3,165 matches
-
este acela că membrii fiecărui strat acceptă drept ideal de decență modul de viață aflat în vogă printre membrii stratului imediat superior și își consacră energia aspirației de a trăi conform acestui ideal (T.B. Veblen, 1899/2009, 81-82). Fenomenul modei vestimentare i-ar privi exclusiv pe membrii clasei de lux, al cărei consum ostentativ (conspicous consumption) a devenit un simbol pentru bogăție și status social. Vestimentația elegantă este nu numai o emblemă a consumului, dar și o marcă a clasei de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoriei economice, ar însemna o extindere a cererii consumatorilor pentru anumite bunuri datorită faptului că ceilalți le consumă (H. Leibenstein, 1950, 189). Efectul de snob ar apărea când indivizii se opun normei majorității de a consuma anumite bunuri (automobile, articole vestimentare, mobilă), care înregistrează o creștere a consumului. Prin efectul Veblen autorul se referă la consumul ostentativ ca urmare a prețurilor ridicate ale unor bunuri de lux. Cinzeci de ani mai târziu, Q. Bell (1976) reafirmă teoria consumului dominant descriind competiția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Funcția principală a acestuia nu mai este ilustrarea opoziției dintre clasa dominantă și clasa dominaților. Totuși, în societățile noastre, achiziționarea celor mai banale produse încă mai ilustrează inegalitățile sociale, chiar dacă acestea au devenit mai subtile. În Parisul anilor 1963-1968, moda vestimentară și datele privind achiziționarea articolelor de îmbrăcăminte încă mai indicau inegalitățile sociale, dacă luăm în discuție cercetarea condusă de Pierre Bourdieu pe un eșantion de 1.271 de subiecți. Mai recent, interviurile realizate de Virag Molnar (2002, 94) cu un
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda sânilor goi, care a dominat mai întâi plajele de la Saint-Tropez și apoi s-a răspândit în aproape toată lumea, "se integrează într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009, 24). Consemnările istoriei vestimentare întăresc și mai mult această afirmație: în normele sociale ale expunerii diferitelor părți ale corpului sau, dimpotrivă, ale acoperirii acestora regăsim în mare parte constrângerile exterioare transformate în autoconstrângeri (cf. N. Elias, 1939/2004, 211). Teza dependenței dintre transformările care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dominație a absolutismului în Europa, către sfârșitul secolului al XVIII-lea, în saloanele și în stratificarea multiplă a societății franceze începe să se individualizeze tipul social al burghezului (Girolamo de Michele, 2004/2005, 239), care cunoaște și aplică principiile modei vestimentare tocmai pentru a se opune regimului lui Ludovic al XVI-lea. Și femeile își fac apariția pe scena publică: "Doamnele din Paris organizează saloane și participă, nu doar ca simple figurante, la dezbaterile care se desfășoară în cadrul acestora, prefigurând astfel
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
create în trecut special pentru personaje precum Andy Warhol și, în prezent, pentru Elton John, prețul de pornire fiind de 70.000 de euro (D. Vitelaru, 25 noiembrie 2008, Cotidianul). Exemplele de mai sus ilustrează foarte bine diferențele de stil vestimentar între indivizii care dețin capital cultural și cei care dețin capital economic. Există vreo corespondență între formele de capital, poziția socială și, implicit, stilul vestimentar al acestora? Răspunsul la această întrebare ilustrează modul în care am gândit structura secțiunii dedicată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Vitelaru, 25 noiembrie 2008, Cotidianul). Exemplele de mai sus ilustrează foarte bine diferențele de stil vestimentar între indivizii care dețin capital cultural și cei care dețin capital economic. Există vreo corespondență între formele de capital, poziția socială și, implicit, stilul vestimentar al acestora? Răspunsul la această întrebare ilustrează modul în care am gândit structura secțiunii dedicată contribuției lui Pierre Bourdieu (1930-2002) la fundamentarea teoretică a sociologiei modei. Am enunțat, în frazele precedente, o tematică (stratificare socială) și un concept (capital) care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cum ar fi Dunărea albastră, La traviata este caracteristic claselor muncitoare și variază invers proporțional cu capitalul educațional. A treia formă a capitalului cultural constă în practici corporale cum ar fi îmbrăcămintea, coafura, machiajul, menținerea siluetei. În ce mod gusturile vestimentare ale indivizilor sunt indicatori ai capitalului cultural și economic deținut de aceștia? În teoria lui Pierre Bourdieu, gustul reprezintă capacitatea de apropia (material și simbolic) o anumită clasă socială, o formulă generică a stilului de viață, exprimată ca un set
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
capitalului cultural și economic deținut de aceștia? În teoria lui Pierre Bourdieu, gustul reprezintă capacitatea de apropia (material și simbolic) o anumită clasă socială, o formulă generică a stilului de viață, exprimată ca un set unitar de preferințe în domeniul vestimentar, mobilier, limbaj sau înfățișare, adică "aceeași intenție expresivă în logica specifică a fiecărui spațiu simbolic" (P. Bourdieu, 1979/1984, 173). Aceste gusturi sunt ilustrate în retorica cotidiană prin "afirmații ale unei inevitabile diferențe, fiind formulate pur negativ, prin refuzul gusturilor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
logica specifică a fiecărui spațiu simbolic" (P. Bourdieu, 1979/1984, 173). Aceste gusturi sunt ilustrate în retorica cotidiană prin "afirmații ale unei inevitabile diferențe, fiind formulate pur negativ, prin refuzul gusturilor altora" (idem, 56). Din acest motiv alegerea unei ținute vestimentare este o oportunitate de a experimenta sau de a afirma poziția socială a celui care o adoptă pentru a-și susține rangul, dar, în același timp, pentru a menține distanța în ierarhia socială față de alte grupuri, susține Pierre Bourdieu (1979
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
celui care o adoptă pentru a-și susține rangul, dar, în același timp, pentru a menține distanța în ierarhia socială față de alte grupuri, susține Pierre Bourdieu (1979/1984, 57). Pornind de la aceste argumente, am putea repera o distribuție a preferințelor vestimentare în funcție de palierele de manifestare ale gusturilor sociale: unele determinate de condițiile structurale ale actorilor sociali, deci la nivelul necesităților, "vulgare", comune și altele care se distanțează de necesitate, "se obiectivează prin gratificare" (idem, 175). Muncitorii dau hainelor o funcție realistă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
idem, 175). Muncitorii dau hainelor o funcție realistă, în acord cu gustul pentru necesitate (P. Bourdieu 1979/1984, 200-201), căutând mai degrabă substanța și funcția decât forma, stilurile de durată a căror achiziție reflectă banii investiți Tabelul 2.1. Gusturile vestimentare ale claselor sociale. Distribuția răspunsurilor la întrebarea Preferați hainele care (a) reflectă banii investiți (b) care se potrivesc cu personalitatea dvs. (c) șic și stilate? (apud P. Bourdieu, 1979 /1984, 527-528). Clasa socială Haine care reflectă banii investiți Haine care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
marchează distincția dintre hainele vizibile și invizibile sau ascunse (lenjerie), spre deosebire de clasa de mijloc, care manifestă un anumit grad de anxietate cu privire la înfățișarea fizică și la ceea ce expun în spațiul public. Opozițiile între funcționari și muncitori sunt marcate, în sfera vestimentară, prin culoarea gri sau albă a salopetelor (a hainelor de muncă) și albastru, între pantofii de oraș și pantofii relaxanți. Costumul specific administratorilor și directorilor este necunoscut muncitorilor, al căror semn vestimentar distinctiv este reprezentat de salopeta de muncă. Când
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
între funcționari și muncitori sunt marcate, în sfera vestimentară, prin culoarea gri sau albă a salopetelor (a hainelor de muncă) și albastru, între pantofii de oraș și pantofii relaxanți. Costumul specific administratorilor și directorilor este necunoscut muncitorilor, al căror semn vestimentar distinctiv este reprezentat de salopeta de muncă. Când au fost întrebate cum se vor îmbrăca dacă vor fi invitate la cină de soția șefului, 33% din soțiile directorilor adjuncți și funcționarilor publici au optat pentru hainele cele mai bune pe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
hainele cele mai bune pe care le dețin, comparativ cu 19% dintre soțiile angajaților din sectorul comercial și industrial și soțiile inginerilor, care, într-o proporție de 81%, au răspuns că își vor schimba hainele, dar fără să adopte articolele vestimentare cele mai elegante pe care le dețin (P. Bourdieu, 1979/1984, 249). Datele cercetării au relevat că femeile cheltuiesc anual o sumă mai mare pe haine decât bărbații, iar numărul achizițiilor vestimentare crește direct proporțional cu ascensiunea în ierarhia socială
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vor schimba hainele, dar fără să adopte articolele vestimentare cele mai elegante pe care le dețin (P. Bourdieu, 1979/1984, 249). Datele cercetării au relevat că femeile cheltuiesc anual o sumă mai mare pe haine decât bărbații, iar numărul achizițiilor vestimentare crește direct proporțional cu ascensiunea în ierarhia socială (P. Bourdieu, 1979/1984, 201). De aici derivă și concluzia autorului că schimbarea stilului vestimentar este consonantă cu mobilitatea socială, dat fiind faptul că "hainele devin mai clasice, mai informale și mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au relevat că femeile cheltuiesc anual o sumă mai mare pe haine decât bărbații, iar numărul achizițiilor vestimentare crește direct proporțional cu ascensiunea în ierarhia socială (P. Bourdieu, 1979/1984, 201). De aici derivă și concluzia autorului că schimbarea stilului vestimentar este consonantă cu mobilitatea socială, dat fiind faptul că "hainele devin mai clasice, mai informale și mai serioase pe măsură ce un individ urcă în ierarhia socială" (idem, 202). Pardesiul, care este frecvent printre femeile din clasele sociale superioare, este opus hainei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
subiective de a înțelege diferențele de clasă și de a percepe lumea, în preferințele și gusturile pe care indivizii le au. Un habitus produce un stil de viață. De exemplu, el va influența modul de petrecere a timpul liber, stilul vestimentar, vizionarea filmelor, lectura ziarelor. Unii antropologi recurg la expresii precum "habitusul purtării hainelor" (A. Bălășescu, 2007/ 2008, 79) sau "habitusul hainelor" (J. Entwistle, 2006b, 51) tocmai pentru a sublinia modul în care habitusul predispune indivizii în alegerea unui anumit tip
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unor cercetări pe o perioadă de zece ani (1982-1992), declarau schimbări în preferințele indivizilor, "gustul snob" (snobbishness) fiind înlocuit de "gustul devorator" (omnivorousness), adică indivizii sunt deschiși tuturor formelor de consum cultural, acesta manifestându-se și în consumul de modă vestimentară (cf. R.A. Peterson și R.M. Kern, 1996, 905). Autorii citați explică aceste transformări prin creșterea nivelului de trai al populației, prezentarea artei în programele media, migrația, mobilitatea socială, acestea fiind răspunzătoare de mediatizarea gustului elitelor sociale către segmentele mai de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ibidem). Alte cercetări au valorificat din modelul explicativ al gusturilor sociale fie definiția habitusului, fie ideea analizei câmpului de producție culturală. Astfel, o cercetare etnografică recentă (R.A.B. May și K.S. Chaplin, 2008, 57) privind regulile care intră în componența codului vestimentar de acces în cadrul unor puburi din orașul american Athens a pus în evidență relația dintre habitusul afro-americanilor și codul vestimentar. A fost confirmată ipoteza potrivit căreia ascensiunea în ierarhia socială corespunde schimbării habitusului: populația de culoare, dar cu un capital
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
culturală. Astfel, o cercetare etnografică recentă (R.A.B. May și K.S. Chaplin, 2008, 57) privind regulile care intră în componența codului vestimentar de acces în cadrul unor puburi din orașul american Athens a pus în evidență relația dintre habitusul afro-americanilor și codul vestimentar. A fost confirmată ipoteza potrivit căreia ascensiunea în ierarhia socială corespunde schimbării habitusului: populația de culoare, dar cu un capital economic scăzut, nu împărtășește aceleași gusturi vestimentare cu cei care au urcat în ierarhia socială. Astfel, studiul confirmă ipoteza lui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
orașul american Athens a pus în evidență relația dintre habitusul afro-americanilor și codul vestimentar. A fost confirmată ipoteza potrivit căreia ascensiunea în ierarhia socială corespunde schimbării habitusului: populația de culoare, dar cu un capital economic scăzut, nu împărtășește aceleași gusturi vestimentare cu cei care au urcat în ierarhia socială. Astfel, studiul confirmă ipoteza lui Pierre Bourdieu privind gusturile indivizilor ca exponente ale clasei sociale. Analiza câmpului de producție al modei reprezintă o altă temă reflectată de sociologi (J. Entwistle, 2006b; J.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). În al doilea rând, vestimentația, în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare, cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii 1967-1968. De asemenea, interconexiunea dintre fenomenul modei vestimentare și comportamentul colectiv poate fi discutată în termeni de difuzare: cum ajunge o anumită modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare, cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii 1967-1968. De asemenea, interconexiunea dintre fenomenul modei vestimentare și comportamentul colectiv poate fi discutată în termeni de difuzare: cum ajunge o anumită modă vestimentară să se impună și cum este aceasta adoptată de un număr mare de oameni? Cum funcționează norma socială a faptului de a fi "la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii 1967-1968. De asemenea, interconexiunea dintre fenomenul modei vestimentare și comportamentul colectiv poate fi discutată în termeni de difuzare: cum ajunge o anumită modă vestimentară să se impună și cum este aceasta adoptată de un număr mare de oameni? Cum funcționează norma socială a faptului de a fi "la modă"? Astfel, am în vedere dezvoltările recente ale domeniului sociologiei modei, respectiv teoria leadership-ului modei și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]