10,890 matches
-
să devină pentru el puterea care îl va ajuta să se reînnoiască. 1.2 Dialog în timpul mărturisirii Încheind dialogul interior cu Dumnezeu, pentru a se putea deschide următoarei etape, în care să își mărturisească și să afirme verbal iregularitatea și vinovăția sa, omul are nevoie de intimitate, confidențialitate și de ajutor. Acest ajutor îl poate găsi doar la Dumnezeu, care îi oferă modalitatea cea mai „securizată” și eficace pentru ca dialogul să continue în manieră deschisă, fără ca omul să își piardă din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
înainte, în plan intern. Acum, penitentul își recunoaște deschis păcatele și îndepărtarea sa de Dumnezeu și primește iertarea divină, prin care i se confirmă dorința de a începe o viață nouă. Fără această etapă, a verbalizării păcatului și a recunoașterii vinovăției, nu se poate realiza forma acestui sacrament. În sacramentul reconcilierii nu se mărturisește doar „un simplu om”, ci cineva care are o altă calitate, mai înaltă: „un botezat”. Aceasta înseamnă că acel „om”, care poartă numele de „penitent”, a fost
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu poate fi „oricum”. În funcție de derularea sa, el poate fi eficient sau eronat. Dacă este neglijat sau folosit inadecvat de confesor, dialogul riscă să aducă în sufletul penitentului ori o stare grea de umilință nepotrivită, ori un simț incorect al vinovăției sau chiar o privire dramatică asupra propriei situații, ori o prezumție greșită de nevinovăție și chiar o deformare a imaginii adevărate asupra păcatului. Pentru ca să nu se întâmple acest lucru, confesorul va încerca să fie fidel anumitor reguli, fapt care îi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
zi cu zi a penitentului, mai ales dacă îi este necunoscut confesorului. Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru a stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
face din două puncte de vedere: unul obiectiv, care prezintă în ordine ierarhică porunca iubirii, gratuitatea, bunăvoința, dreptatea, etc. și unul-subiectiv, care este stabilit în funcție de personalitatea penitentului. Important însă ca penitentul să fie ajutat să distingă eroarea de adevăr, precum și vinovăția de păcat. Pentru aceasta, confesorul se așază într-un proces dialogic cu penitentul, urmărind ca, împreună, să aducă la lumină valorile autentice pe care acesta să le trăiască în viața sa. Împlinind rolul de învățător, confesorul reprezintă în fața penitentului un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală sau colocviu, ignorând structura formală a reconcilierii sacramentale. Dialogul poate denatura, plecând, de exemplu, de la atenția asupra păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi, treptat, să ajungă la teme de psihologie. Acest fapt riscă să se întâmple mai ales când ambianța confesionalului apare ca un loc prielnic de conversație, unde confesorul și penitentul pot sta comozi, eventual în jurul unei măsuțe, creându-se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
poate împlini printr-o viață sfântă, motiv pentru care le poate propune ulterior și o pocăință adecvată. Din punct de vedere moral, procesul dialogic se poate concentra atât spre reorientarea corectă a conștiinței, cât și pe formarea unui simț al vinovăției adecvat, în conformitate cu existența și gravitatea păcatului. 5.3.1 Educarea conștiinței În momentul în care, ascultând mărturisirea penitentului, confesorul își dă seama că acesta nu are o conștiință corectă și, prin urmare, ignoră păcatul sau gravitatea acestuia, el are datoria
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
drum, confesorul fiind atent la „legea gradualității” ce caracterizează viața oricărui creștin. În orice situație dificilă din punct de vedere moral, confesorul va fi conștient că medicul oricărei persoane este, până la urmă, Isus Cristos. 5.3.2 Purificarea sentimentului de vinovăție Dacă o atenție particulară în cadrul sacramentului reconcilierii este orientată spre verificarea dispoziției pe care penitentul o are în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele sale. Încă de la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este, până la urmă, Isus Cristos. 5.3.2 Purificarea sentimentului de vinovăție Dacă o atenție particulară în cadrul sacramentului reconcilierii este orientată spre verificarea dispoziției pe care penitentul o are în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele sale. Încă de la început, este necesar să se admită faptul că sentimentul de vinovăție este diferit de păcat, pentru că sentimentul vinovăției este doar un fel de „alarmă” că păcatul există și nicidecum
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
verificarea dispoziției pe care penitentul o are în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele sale. Încă de la început, este necesar să se admită faptul că sentimentul de vinovăție este diferit de păcat, pentru că sentimentul vinovăției este doar un fel de „alarmă” că păcatul există și nicidecum nu se identifică cu păcatul însuși. Această „alarmă” ajută conștiința penitentului să recunoască păcatul. Deși identificarea păcatului se poate face și pe cale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în confesional, atunci această acțiune va include și evaluarea sentimentului de vinovăție pe care același penitent îl trăiește față de păcatele sale. Încă de la început, este necesar să se admită faptul că sentimentul de vinovăție este diferit de păcat, pentru că sentimentul vinovăției este doar un fel de „alarmă” că păcatul există și nicidecum nu se identifică cu păcatul însuși. Această „alarmă” ajută conștiința penitentului să recunoască păcatul. Deși identificarea păcatului se poate face și pe cale rațională, acest lucru este ajutat și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu păcatul însuși. Această „alarmă” ajută conștiința penitentului să recunoască păcatul. Deși identificarea păcatului se poate face și pe cale rațională, acest lucru este ajutat și de o trăire emoțională negativă, pe care omul o simte atunci când păcătuiește. Așadar, sentimentul de vinovăție este atât o reflecție, cât și o stare interioară negativă, având un substrat psihologic necesar și făcând parte din „sănătatea psihologică” a persoanei umane. Există, însă, o diferență între vinovăția reală și sentimentul de vinovăție. Unii oameni pot simți un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pe care omul o simte atunci când păcătuiește. Așadar, sentimentul de vinovăție este atât o reflecție, cât și o stare interioară negativă, având un substrat psihologic necesar și făcând parte din „sănătatea psihologică” a persoanei umane. Există, însă, o diferență între vinovăția reală și sentimentul de vinovăție. Unii oameni pot simți un sentiment de vinovăție chiar și atunci când nu au o vină reală pentru ceva anume. Ei simt o vină, nu pentru păcat, ci pentru că au încălcat propriile principii personale, care s-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atunci când păcătuiește. Așadar, sentimentul de vinovăție este atât o reflecție, cât și o stare interioară negativă, având un substrat psihologic necesar și făcând parte din „sănătatea psihologică” a persoanei umane. Există, însă, o diferență între vinovăția reală și sentimentul de vinovăție. Unii oameni pot simți un sentiment de vinovăție chiar și atunci când nu au o vină reală pentru ceva anume. Ei simt o vină, nu pentru păcat, ci pentru că au încălcat propriile principii personale, care s-ar putea să nu aibă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o reflecție, cât și o stare interioară negativă, având un substrat psihologic necesar și făcând parte din „sănătatea psihologică” a persoanei umane. Există, însă, o diferență între vinovăția reală și sentimentul de vinovăție. Unii oameni pot simți un sentiment de vinovăție chiar și atunci când nu au o vină reală pentru ceva anume. Ei simt o vină, nu pentru păcat, ci pentru că au încălcat propriile principii personale, care s-ar putea să nu aibă nici o valență teologică, sau pentru că nu au respectat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și simplu, ca un mijloc de realizare a intereselor umane. În această situație, ființa umană trăiește un gol între ceea este și ceea ce ar putea fi, sau între ceea ce a făcut și ceea ce ar fi trebuit să facă. Prin urmare, vinovăția poate fi de mai multe feluri: a) vinovăție falsă - care este trăită fără ca să existe un motiv adevărat de vină, ci din cauza unei simple judecăți greșite; b) vinovăție eronată - pe care penitentul o simte din cauza unei simple greșeli, pe care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intereselor umane. În această situație, ființa umană trăiește un gol între ceea este și ceea ce ar putea fi, sau între ceea ce a făcut și ceea ce ar fi trebuit să facă. Prin urmare, vinovăția poate fi de mai multe feluri: a) vinovăție falsă - care este trăită fără ca să existe un motiv adevărat de vină, ci din cauza unei simple judecăți greșite; b) vinovăție eronată - pe care penitentul o simte din cauza unei simple greșeli, pe care doar el o vede gravă, deși ea nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceea ce a făcut și ceea ce ar fi trebuit să facă. Prin urmare, vinovăția poate fi de mai multe feluri: a) vinovăție falsă - care este trăită fără ca să existe un motiv adevărat de vină, ci din cauza unei simple judecăți greșite; b) vinovăție eronată - pe care penitentul o simte din cauza unei simple greșeli, pe care doar el o vede gravă, deși ea nu este în sine un păcat; c) vinovăție reală - care este provocată de însuși păcatul pe care penitentul l-a comis
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
existe un motiv adevărat de vină, ci din cauza unei simple judecăți greșite; b) vinovăție eronată - pe care penitentul o simte din cauza unei simple greșeli, pe care doar el o vede gravă, deși ea nu este în sine un păcat; c) vinovăție reală - care este provocată de însuși păcatul pe care penitentul l-a comis. Dacă însă penitentul nu are niciun sentiment de vinovăție atunci când ar trebui să aibă, înseamnă că se află într-o altă formă de anormalitate. Lipsește o formă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simple greșeli, pe care doar el o vede gravă, deși ea nu este în sine un păcat; c) vinovăție reală - care este provocată de însuși păcatul pe care penitentul l-a comis. Dacă însă penitentul nu are niciun sentiment de vinovăție atunci când ar trebui să aibă, înseamnă că se află într-o altă formă de anormalitate. Lipsește o formă de instanță critică, necesară în a stimula penitentul în plan spiritual. Absența sentimentului de vinovăție înseamnă absența acelui „Altcineva” față de care omul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însă penitentul nu are niciun sentiment de vinovăție atunci când ar trebui să aibă, înseamnă că se află într-o altă formă de anormalitate. Lipsește o formă de instanță critică, necesară în a stimula penitentul în plan spiritual. Absența sentimentului de vinovăție înseamnă absența acelui „Altcineva” față de care omul să simtă o anumită investiție afectivă și o durere de a nu fi corespuns dorinței acestuia. Totuși, nu este posibil să existe un om care să fie lipsit total de sentimentul de vinovăție
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vinovăție înseamnă absența acelui „Altcineva” față de care omul să simtă o anumită investiție afectivă și o durere de a nu fi corespuns dorinței acestuia. Totuși, nu este posibil să existe un om care să fie lipsit total de sentimentul de vinovăție, chiar dacă aparent ar lăsa să se creadă aceasta, pentru că acest sentiment ar putea exista și în formă latentă, provocând astfel o stare de angoasă profundă. În aceste condiții, confesorul are rolul de a căuta și opta pentru o modalitate de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
astfel o stare de angoasă profundă. În aceste condiții, confesorul are rolul de a căuta și opta pentru o modalitate de clarificare și rezolvare a situației în care se află penitentul. El va verifica mai multe aspecte ale sentimentului de vinovăție al penitentului: dacă acest sentiment există sau nu, dacă are o motivație justă sau nu, etc. Dacă penitentul este cu adevărat vinovat pentru un păcat și nu are acest sentiment de vinovăție, atunci el are nevoie să fie ajutat să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
va verifica mai multe aspecte ale sentimentului de vinovăție al penitentului: dacă acest sentiment există sau nu, dacă are o motivație justă sau nu, etc. Dacă penitentul este cu adevărat vinovat pentru un păcat și nu are acest sentiment de vinovăție, atunci el are nevoie să fie ajutat să își recunoască propria responsabilitate pentru răul comis și să apeleze cu încredere la iertarea pe care Dumnezeu i-o oferă. Dacă însă este vorba de un sentiment fals de vinovăție, doar cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sentiment de vinovăție, atunci el are nevoie să fie ajutat să își recunoască propria responsabilitate pentru răul comis și să apeleze cu încredere la iertarea pe care Dumnezeu i-o oferă. Dacă însă este vorba de un sentiment fals de vinovăție, doar cu caracter psihologic, confesorul îl poate ajuta să descopere acest lucru și să cunoască de fapt adevărul, pe care să îl accepte. Penitentul este ajutat să îl accepte pe Dumnezeu, atât ca pe o persoană cu care are o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]