7,219 matches
-
care valorizează armonia socială și strategiile politeții pozitive. Accentul cade pe formă, nu pe conținut, intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare contextuală, ideile sunt exprimate indirect, unele informații trebuie deduse din context. Luările de cuvânt sunt scurte, vorbitorii fac economie de cuvinte, punctele de vedere personale sunt exprimate cu prudență pentru a nu afecta echilibrul social, patternurile de discurs sunt inductive, liniștea și non-cuvântul sunt bine tolerate. 4. Rolul limbii în comunicare Sintetizând cele prezentate până acum, vom
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Caracterizați comparativ stilul cultural de comunicare ilustrat prin următoarele două interacțiuni, având în vedere unele dintre variabilele prezentate în „Diferențele dintre limbi”. b) Secvențele marcate în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu îl întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două dialoguri în privința modului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu îl întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Comentați deosebirile între cele două dialoguri în privința modului în care interlocutorii dau interlocutorilor semnale de recepție (back-channels). 5. Comentați următoarele afirmații: „O limbă diferită înseamnă un stil diferit de viață” • „Suma înțelepciunii umane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care să ilustreze acest fenomen apar în FitzGerald (2003), de unde vom cita următoarele dialoguri pentru a ilustra un tip de diferență, gestionarea accesului la cuvânt în grupuri interculturale diferite: Grupul 1 (Tema de discuție: Transplantul de inimă. Participanți: Jack, australian vorbitor nativ de engleză; Asmahan, femeie din Orientul Mijlociu; Yolanda, femeie din America Latină; Doai, bărbat din Asia de Sud-Est) Jack: Am lucrat în toată Australia. Am lucrat ca îngrijitor de turme. Doai: Tu (pauză) îngrijitor de turme? Jack: Un fel de cow-boy. Doai: [Cow-boy
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dar n-a știut și vreau să merg [xxx] Doai: [Dar ai] călărit vreodată? [Ai călărit vreodată?] Jack: [E un loc] Asmahan: Nu, mi-ar plăcea] Yolanda: Am călărit o dată (traducerea mea, după FitzGerald, 2003, pp. 115-116) Se observa că vorbitorul nativ produce enunțuri elaborate, complexe, clare, își reține replica atunci când este întrerupt, nu întrerupe. Se observă cum Doai tinde să reflecte discursul interlocutorului, ca formă de colaborare comunicativă, repetă secvențele peste care au existat suprapuneri. Ashman are tendința de a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unu]. Numărul unu e cel mai bolnav Paloma: [celui xxxx ci celui care mai] are șanse să trăiască după aceea. Care este în cea mai bună stare pentru a trăi cu acea inimă Și în acest grup se observă că vorbitorul australian întrerupe puțin și cedează imediat cuvântul când este întrerupt de interlocutor, lăsându-l pe acesta să continue. Elvid întrerupe puțin și are tendința de a-și exprima acordul cu interlocutorul, în timp ce Paloma întrerupe cel mai frecvent, pe cea mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fără a se întrerupe, deși se suprapune cu celălalt interlocutor, are cele mai lungi și elaborate intervenții. Per ansamblu, interacțiunea este dominată de Paloma, secondată de Jill, care în ciuda tendinței de a-și dezvolta ideile se întrerupe imediat ce un alt vorbitor își anunță intenția de a lua cuvântul, în timp ce Elvid are contribuții mai scurte, mai puțin importante în plan informațional, care se suprapun puțin peste interlocutor; Paloma tinde să fie argumentativă și conflictuală, în timp ce Elvid pare mai degrabă să accentueze consensul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reflectă în stilul cultural de comunicare. Indivizi proveniți din culturi diferite au stiluri de comunicare diferite: recurg la un set diferit de reguli gramaticale și norme pragmatice, având expectații comunicative diferite. Atunci când se află într-o situație de comunicare interculturală, vorbitorii au tendința de a aplica acesteia normele lingvistice și resursele pragmatice ale limbii-culturii materne, având expectații comunicative diferite de ale interlocutorului. Acest transfer poate fi pozitiv (în măsura în care cele două limbi-culturi se aseamănă) sau negativ (acolo unde cele două limbi-culturi se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
persoane din afara grupului (în particular, competența de comunicare interculturală) este mai mare. În paralel cu învățarea, o serie de cunoștințe și abilități personale favorizează dezvoltarea competenței de comunicare interculturală: cunoașterea particularității culturii cu care se interacționează, fluența în limba-gazdă, capacitatea vorbitorului de a observa și înțelege diferențele de comunicare, gradul de autocunoaștere și cunoaștere a celuilalt, capacitatea de a face predicții corecte, deschidere și interes pentru noutate, capacitate de automonitorizare, complexitate cognitivă, abilitatea de a rezolva probleme, sensibilitate interculturală, relaxare socială
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
adoptarea unor strategii speciale de interacțiune. Bowe și Fernandez (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 172) identifică șase strategii comunicative utile în situații de comunicare interculturală: Colaborarea interlocutorilor, astfel încât fiecare să se asigure că mesajul a fost corect transmis și înțeles: vorbitorul va segmenta mesajul în enunțuri scurte, va face pauze pentru a da timp interlocutorului să-i transmită un feedback; interlocutorul va repeta informația pentru a se asigura că a receptat corect mesajul și va folosi întrebări pentru clarificarea porțiunilor problematice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și faptul că aceste diferențe pot afecta modul de comunicare. Adaptare interacțională: interlocutorii vor respecta luarea de cuvânt a interlocutorului, neîntrerupând și producând intervenții de dimensiuni aproximativ egale cu ale interlocutorului. Vorbire simplă: indiferent de limba comună folosită în interacțiune, vorbitorii ar trebui să se limiteze la un vocabular restrâns și la structuri gramaticale simple, pentru a evita confuzii și complicații suplimentare, determinate de niveluri diferite de cunoaștere a limbii de interacțiune. Evitați structurile negramaticale, nenaturale, neconforme limbii de interacțiune: simplificările
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relației de comunicare este mai mare; (3) cu cât diferența dintre identitățile culturale este mai mare, cu atât gradul de interculturalitate al contactului este mai mare; (4) cu cât există o potrivire mai mare între particularitățile identității culturale atribuite de vorbitor interlocutorului și particularitățile asumate de interlocutorul însuși, cu atât gradul de competență interculturală este mai mare; (5) referințele lingvistice la identitatea culturală prezintă variație sistematică și convergentă cu factorii sociocontextuali precum participanții la interacțiune, episodul interacțional, temă etc. Teorema sintetizează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunea verbală din următorul interviu de angajare, care a avut loc între un angajator occidental și un aplicant dintr-o cultură orientală. 6. Secvențele marcate în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu-l întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Explicați neînțelegerea apărută în comunicare din cauza diferențelor culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în textele următoare sunt semnale de recepție (back-channels), adică secvențe prin care interlocutorul îi semnalează vorbitorului curent că îl ascultă cu atenție, că este interesat de ceea ce spune, că înțelege ceea ce spune; dând aceste semnale, interlocutorul nu-l întrerupe pe vorbitorul curent, ci îl lasă/încurajează să continue. Explicați neînțelegerea apărută în comunicare din cauza diferențelor culturale privind modul de a oferi interlocutorului semnale de recepție (back-channels). 7. Dialogurile care urmează (traduse și adaptate după HYPERLINK "http://oregonstate.edu/instruct/comm440-540/culture
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima căsătorie, mamă de-a doua. Apelative desemantizate ca „frate”, „soro”, „taică”, „maică”, „uncheașule”, „mătușică”, folosite de persoane străine de familie, exprimă includerea spontană a vorbitorului în grupul interlocutorului, ca modalitate de exprimare a apropierii emoționale. Importanța familiei în comunitatea rurală este exprimată în metafora morții ca nuntă; îmbrăcarea în rochie de mireasă a tinerei fete moarte înainte de căsătorie exprimă nevoia împlinirii familiei. Frăția. Rudenia de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Nu fiindcă limbile literare ar fi mai puțin „gata” decât în Apus, ci fiindcă acesta e duhul stilistic al locului (Blaga, 1936/1985, p. 217). 2.2. Strategiile de comunicare Strategiile de comunicare reprezintă alegerile discursive pe care le fac vorbitorii în situații concrete de interacțiune pentru a-și atinge scopurile comunicative. Există o diversitate de factori sociali, psihologici și individuali care determină aceste alegeri. Alegerile însă toate se consumă în spațiul determinat al culturii, deci factorii culturali sunt esențiali sub
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a-și atinge scopurile comunicative. Există o diversitate de factori sociali, psihologici și individuali care determină aceste alegeri. Alegerile însă toate se consumă în spațiul determinat al culturii, deci factorii culturali sunt esențiali sub aspectul disponibilităților pe care le au vorbitorii. Fiecare cultură pune la dispoziția vorbitorilor ei un set particular de opțiuni comunicative. Caracterizările care urmează se bazează pe prezentările făcute în capitolul III, „Stiluri culturale de a vorbi”. Ele sunt detaliate în Andra Vasilescu, Cum vorbesc românii. Studii de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
o diversitate de factori sociali, psihologici și individuali care determină aceste alegeri. Alegerile însă toate se consumă în spațiul determinat al culturii, deci factorii culturali sunt esențiali sub aspectul disponibilităților pe care le au vorbitorii. Fiecare cultură pune la dispoziția vorbitorilor ei un set particular de opțiuni comunicative. Caracterizările care urmează se bazează pe prezentările făcute în capitolul III, „Stiluri culturale de a vorbi”. Ele sunt detaliate în Andra Vasilescu, Cum vorbesc românii. Studii de comunicare (inter)culturală, Editura Universității din
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu avem nimic de zis, „ne băgăm în vorbă”), intriga („a duce vorba de colo colo”,” a face vorbe”, „a scoate vorbe”, „a umple satul cu vorbe”). Rezultă din enumerarea acestor forme preferate un model monologic de comunicare, în care vorbitorul tinde să monopolizeze cuvântul, pretinzând interlocutorului să îl asculte; această formă de interacțiune verbală apare și în interacțiunea didactică, în ședințele de la locul de muncă, la medic etc. Monologul are de obicei un caracter slab structurat (cu reveniri, paranteze, repetiții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al momentului neprecedat de planificare atentă). Se preferă comunicarea orală, comunicării scrise („facem înțelegeri” verbale și „batem palma” în loc să semnăm contracte), comunicarea directă, comunicării mediate (dialogul „ochi în ochi” îl percepem mai eficient decât convorbirea telefonică). Comunicarea este centrată pe vorbitor - important este ca acesta să spună ce are de spus, în forma în care o dorește, iar problema înțelegerii cade exclusiv în sarcina interlocutorului („Înțelegi ce vrei...”, „Dacă înțelege bine, dacă nu, iară bine, eu i-am spus ce aveam
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tiparul deductiv, pe un tipar hibrid (combinând cele două tipuri de bază), sau texte fără vreun tipar anume, în care semnificația se constituie prin acumulare de elemente lăsând implicită concluzia. Înțelegerea mesajului pare să fie o problemă de adaptare la vorbitor. Progresia tematică nu este de obicei liniară: pauzele, repetițiile, revenirile, anticipările rup coerența internă a textului. Gradul de focalizare a informației este scăzut: temele se tratează superficial, în termeni vagi, se fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
idei neierarhizate, juxtapuse, aflate pe același plan, sau o idee vagă, pe care interlocutorul trebuie să o deducă din context. Uneori intenția comunicativă a interlocutorului este imprecisă, iar scopul - nedeterminat. Narativizarea este o formă de punere în scenă în care vorbitorul își asumă rolul de regizor; când povestește, românul insistă asupra cronologiei evenimentelor, a detaliilor picante sau cu semnificație afectivă, introduce pasaje în vorbirea directă (și el zice, și eu zic, și el zice, și eu zic...); obiectivitatea este un element
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
reflecție critică, părinții își conving adeseori copiii prin autoritarism. Există, în fapt, reguli nescrise pentru cine pe/de cine „ascultă” (adică face cum spune acea persoană), cine pe cine poate contrazice. Legea lui „a crede pe cuvânt” îl scutește pe vorbitor să mai argumenteze: „faci cum spun eu că știu ce spun”, „faci ca mine că sunt bătrân și-am văzut (mai) multe decât tine”, „ori faci cum spun eu, ori mă lași în pace”, „fă, nu mai comenta” impun un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
între ei prea bine, iar noutățile satului sunt prea rare. Cu totul altfel, în aglomerațiile mari de populație, în care a slăbit sau chiar a dispărut comunitatea sufletească întreținută prin tradițiile etnicului. Aci, nemaifiind o intimitate de toate zilele între vorbitori, cuvintele ce se schimbă între ei trebuie ca prin proprietățile lor, să producă comunitatea de suflet necesară pentru a fi înțelese (Blaga, 1936/1985, p. 81). Determinarea contextuală a semnificației permite folosirea unui număr mare de deictice (el, ea, aici
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]