4,110 matches
-
și în urma parodierii unui alt text. "Palimpsestul", scria Cornel Mihai Ionescu, "încorporează acea "prezență temporală" pe care Curtius o socotea "calitatea proprie literaturii", anume de a dezvălui "bogăția inepuizabilă de raporturi posibile" între textele feluritelor vremi. Cititorul de palimpseste îndură vraja unui mimetism proteic, fiind scris, de fiecare dată, de textul pe care îl citește. La capătul delectabilei lui rătăciri printre arcanele lumii scrise, el este un palimpsest", în Palimpseste, Editura Cartea Românească, București, 1979, pp. 7-8. 94 Aristotel, op. cit., pp.
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
principal al „destrămării și fragmentării” lor, profitând cu sârg de carențele democrației românești, de funcționarea defectuoasă a regimului constituțional parlamentar, existent în România. După cum remarca N. Iorga, în „Neamul Românesc” din 18 februarie 1938, instabilitatea guvernelor României era rezultatul „puterii vrăjilor parlamentare”, iar viața parlamentară era „ieșită din sila ciomegelor”. Demonstrând inteligență și calități politicianiste, la care s-a adăugat experiența însușită „cu temeinicitate” din sforăriile și culisele scenei politice românești și modul arbitrar de a se implica în viața politică
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
tocmai murise). Triumviratul a fost reînnoit în 37 î.Hr., după care Octavianus s-a preocupat de Înfrângerea lui Sextus, fiul lui Pompei. Între timp, dragostea și politica dădeau dureri de cap oamenilor politici de la Roma. Marcus Antonius părea cuprins de vraja vestitei regine a Egiptului, Cleopatra. El a numit-o regină a reginelor, iar pe fiul acesteia și a lui Caesar, Cesarion, rege al regilor, împărțind Estul între stăpâna Egiptului, fiul ei și fiii săi. Era o declarație de război, din
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ziua aceea: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte în care te adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată să arătăm în lume. Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea nimeni. Parcă și respirațiile se opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
s-a ridicat în picioare; a tușit ușor și a început să cânte, cu glas puternic și cald, cum numai ei știa să cânte: Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte... Din nou au amuțit toți. Melodia sporea însutit vraja versurilor. Și, fără să știe, fiecare a început să murmure după glasul lui Anton Pann: .Viața-n libertate ori moarte! strigă toți... Încă o dată! a dirijat cântărețul. Așa!... Mai cu inimă! Peste o jumătate de ceas, toți oaspeții din casa
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
întotdeauna cu zâmbetul pe buze. Este de la sine înțeles că am ajuns să ne împărtășim gândurile, să schimbăm păreri în parcul din apropierea internatului - își amintește Livia Covaci (Tcaciuc), fostă elevă , ca re explică de ce întâlnirile lor erau scurte, „pline de vrajă, de o liniște înfiorătoare” și deși nu erau ei, „singura pe rech e prinsă în jocul acela feciorelnic”, în care toată lumea li se părea numai a lor, totuși, întâlnirile le erau supravegheate de marele lor pedagog Nicolae Ceredarec. Știindu se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sau oricăror amatori de curling. Deocamdată se zvonește că la proxima competiție va participa din partea României echipa de curling pregătită și antrenată zi și noapte în terenul lui Traian Băsescu. Poate așa vom ajunge și noi renumiți în lume. Ce vrăji a mai făcut Elena mea? Noi, cei care am pus ceva ani deoparte, ca să putem avea de o pensie, am văzut cândva la televiziunea română un serial simpatic și antrenant numit „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea", serial în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ajunge și noi renumiți în lume. Ce vrăji a mai făcut Elena mea? Noi, cei care am pus ceva ani deoparte, ca să putem avea de o pensie, am văzut cândva la televiziunea română un serial simpatic și antrenant numit „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea", serial în care o femeie blondă și simpatică, flutura un pic năsucul și făcea tot telul de isprăvi fantastice. Dar s-a dus vremea Samanthei, adică a vrăjitoarei bune și acum vedem o altă față
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și oamenii din subordine să zboare prin toată lumea, la nevoie, sau prin țară, dacă se poate la clasa business, de preferat în regim charter și, doar în caz de catastrofă, la clasa economic. Bineînțeles, ea trage nădejde ca în orice vrajă, iuțeala de mână și neștiința proștilor să nu observe o chestie esențială: cu banii ăștia și cu o bună planificare, ai putea să zbori de 3.000 de ori până la New York și înapoi, de 7.536 de ori până la Paris
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
m-am purtat eroic. (Se rănește la braț) Am văzut bețivi Mai mult făcînd în joacă. (Intra Gloucester și slujitori cu torțe) Tata! Tata! Stai! Ajutor! GLOUCESter: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Stătea în beznă-aici, cu spada-n pumn, Vrăji rele mormăind, luna chemînd Să-i fie zee bună. GLOUCESTER: Unde e? EDMUND: Privește, sîngerez. GLOUCESTER: Unde-i banditul, Edmund? EDMUND: Fugi pe-aici, cînd n-a putut defel... GLOUCESTER: Hai, urmăriți-l! După el! Ies cîțiva slujitori) Defel, ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
este un obelisc al frumuseții, căci se caracterizează și se prezintă ca sublimă frumusețe, pe care o imprimă în sufletele tuturor celor ce o îndrăgesc și le conduce pe acestea spre frumusețea inefabilă a Dumnezeirii. Această frumusețe „atrage ca o vrajă, inundă și fericește inima omului. A oricărui om care, iubind cu adevărat, se poate lăsa cuprins de zâmbetul frumuseții. O frumusețe permanentă care nu se ofilește și nu îmbătrânește. Omul capabil să ofere și să primească o asemenea iubire și
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
corect o poveste. Cu alte cuvinte, originalitatea romanului lovinescian din deceniul al treilea ar consta în insolitarea procedeului, fenomen în care formaliștii ruși vedeau manifestându-se conștiința artistică modernă, ce-și asumă caracterul convențional al unei literaturi scoase deliberat de sub vraja iluziei realiste, punctând, ca să folosesc o clasificare intrată în uz, glisarea de la paradigma "ionicului" la cea a "corinticului" (spre deosebire de Andrei, Bizu nu doar trăiește, ci vrea să scrie efectiv o carte). Ca atare, deși e imaginat ca o continuare firească
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm, tipic lovinesciană. Dar când muzica încetează și vraja se destramă, Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
femeie oarecare, cu nume de împrumut Ida Scwartz, Geta etc.) și Veronica "imaginară", pe care a purtat-o mereu în gândurile lui, și la Viena, și la Berlin, și la Iași, până când episodul regretabil de la "hanul lui Năstăsache" a distrus vraja, obligându-l să caute "idealul" în altă parte și să se amorezeze de Mite. Acum, după moartea lui Micle, poetul ezită să o ceară pe Veronica în căsătorie, dar vrea totuși să o revadă și să-i aducă mângâiere în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fatal, spre casa femeii iubite, amintirile făcându-l să simtă "o duioșie exaltată" atât "pentru trecutul secular al Iașilor", cât și "pentru trecutul lui de aci" și pentru iubita "care-i fermecase viața și i-o prefăcuse în poezie". Dar vraja se rupe în zgomotul unui zornăit de pinteni ce se aude în noapte dinspre scara casei în care locuia Veronica: Feeria nopții dispăru; stelele se stinseră; la orizont începuseră să se arate zori spălăcite. Frânt, zdrobit, poetul ieși de după teiul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o moletieră. Fetița, deși cu fața arsă de soarele necruțător, încerca să zâmbească, deși cu un rictus dureros al buzelor crăpate. Doar ochii, numai ochii, acei ochi adânci și negri, pieziș trași spre tâmple, râdeau. Se înstăpânise un fel de vrajă pe care Mihu nu îndrăzni să o destrame. Râdea și Nenea ca un copil râdea. Îi dădu păpușa aceea făcută dintr-o baionetă, pe care fetița o luă ducând-o la piept într-un gest matern înduioșător pentru inimile lor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-se la fetița care-i vorbea în continuare păpușii sale. Din direcția gorganului pe care de abia îl părăsise, cu un zbârnâit strident, cu aripile mari ca o imensă pasăre de pradă, apăru un avion inamic. Într-o clipă toată vraja se destrămă, ostașii redeveniră ostași. Mihu țipă strident: „La pământ” și se aruncă undeva în latura drumului peste ciulinii care trosniră frângându-se. Avu timp să observe cum Nenea înșfacă fetița în brațe și se repezi din car cu iuțeală
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
obișnuită. O umplu și merse cu Simiuc după el și o răsturnă în fața casei, spre vale, unde din pământul săpat de cine știe când se înălța un morman impresionant. În timp ce se întorceau, Simiuc rămăsese cu gura încleștată ca de o vrajă, iar Tofan vorbea mai departe: „Știu că ai venit să mă ameninți, a mai fost unul la începutul verii, unul foarte colțos, spunea că pune buldozerul pe casa mea și mă dărâmă de aici. Săracul, era un prost, ți-o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fiecare individ este trecut într-un cont și până la moarte i se calculează activul și pasivul, debitul și creditul, și de cele mai multe ori la sfârșit bilanțul iese dezastruos. Dumneata știi măcar cărui cont aparții? Simiuc tresări ca trezit dintr-o vrajă, uitându-se adânc la ochii negri, adânci, ai fetei din fața lui care acum i se păru că sunt depărtați, acoperiți de o perdea ireală și doar undeva, departe, plutea un semn de întrebare, ca un cocor întârziat al toamnei. Simți
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu fiecare cerc făcut, cu fiecare pas prelung tras din mâlul moale, parcă pleca undeva unde se găsea un stejar mare și foșnitor, cu frunze lucioase, lucioase strălucind în razele unui soare ireal. M-am scuturat așa ca după o vrajă și m-am răstit la el: „Încetează odată cu mișcarea asta neroadă, mă năucești, devii enervant și apoi mișcarea asta circulară a ta, are pentru mine un efect hipnotic”. Prietenul meu își ridică mirat capul de parcă trezit dintrun vis adânc, chemat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gata să dea pe dinafară. Ce fierbea acolo bătrâna aceea? l-a întrebat pe Grigore a doua zi. Bătrâna este străbunica mea și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
om. Atâtea obiecte prețioase au dispărut de parcă le-ar fi înghițit fantomele , mare rușine și mare păcat, așa cum au fost scoase la lumină cu trudă și cu sudoare dar și cu mare dragoste, așa au dispărut în întuneric ca prin vrajă. îmi amintesc și de acele icoane foarte vechi, sau de cărțile rare ale tatei care acum poate că se găsesc doar în colecții particulare și dacă tot veni vorba de cărți, la sfârșitul acestei scrieri voi înșira o listă cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
boscorodindu-i ,,sălaacu, sălaacu “ (săraacu, săraacu). îl mîngîie, îl netezește cu palma de-a lungul spinării și de năzărite gunoaie îl curăță, curăță și întruna îl tot netezește. La urmă se scoală cu dînsul în brațe și întraripîndu-și gîndirea din vraja cuvintelor de ,,să trăiască“ zvîrlite cu inima plină de cel care i l-a vîndut, o pornește grăbit cătră casă. Lanțug mititel dacă are purcelul, rămîne și pe mai departe în mîinile celui de vinde, că rău este cînd, împreună cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vorbeam, probleme de folclor. Așa că, pe lângă cele ce va fi fost aflat de la primar, omul sa încredințat că suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]