10,730 matches
-
reclamă arăta o mașină arăta o familie în fața unei furgonete de închiriat, cu o mascotă a lui Mickey și castelul de la Disneyland în planul secund. Sloganul era: „Conduceți mașinile noastre pentru a merge să-l vedeți pe Mickey cu familia”. Voluntarii trebuiau să privească atent reclama, apoi să ia un stilou și o hârtie și să facă o listă cu tot ce el venea în minte privind reclama. Unii voluntari au avut gânduri autobiografice (își aminteau scene pe care le-au
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
noastre pentru a merge să-l vedeți pe Mickey cu familia”. Voluntarii trebuiau să privească atent reclama, apoi să ia un stilou și o hârtie și să facă o listă cu tot ce el venea în minte privind reclama. Unii voluntari au avut gânduri autobiografice (își aminteau scene pe care le-au trăit, ca de exemplu când au fost în vacanțe, poate chiar la Disneyland), alții nu. Apoi au completat chestionare de evaluare a percepției lor asupra mărcii: marca li se
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acestui studiu au interpretat rezultatele astfel: gândurile autobiografice provoacă, în general, emoții pozitive. Orice reclamă care face asta are șanse să creeze un elan de simpatie pentru produs. Autorii au arătata că gândurile autobiografice reduce apropierea „sistematică” de produs, adică voluntarii aveau mai puțin tendința să examineze rațional produsul, fiind copleșiți de climatul afectiv. Pentru o firmă care își face publicitate este bine să-și insereze produsul în scene de viață cotidiană care ne trimit către copilărie, adolescență, sau oricare etapă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o mică povestioară în care cititorul are rolul principal: „Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului, respirând aerul începutului de toamnă. Sunteți în formă în dimineața asta, parcă aveți furnici în picioare etc.” După vizionarea reclamei voluntarii trebuiau să completeze chestionare care măsurau starea de spirit (sentimente pozitive de relaxare sau proastă dispoziție) și cât de mult apreciau marca. De fapt, ei răspundeau la chestionare destinate să evalueze cât erau de „prinși în mrejele reclamei”. S-a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
completeze chestionare care măsurau starea de spirit (sentimente pozitive de relaxare sau proastă dispoziție) și cât de mult apreciau marca. De fapt, ei răspundeau la chestionare destinate să evalueze cât erau de „prinși în mrejele reclamei”. S-a dovedit că voluntarii care au citit versiunea „narativ auto-referențială” (Imaginați-vă cu pantofii Westerly în picioare, alergând pe aleile parcului...) erau mai binedispuși decât ceilalți și erau mai atrași de marcă. J. Escalas consideră că discursul narativ auto-referențial provoacă spontan apariția experiențelor spontane
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai privit decât o celebritate) determină oamenii să fie generoși și să se sacrifice pentru celălalt, dar încetează să mai facă asta când privirile nu mai sunt ațintite asupra lor, după cum arată următorul experiment: Psihologul Robert Kurzban a cerut unor voluntari să participe la un joc de societate pe internet în care trebuiau să realizeze proiecte comune cotizând pentru realizarea proiectului. Participanții se joacă din fața calculatorului, hotărăsc să contribuie cu o sumă de bani în proiect și văd cât dau și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu o va lua. Interesul pentru ce nu avem, și nu pentru ce avem, este un dat biologic fundamental înscris în structuri cerebrale specifice, după cum arată următorul experiment: Într-un studiu realizat în 2004, neurologul Angela Sirigu le-a propus voluntarilor un joc ciudat: jucătorii trebuiau să aleagă între două rulete de cazinou. O învârteau pe prima și o cortină ascundea rezultatul celei de-a doua, acționată de un experimentator. În anumite cazuri, jucătorul vedea rezultatul ruletei sale, dar nu și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
caracteristicile unei fețe de copil, chiar bebeluș. Studii în psihologie au arătat că ni se par mai simpatice persoanele care prezintă caracteristici faciale infantile, efect numit „baby-face”. Psihologii Diane Verry și Leslie Zabrowitz-McArthur au distribuit unui număr de 80 de voluntari 20 de fotografii reprezentând fețe bărbătești și au fost întrebați dacă indivizii erau mai călduroși sau mai distanți, cinstiți sau necinstiți, amabili sau urâcioși, naivi sau vicleni. În paralel fotografiile au făcut obiectul mai multor măsurători: mărimea nasului, a bărbiei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nostru este fixat special pentru a aprecia scenele naturale. Imaginile televizate de acest fel stimulează acele părți ale creierului numite „vizuale asociative”, după cum arată un experiment. Oamenii de știință în domeniul neurologiei Irvin Biederman și Edward Vessel au prezentat unor voluntari o serie de fotografii pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene naturale (de exemplu un fulger lovind un munte, peisaje cu lacuri și păduri, maimuțe prin copaci), medii umane compuse
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
parcările, fațadele, suscitau puțin interes. De ce peisajele naturale plac atât de mult? Pentru a afla, I. Biederman și E. Vessel au realizat un alt experiment. Oamenii de știință au arătata aceleași imagini ca în experimentul precedent unui alt grup de voluntari, așezați, de această dată, într-un scanner. Au constatat astfel că două zone ale creierului, numite cortex parahipocampic și gyrus fusiforme, se activau. Care era rolul lor? Aceste zone cerebrale realizează etapele cele mai complexe din tratamentul informației vizuale în
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
foarte agresiv. Logic, suntem intimidați și ne pierdem o parte din atuuri. La om, fenomenul este amplificat de faptul că asociem roșul cu furia. De exemplu, un experiment realizat de psihologul japonez T. Ariyoshi și echipa sa a arătat că voluntarii recunosc mai ușor emoțiile exprimate de un chip care se colorează puțin în funcție de emoția exprimată. O slabă colorare vineție îi ajuta pe voluntari să identifice tristețea și culoarea roșie le evoca imediat mânia. Concluzie Când vedem prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” într-
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
furia. De exemplu, un experiment realizat de psihologul japonez T. Ariyoshi și echipa sa a arătat că voluntarii recunosc mai ușor emoțiile exprimate de un chip care se colorează puțin în funcție de emoția exprimată. O slabă colorare vineție îi ajuta pe voluntari să identifice tristețea și culoarea roșie le evoca imediat mânia. Concluzie Când vedem prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” într-o lumină roșie, fenomenul contribuie la o ușoară (și involuntară) intimidare, care se adaugă la calitățile naturale ale vocii, poziției, remarcilor acerbe. În
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
este un program televizat, o propunere comercială sau un loc pentru un concediu), avem tendința de a considera produsul excelent, chiar dacă nu corespunde întru totul cu ceea ce promitea anunțul. Asta arată și următorul experiment: Psihologul Petter Johansson a cerut unor voluntari să se uite pe o masă din fața lor la fotografiile a două tinere femei și să aleagă din cele două pe cea pe care o plăcea mai mult. Participanții aveau la dispoziție tot timpul pe care îl doreau. După ce își
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
făcută. Experimentul avea o capcană: în anumite cazuri, trecându-se fotografia din mână în mână, experimentatorul schimba fotografia și le-o dădea pe cea pe care nu au ales-o de fapt. Chiar și în acest caz, nouă din zece voluntari își confirmau alegerea, spunând că tânăra femeie li se pare drăguță. Când li se cerea să explice motivele alegerii, ei începeau să spună că avea o privire interesantă, le plăceau brunetele, deși fotografia nu era cea pe care a ales
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu era cea pe care a ales-o. Evaluând gradul de certitudine și entuziasm al declarațiilor lor, psihologii nu au descoperit nici o diferență între aceștia și participanții care au primit fotografia pe care chiar au ales-o. Cu alte cuvinte, voluntarii nu au remarcat absolut deloc schimbarea făcută. Experimentul a arătat că, din moment ce am ales ceva, nu mai contează dacă produsul pe care îl primiți corespunde sau nu cu ceea ce ați așteptat. Sunteți apriori satisfăcut, deoarece creierul dumneavoastră a rămas la
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a acestui platou. Un experiment a arătat că albastrul are un efect relaxant asupra telespectatorului, încât are impresia că timpul trece mai repede. Din acest motiv, mai ales, ne simțim atrași de3 acest decor. Psihologul Gerald Gorn a așezat niște voluntari în fața unor reclame pe care apar, mai întâi, decoruri cu interioare de case sau de apartamente, apoi o serie de întrebări adresate participanților, legate de ceea ce au văzut. Ecranele cu întrebări s-a afișat mai greu, apărând între timp mesajul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
așteptarea li s-a părut mai scurtă în fața ecranului albastru decât în fața ecranului galben. Același experiment a fost repetat și cu un ecran roșu: Și de această dată albastrul dă sentimentul că timpul trece mai repede. Chestionarele au arătat că voluntarii s-au simțit mai relaxați în fața ecranului albastru decât în fața celui roșu. Se pare că albastrul are un efect relaxant, dând impresia că timpul trece mai repede (se știe că persoanele stresate de o anumită situație au impresia că timpul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mai repede (se știe că persoanele stresate de o anumită situație au impresia că timpul trece prea încet și ar vrea ca totul să se încheie odată). Alte experimente au confirmat virtuțile relaxante ale albastrului: dacă punem electrozi în palmele voluntarilor, ne dăm seama că transpiră mai puțin dacă văd culoarea albastră decât pe cea roșie. Deși cauzele acestui efect sunt necunoscute, se pare că acesta există, totuși. Prezența fondului albastru în spatele prezentatorilor îl ajută pe telespectator să se destindă între
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în permanență, să anticipeze sfârșitul unei fraze, pornind de la începutul acesteia. Dacă acest sfârșit este întrerupt prematur, se întrerupe procesul de predicție cerebrală, care produce frustrare. Asta arată și următorul experiment. Psihologii Mark Beeman și Edward Bowden au dat unor voluntari să citească unor voluntari fragmente de fraze incomplete, în care apărea începutul frazei, dar era întreruptă în momentul cheie. D exemplu: „Paul a plecat de dimineață la școală să o ia pe Emily, fata lui, căci voia să o ducă
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sfârșitul unei fraze, pornind de la începutul acesteia. Dacă acest sfârșit este întrerupt prematur, se întrerupe procesul de predicție cerebrală, care produce frustrare. Asta arată și următorul experiment. Psihologii Mark Beeman și Edward Bowden au dat unor voluntari să citească unor voluntari fragmente de fraze incomplete, în care apărea începutul frazei, dar era întreruptă în momentul cheie. D exemplu: „Paul a plecat de dimineață la școală să o ia pe Emily, fata lui, căci voia să o ducă să vadă un eveniment
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ia pe Emily, fata lui, căci voia să o ducă să vadă un eveniment istoric, lansarea unei, care trebuia să aibă loc în această dimineață. Racheta era ceva mai departe, căzută pe asfalt.”. Scopul era evaluarea măsurii în care creierul voluntarilor anticipa automat urmarea discursului. Pentru aceasta, li s-a arătat apoi voluntarilor o serie de cuvinte care aveau sau nu legătură cu scena sugerată prin intrarea în scenă a lansării rachetei. Astfel de cuvinte puteau fi: lansare, flăcări (pentru cuvintele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un eveniment istoric, lansarea unei, care trebuia să aibă loc în această dimineață. Racheta era ceva mai departe, căzută pe asfalt.”. Scopul era evaluarea măsurii în care creierul voluntarilor anticipa automat urmarea discursului. Pentru aceasta, li s-a arătat apoi voluntarilor o serie de cuvinte care aveau sau nu legătură cu scena sugerată prin intrarea în scenă a lansării rachetei. Astfel de cuvinte puteau fi: lansare, flăcări (pentru cuvintele care au legătură cu subiectul) sau nisip, stilou, vacă (pentru cuvintele fără
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu legătură cu scena sugerată prin intrarea în scenă a lansării rachetei. Astfel de cuvinte puteau fi: lansare, flăcări (pentru cuvintele care au legătură cu subiectul) sau nisip, stilou, vacă (pentru cuvintele fără vreo legătură cu continuarea logică a discursului). Voluntarii trebuiau să apese cât mai repede pe un buton, imediat ce au identificat cuvintele arătate. Rezultatele au arătat că apăsau mai repede pe buton atunci când vedeau cuvinte care aveau o legătură de sens cu începutul descrierii, precum lansare, flăcări, decât atunci când
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
putem suporta, e simplu și irațional, dar adevărat. Experimente în psihologie au arătat că creierul ăși formează foarte repde o impresie de acceptare sau de respingere plecând doar de la chipul cuiva. Psihologii Janine Willis și Alexander Todorov au arătat unor voluntari fotografii cu chipurile a 70 de bărbați și femei, care nu aveau nici un semn distinctiv, nici o bijuterie, nici obiceiuri vizibile. Chipurile lor erau proiectate foarte rapid pe ecranul unui calculator, timp de 100 de milisecunde (o zecime de secundă). După
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu aveau nici un semn distinctiv, nici o bijuterie, nici obiceiuri vizibile. Chipurile lor erau proiectate foarte rapid pe ecranul unui calculator, timp de 100 de milisecunde (o zecime de secundă). După fiecare chip privit, J. Willis și A. Todorov au solicitat voluntarilor să indice, pe o scară de la 1 (deloc) la 9 (foarte mult) în ce măsură persoană arătată li se părea: 1. atrăgătoare, 2. amabilă, 3. competentă, 4. cinstită și demnă de încredere și 5. agresivă. Psihologii au constatat că părerea formată despre
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]