3,544 matches
-
Economică, Paris, 1991. Gen�șes, �A la d�couverte du fait social. 1890-1900�, Calmann-L�vy, Paris, 1990. HIRSCHHORN Monique, Max Weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. HIRSCHHORN Monique, COENEN-HUTER Jacques (ss la dir. de), durkheim et Weber. Vers la fin des malentendus?, L�Harmattan, Paris, 1994. Institut d�histoire moderne et contemporaine, Le Personnel de l�enseignement sup�rieur en France aux XIXe et Xxe și�cle, Ed. du CNRS, Paris, 1985. KALAORA Bernard, SAVOYE Antoine, Leș
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Fran�ois, La Pens�e de Georg Simmel, Kim�, Paris, 1989. Spencer TURNER Jonathan H., Herbert Spencer: a Renewed Appreciation, Sage Publ., Beverly Hills, 1985. Tocqueville LAMBERȚI Jean-Claude, Tocqueville et leș deux d�mocraties, Presses universitaires de France, Paris, 1983. Weber MOMMSEN Wolfgang, Max Weber et la politique allemande (1890-1920), Presses universitaires de France, Paris, 1985 (edi?ie german?, 1959). PARKIN Frank, Max Weber, Tavistock Public., Londres, 1982. Enciclopedii ?i dic?ionare Encyclopaedia universalis, Hatier, Larousse, Nathan, Penguin. Repere bibliografice (partea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
e de Georg Simmel, Kim�, Paris, 1989. Spencer TURNER Jonathan H., Herbert Spencer: a Renewed Appreciation, Sage Publ., Beverly Hills, 1985. Tocqueville LAMBERȚI Jean-Claude, Tocqueville et leș deux d�mocraties, Presses universitaires de France, Paris, 1983. Weber MOMMSEN Wolfgang, Max Weber et la politique allemande (1890-1920), Presses universitaires de France, Paris, 1985 (edi?ie german?, 1959). PARKIN Frank, Max Weber, Tavistock Public., Londres, 1982. Enciclopedii ?i dic?ionare Encyclopaedia universalis, Hatier, Larousse, Nathan, Penguin. Repere bibliografice (partea a II-a) Lucr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Hills, 1985. Tocqueville LAMBERȚI Jean-Claude, Tocqueville et leș deux d�mocraties, Presses universitaires de France, Paris, 1983. Weber MOMMSEN Wolfgang, Max Weber et la politique allemande (1890-1920), Presses universitaires de France, Paris, 1985 (edi?ie german?, 1959). PARKIN Frank, Max Weber, Tavistock Public., Londres, 1982. Enciclopedii ?i dic?ionare Encyclopaedia universalis, Hatier, Larousse, Nathan, Penguin. Repere bibliografice (partea a II-a) Lucr?ri generale [1]�ALEXANDER Jeffrey C., Sociological Theory Since 1945, Hutchinson, Londres, 1987. [2]�ARON Raymond, Leș �tapes de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
socio-politique, Economică, Paris, 1985. [25]�GRAFMEYER Yves et Isaac Joseph (ed.), LՃcole de Chicago. Naissance de lՎcologie urbaine, Aubier Montaigne, Paris, 1979. [26]�HELLER Frank (ed.), The Use and Abuse of Social Science, Sage, Londres, 1986. [27]�HIRSCHHORN Monique, Max weber et la sociologie fran�aise, L�Harmattan, Paris, 1988. [28]�LAZARSFELD Paul, Qu�est-ce que la sociologie?, Gallimard, Paris, 1970. [29]�LAZARSFELD Paul, Philosophie des sciences sociales, Gallimard, Paris, 1970 (prima edi?ie 1954). [30]�LECLERC G�rard, L�Observation
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pag., 140.000 lei Era individului, Alain Renaut, 370 pag., 58.000 lei � Etnoestetica, Petru Ursache, 304 pag., 26.000 lei � Intelectualii �n Europa sec. al XIX-lea, Christophe Charle, 316 pag., 250.000 lei Introducere �n sociologia religiilor, Max Weber, 344 pag., 105.000 lei Istoria civiliza?iei britanice vol. 1, Adrian Nicolescu, 576 pag., 128.000 lei Istoria civiliza?iei britanice vol. 2, Adrian Nicolescu, 328 pag., 110.000 lei Istoria Fran?ei, Fran�ois Lebrun, Jean Carpentier, 350
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de a-și câștiga mijloacele de trai, ceea ce duce la o redimensionare a tuturor relațiilor sociale. O altă referință istorică pentru dezbaterile suscitate de dimensiunile și limitele practice ale responsabilităților sociale corporative este sistemul filozofic al juristului și sociologului Max Weber (1864-1920). Weber definește capitalismul ca pe un sistem rațional de comportamente de schimb, a cărui finalitate vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
-și câștiga mijloacele de trai, ceea ce duce la o redimensionare a tuturor relațiilor sociale. O altă referință istorică pentru dezbaterile suscitate de dimensiunile și limitele practice ale responsabilităților sociale corporative este sistemul filozofic al juristului și sociologului Max Weber (1864-1920). Weber definește capitalismul ca pe un sistem rațional de comportamente de schimb, a cărui finalitate vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare, raționalitate, grijă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare, raționalitate, grijă față de semeni, ordine, autodisciplină, chibzuință, economie etc. Specificul sistemului capitalist și al unui sistem socio-economic evoluat, consideră Weber, este "organizația birocratică", structurată și orientată spre profit. Reflectând tradiții ideologice consensuale cu cele europene, teoriile și practicile legate de principiile și standardele etice în procesele economice și în modul de a face afaceri au evoluat similar și în Statele Unite
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ar trebui să se regăsească în alocarea eficientă a resurselor, în raportul cost-calitate și în acțiuni concrete de încorporare de valoare pentru comunități. 4.4. Dezvoltarea comunitară Numele celebru de care se leagă definirea comunității este cel al lui Max Weber. Weber făcea o delimitare precisă între comunitate și asociere umană. "Comunitatea este o formă a legăturii sociale dintre oameni care se bazează pe conștientizarea apartenenței subiectiv-afective sau tradiționale și care se manifestă prin acțiune socială coerentă"57. Comunitatea este o
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
trebui să se regăsească în alocarea eficientă a resurselor, în raportul cost-calitate și în acțiuni concrete de încorporare de valoare pentru comunități. 4.4. Dezvoltarea comunitară Numele celebru de care se leagă definirea comunității este cel al lui Max Weber. Weber făcea o delimitare precisă între comunitate și asociere umană. "Comunitatea este o formă a legăturii sociale dintre oameni care se bazează pe conștientizarea apartenenței subiectiv-afective sau tradiționale și care se manifestă prin acțiune socială coerentă"57. Comunitatea este o calitate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
strategies", în Academy of Management Review, 199924 (2). Fry, F. și Hock, R. J., "Who claims corporate responsibility? The biggest and the worst", în Business and Society Review/Innovation, vol. 18, 1976, pp. 62-65. Fueglistaller, Urs (Hrsg.) Volery, Thierry (Hrsg.), Weber, Walter (Hrsg.), Understanding the Regulatory Climate for Entrepreneurship and SMEs. St. Gallen, KMU Verlag HSG, 2006. Fukuyama F., Trust. Încredere, traducere de Marius Conceatu, Editura Antet XX Press, București, 1999. Gamble, A., Regional Blocs, World Order and the New Medievalism
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care se poate consolida la rândul său ca un acord tradițional, dat în prealabil.” Însăși relația socială presupune neapărat la membrii societății sentimente sau acțiuni reciproce, legate unele de altele. Acest element al reciprocității a fost admirabil analizat de Max Weber și evidențiat prin ceea ce el a numit „orientarea reciprocă a unuia după altul”. f. A fi apreciați, acceptați, căutați etc. Nimic nu este mai frustrant, se pare, decât sentimentul neacceptării într-o colectivitate dorită. Suntem, fiecare dintre noi la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vechi, tradiționale, de gestionare a afacerilor publice. Conform modelului tradițional, o administrație funcționează sub controlul formal al elitei politice. Există un sistem strict de ierarhie birocratică, cu oficialități anonime motivate de interesul public și care susțin partidele aflate la guvernare. Weber are în vedere șase principii ale sistemului birocratic modern, derivate din conceptul de autoritate legală/rațională: 1) principiul teritoriilor stabile aflate sub o jurisdicție specifică, stabilite în general prin legi sau regulamente administrative; 2) principiul ierarhiei oficiale și al nivelelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
the private sector public administrative reform, iulie, vol. 61, nr. 4. Besley, T., Maitreeesh Ghatak, 1999, Public-Private Partnerships for the provision of public goods: Theory and an application to NGOs, The development economics discussion paper series, London School of economics. Weber M., The theory of Social and Economic Organization, 1947, The Free Press. Vigoda E., „From responsiveness to collaboration: Governance, Citizens and the next generation of Public Administration”, Journal of Public Administration Research and Theory. Wise L., 2000, „ HYPERLINK "http://www
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Cohen, 2001, A strategic framework for devolving responsibility and functions from government to the private sector public administrative reform. Ibidem. Lambru, M., Mărginean I., 2004, Parteneriat public privat în furnizarea serviciilor sociale. Dunsire A., Then and now: Public Administration, 1953-1999. Weber M., 1974, The Theory of Social and Economic Organization. Lois Recascino Wise, „Public Management Reform: Competing Drivers of change”. Idem. Peters G., 1997, HYPERLINK "http://maths.york.ac.uk/moodle/ppm/file.php/36/11NewDirectionsInPolicyAnalysis/PolicyTransferBetweenGovernments.pdf" \o "Open 'Policy
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
3 Herbert Spencer / 104 Bibliografie / 109 1.4 Karl Marx / 110 Bibliografie / 117 1.5 Concluzii / 118 Bibliografie / 121 2. Clasicii sociologiei / 122 2.1 Emile Durkheim / 122 Bibliografie / 133 2.2 Georg Simmel / 134 Bibliografie / 142 2.3 Max Weber / 142 Bibliografie / 154 2.4 Concluzii / 155 Bibliografie / 157 Istoria lucrării O istorie a sociologiei, ca de altfel orice istorie scrisă, trebuie să aibă și o istorie a ei, o descriere a felului în care a fost posibilă și este
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
-o în forma unui cuvânt, Vayne Paul într-o lucrare ce a făcut carieră, intitulată sugestiv Comment on écrit l' histoire, afirmă descurajator pentru cel ce crede în posibilitatea ei: "....a scrie istoria sociologiei începând cu Comte, Durkheim, trecând pe la Weber, Parson și Lazarsfeld nu înseamnă a scrie istoria unei discipline, ci aceea a unui cuvânt". În acest repertoriu argumentativ, istoria sociologiei este condamnată să părăsească teritoriul sociologiei sau, în cel mai bun caz, să rămână apanajul celor care cred încă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
posibilitatea de a lua în stăpânire cheile actelor mentale în sociologie, adică în istoria sociologiei se află înțelesurile adânci la care cugetarea umană revine ori de câte ori soluțiile problemelor cu care se confruntă întârzie să apară. "Întoarcerea la Durkheim" sau "înapoi la Weber!" (după modelul filosofiei, unde "înapoi la Kant!" sau "înapoi la Aristotel!" au animat numeroase generații de filosofi) oferă sociologului o anumită siguranță, reprezintă punct de sprijin, reper de care are absolută nevoie pentru a nu se pierde într-un nesfârșit
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
despre sociologia economică", în: Economic Sociology The European Electronic Newsletter, vol. 7, nr. 3, iulie, 2006, afirmă rolul imens jucat în formarea sa de studiul clasicilor: "Sociologia clasică a avut o mare influență asupra operei mele. Lecturile din Durkheim și Weber sunt surse importante de inspirație. Această generație de sociologi nu a fost depășită până astăzi. Durkheim, Weber, Simmel și Marx au răspuns la întrebări importante și au demonstrat capacitatea intelectuală de a da sens transformărilor economico-sociale din timpul lor". Nu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
rolul imens jucat în formarea sa de studiul clasicilor: "Sociologia clasică a avut o mare influență asupra operei mele. Lecturile din Durkheim și Weber sunt surse importante de inspirație. Această generație de sociologi nu a fost depășită până astăzi. Durkheim, Weber, Simmel și Marx au răspuns la întrebări importante și au demonstrat capacitatea intelectuală de a da sens transformărilor economico-sociale din timpul lor". Nu trebuie să uităm, dincolo de această dimensiune epistemică a valorii istoriei sociologiei, dimensiunea etică a aplecării asupra trecutului
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
București, 1982, pp. 88-92 Hurmuziadis, D. George, Cultura Greciei. Antică, Bizantină, Modernă, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, pp. 5-33 Laertios, Diogenes, Viețile și doctrinele filosofilor, Editura Academiei, București, 1963 Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice. Istoria sociologiei de la origini până la Weber, de la Parson până la contemporani, Editura Antet, f.a., pp. 12-15 Marrou, Henri Irénée, History of Education in Antiquity, Published by Univ of Wisconsin Press, 1982 Platon, Legile, Editrura IRI, București, 1995 Platon, Republica, Editura Antet, București, 2005 Platon, Omul politic, Editura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
configurarea noii științe, fără să-i precizeze clar și definitiv conturul și conținutul (intensiunea și extensiunea). Ei ocupă perioada în care sociologia își caută identitatea, propriul eu. A doua generație de sociologi (clasicii sociologiei), respectiv Durkheim în Franța, Tonnies, Simmel, Weber în Germania, Small și Giddings în Statele Unite ale Americii, au reușit să-i ofere noii modalități de investigare a realității sociale un fundament științific autentic (obiect, metode, conținut). Ei reprezintă perioada în care sociologia și-a găsit propriul eu ca
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Casa lor din Charlottenburg-Vest a fost un loc de interesante schimburi de idei și clarificări teoretice între importanți intelectuali ai vremii. Veneau deseori în casa lor, ca oaspeți, Rainer Maria Rilke, Edmund Husserl, Reinhold și Sabine Lepsius, Heinrich Rickert, Max Weber. A avut mai multe tentative de a ocupa posturi didactice la alte universități, dar nu a reușit, deși CV-ul său, cum am spune astăzi, era impresionant, iar recunoașterea valorii sale de către studenți și elita culturală a Berlinului atinsese admirația
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
un adevărat showman). În 1896, Simmel a pierdut prin speculații nefericit o parte din bunurile familiei. În 1908, încearcă să obțină un post de profesor ce devenise vacant la Universitatea din Heidelberg dar, chiar sub protecția și recomandările lui Max Weber și Eberhard Gothein, pe motive antisemite, nu primește avizul consultativ necesar din partea istoricului Dietrich Schäfer. În 1909 pune bazele, împreună cu Werner Sombart, Max Weber și F. Tonies, Societății germane de sociologie (DGS) în încercarea de a organiza activitatea sociologilor după
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]