3,866 matches
-
m-a mântuit?”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, IX, 3, în PSB, vol. 11, p. 35) „... Unii dintre cei din piață împreună cu Polemon, îl rugau și ziceau: Crede nouă, Pioniu, că noi te iubim și pentru multe ești vrednic să trăiești, mai ales pentru curăția și bunătatea ta. Este bine să trăiești și să vezi această lumină și încă multe altele. Iar el le-a răspuns: Și eu spun că este bine să trăiești, dar noi dorim binele acela
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
un an, faptele lui (ale diaconului Veniamin - n.n.) au fost aduse la cunoștința regelui. Adus la el, i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care-L adora. Dar el l-a întrebat pe rege, zicând: De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și Țara sa, se pune în slujba altei Țări străine? Și când regele a răspuns: Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu, prea înțeleptul bărbat a zis: De ce așadar să nu sufere pe drept
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care-L adora. Dar el l-a întrebat pe rege, zicând: De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și Țara sa, se pune în slujba altei Țări străine? Și când regele a răspuns: Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu, prea înțeleptul bărbat a zis: De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia IV, p. 38-39) „Dacă niște prinși de război și robi și tineri, au arătat înainte de har atât de mare filosofie, spunea mucenicul, de ce iertare am fi noi vrednici, când nu putem să săvârșim nici virtutea lor? Gândindu-se la toate acestea, sfântul râdea de viclenia diavolului, disprețuia șiretlicul lui și nu se pleca înaintea celor pe care le vedea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
asupra lor toată pornirea celui rău (Evr. 10, 33), așa că au mers la martiriu, îndurând tot felul de chinuri și pedepse. Disprețuind toate aceste suferințe, ei se grăbeau spre Hristos arătând cu adevărat că pătimirile vremii de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi (Rom. 8, 18)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 6, în PSB, vol. 13, p. 181) „Ce-i drept trupul lui (al lui Sanctus - n.n.) era o mărturie a ceea ce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ci avea sfătuitor pe Iisus. Acela era alături de ea, Acela Se atingea de inima ei, Acela îi întărea sufletul, numai Acela îi alunga frica. Dar pe acestea Iisus nu le făcea fără pricină, ci pentru că mucenica se făcuse mai întâi vrednică de ajutorul Aceluia”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 364) „Așa sunt faptele de vitejie ale sufletului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 359) „Îngerii o înconjurau, arhanghelii toți o cinsteau, și Hristos era de față. Dacă stăpânii petrec până la mormânt pe slugile lor vrednice răposate și nu se rușinează, cu mult mai mult Hristos nu S-a rușinat să cinstească cu venirea Sa pe aceea care și-a dat sufletul pentru El și a înfruntat o primejdie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fericitului. Ele și sufletul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 197, II, în PSB, vol. 12, p. 398) „Să strângem, așadar, sfintele moaște și să le ducem într-o clădire vrednică de ele și toată ziua s-o prăznuim cu credincioasă supunere”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 127) În sfintele moaște sălășluiește harul lui Dumnezeu „Un om ca toți oamenii nu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
decât mulți dintre mucenici, căci și glasurile acelor vestitori, ce veneau unul după altul, îl izbeau și-l împungeau din toate părțile cu mult mai puternic decât gurile acelor viermi care-l rodeau din toate părțile. Așadar, cum nar fi vrednic a fi numit mucenic acest sfânt bărbat? De o mie de ori, firește. Căci prin toate acestea el se și lupta, se și încununa, prin averile pierdute, prin fii, prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrăjmași, prin casnici căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prin trup, prin femeie, prin prieteni, prin vrăjmași, prin casnici căci și aceștia îl defăimau în față prin foame, prin visuri, prin scârbe de tot felul, prin putoarea ce ieșea dintrînsul. Pentru aceea tocmai am spus că el ar fi vrednic nu numai de un mucenic sau doi, ci și de mii de mucenici. Dimpreună cu cele spuse, apoi și vremea însăși îi dă lui dreptul la un adaos nu mic de cununi, precum, de pildă, că a pătimit toate acestea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rele? Legiunea nu poate face decît două lucruri: sau să însuflețească și să transforme în bine inimile noastre, ale celor mulți, față de care binele nu se poate face decît cu puțintelul, cum spunea profesorul acela; sau, dacă nu vom fi vrednici, Legiunea va trebui să facă binele cu sila; cu poliția". Acest bine făcut cu "poliția", cu forța includea un abuz: cel de-a trece de la ceea ce îți poți trasa ca program de viață personal la un program extins asupra colectivității
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
-și reprezinte ceea ce el ar fi preferat poate să ignore și anume golul de viață, nimicnicia de după anihilarea a tot ce se presupune a fi omenesc, îngăduindu-i însă să mai spere că, până și dincolo de ultima clipă rămâne ceva vrednic de a fi salvat. Frapează, subjugă contrastul dintre realitatea nediferențiat mohorâtă, monoton oripilantă sub zăbranicul omniprezentei cenușe funerare și sclipitoarea ei evocare într-un text de o glacialitate dozată în așa fel încât să biciuiască imaginația, să întrețină, cu minimum
După ce „niciodată a și trecut” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6521_a_7846]
-
ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Generația de azi este generația desfrâului(...) La Timișoara, unde mă invitați, nu voiu veni decât atunci când voiu afla că v’ați înșiruit sub cutele steagurilor Ligii Culturale, ați produs ceva pe tărâm cultural și național românesc și v’ați făcut vrednici de sfaturile date”. În 23 aprilie, personalitatea istoricului, care urma să împlinească în 5 iunie 60 de ani, este omagiată la Teatrul Comunal de către societățile culturale din orașul de pe Bega prin organizarea unui mare festival; a cântat corul „Banatul”, condus
Agenda2006-33-06-01-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/285127_a_286456]
-
din nările ei; și cu greu ai fi putut hotărî care dintre amîndouă erau mai iscusite în strategie, musca sau Pisicuța? Căci, dacă Pisicuța își apăra nasul, scuturînd din cap în toate părțile, musca, nu mai puțin, cu o preciziune vrednică de cea mai desăvîrșită balistică, ochea și prindea nasul Pisicuței din zbor și se înfunda, cu iuțeala unei săgeți, în adîncul uneia din nările ei; Pisicuța sorbea și își umfla pieptul său puternic cu jumătate din atmosfera pămîntească; iar cînd
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
bea nu se mai duce". Oare? Iată-i pe mulți c-au dat de dușcă paharul plin cu apa Dîmboviței, deoarece tot s-au dus și se mai duc (fie și-n 2001, în anul filelor însîngerate, de calendar). Aforismul vrednicului și reputatului istoric - o țară sînt oamenii dintr-însa - fixează în memorie un adevăr, o realitate de neclintit: ,,pe unde ești?" se întreabă Antoine de Saint-Exupéry în Micul Prinț. Și răspunsul vine de la sine: ,,Sînt din copilăria mea, la fel
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei existențe în care turpitudinile, mizeriile, nerușinările materiei în plină evoluție, nu erau vrednice de arătat tineretului studios precum și oamenilor de treabă. Din contră, cu ajutorul cenzurii, am fi cunoscut doar partea în care materia ar fi avut doar calități decente, în ciuda dialecticii ei infernale. Astfel, orbește, pe pipăite, legați la ochi, cu miasmele vieții
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici orizontale, verticale, ba și de-a curmezișul filei largi, spre zăpăcire și umilință adîncă, lucram nepotolit de nimic, robotem epuizat, scăldat în sudori fierbinți - valuri leșioase ce-mi opăreau pielea, mi-
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
ființă -i preludica splendoare Râzând la vamă morții sub Textul Înstelat ! Memoria opturată? Acum vreo 25 de ani... Motto: Orb să fii să nu vezi destinul major al culturii române. [Interviu cu Paul Anghel]. Scânteia tineretului, organ al pecereului. “Laudă vrednicilor semănători!” Scânteia, 49, nr. 11809, 9 aug 1980 (ibidem) Tovarășul prolific al lui PopescuDumnezău, gen. Pleșiță, Mortoiu și liota, Paul Anghel era înainte de „revoluție” editat pe banii Ministerului kulturii, în tiraje privilegiate propagandistic, decenii la rand în fostul regim cazon-ceaușist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
inima Transilvaniei! Cu dragă inimă! Sunteți bineveniți cu toții să-mi onorați casa, răspunde Ioniță Scipione Bădescu îmbrățișându-i pe rând. Sunt sigur că am devenit prieteni înainte de a ne cunoaște, se apropie de el Mihai Eminescu. Am auzit multe lucruri vrednice de laudă legate de numele Ioniță Scipione Bădescu și-mi face cinste această întâlnire. Ești prea generos cu laudele! Fac și eu ce pot și ce cred că trebuie făcut pentru neamul nostru de români. Aceasta cred că este misiunea
ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
Carol Săteanu, Theodor Scarlat- Brăila, Tiberiu Ban, Adriana Lăzărescu, Mircea Cârloanță, Grigore Băjenaru, Nicolae Velichi, Valentin Borda, George Sbârcea etc. Una dintre cele mai atracțioase, și ea în mai multe volume, de dată recentă, o datorăm lui Dan Eugen Dumitrescu, vrednic dascăl oltean. Îl vom adnota acum pe cel consacrat figurilor celebre ale literaturii universale, înșiruite în ordine alfabetică (singura, ca să zicem așa, concesie făcută pedanteriei!), întrucît sunt numeroase, după cum numeroase sunt și secvențele biografice amuzante ori cuvintele de spirit ce
Scriitorii în anecdote by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5918_a_7243]
-
dragoste și, undeva, pe acea plajă continuă dansul unei perehi îndrăgostite, iar tangoul este însoțit de muzica valurilor și cântecul neauzit al scoicilor. Toamna la scăldat - soarele-n copca azurie dintre nori Poem-peisaj, poem-capcană. Toamna se scaldă, soarele sau oarecari vrednici oameni netemători de răceala apei. Să fim atenți: soarele ne privește, scăpat dintre nori. Singură luna printre norii cerniți - de-av-ați acunselea Apare, dispare luna. Viața-i un joc de-a v-ați ascumnselea printre nouri. Simplitatea poemului cuprinde profunzimi existențiale
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
astăzi viața rurală aflată într-o tranziție spre nicăieri, cu boii mici și gospodari bătrâni și epuizați de un sistem politic terorizant și umilitor, și, în ciuda realităților dezolante, visează la veșnicia satului cu tradiționalele lui elemente din secolul trecut: câini vrednici, oi, casă din chirpici, din bârne sau cărămidă. Gheorghe Târziu deconspiră prin versurile sale adesea fruste, un suflet elegiac bântuit de dorul de țară, de casa părintească, de copilăria dusă, de revolte antiguvernamentale postdecembriste. Cartea sa este un cânt al
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
la muzeu este un disc ca o farfurie și scrie: Disc de argint ofrandă a Sfântului Ștefan cel Mare 1498. Ele stau ca mărturie și astăzi și vorbesc urmașilor de faptele și credința lor. Vedeți! Și gândiți-vă ce conducători vrednici și credincioși erau, pe care i-am avut noi! Erau trup și Suflet pentru Popor. El era inima Poporului. Îl durea de popor de oameni pe care îi conducea și îi apăra de dușmani din afara țări. Astăzi ce am ajuns
Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]