27,748 matches
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
CERDACUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe dânsul
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
MOVILA LUI BURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.122) Cică erau doi frați, unul bogat și celălalt sărac. Când se ducea cel sărac la cel bogat ca să-i dea plugul, cel bogat nu se îndura să-i dea plugul să are și el
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83504_a_84829]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
BISERICI ȘI MÂNĂSTIRI ÎNTEMEIATE DE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
fonice care construiau un incredibil univers simfonic de o acuratețe excepțională - am adăuga noi), aceeași puritate “de cristal” a vocilor, aceeași deschidere impresionantă care creează punți între epoci, curente și stiluri individuale, conturând, totodată, remarcabile portrete de gen unor perimetre geografice cu sound distinct, precum “o zi în America de Sud”. Dacă în acel mini-spectacol oferit exclusiv ziariștilor cei opt au preferat să prezinte mai multe piese de tip pop incluse pe ultimul lor CD - expus și vândut în premieră chiar în acea
Swingle Singers "Kings" by Loredana Baltazar () [Corola-other/Journalistic/83631_a_84956]
-
nivel superior devenind legendă istorică. Este evident necesar ca de la început elevii să înțeleagă deosebirile fundamentale dintre faptele relatate într-o legendă și cele petrecute în realitatea istorică. În cea dintâi se conturează elementele de cronologie, înscrierea exactă în spațiul geografic sau numele reale ale personajelor evocate. Legenda se concentrează numai asupra elementelor esențiale de mare importanță și conținând învățăminte etern valabile, indiferent de timpul și locul în care se petrec. Uneori în legende vom întâlni și date precise, pe care
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
și zece septembrie în capitala Malaeziei, vor fi înregistrate și filmate de Radio Televiziunea publică din Kuala Lumpur și vor fi preluate de toți membrii uniunii audio-vizualului din Asia, Pacific, ajungând la miliarde de ascultători și telespectatori într-un spațiu geografic ce apo acoperă aproape jumătate de planetă. Datele despre vreme, astăzi va mai ploua în sud-vest, sud și la munte , unde și vântul va mai avea intensificări temporare, temperaturile maxime vor fi între douăzeci si două și douăzeci si nouă
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
paisprezece s-a dat o derogare pentru utilizarea acestor neonicotinoide în tratamentul semințelor de rapiță face ca primăvara anului douămii cincisprezece , în loc de o dezvoltare a familiilor de albine, să asigurăm la o involuție a familiilor de albine în acele areale geografice unde va fi valorificat culesul de floarea soarelui din aceste semințe tratate. Floarea soarelui sau rapiță? Scuze, de rapiță, da... Bun. Este, îi spun bun venit în studio și doamnei Otilia Manta... Bun găsit dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră. Este consultant
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
chestiunea aceasta a tratamentelor care ar dăuna albinelor este limitată și spațial, nu numai temporar, și, iată, din reglementări se înțelege că și cunoașteți aceste suprafețe? Unde sunt și cât de mari sunt? Nu a fost comunicat nici o secundă arealul geografic în care se va face acest tratament, iar un control al circulației acestor semințe nu poate fi asigurat. Așa că am primit asigurări că într-adevăr, doar zona de sud și de est a României va fi tratată cu aceste... mă
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
prelucrare de procesare a mierii. Dar, repet, federația noastră și-a propus într-o strategie pe termen mediu să accesăm fonduri în vederea creării... Colectării și procesării. ...unui brand de miere românească legată nu neapărat de... Mai degrabă de o noțiune geografică, da să-i zicem miere carpatină, da, care ar suna foarte bine, și promovată în majoritatea capitalelor europene. Asta ar fi una din preocupările noastre, pentru ca procesatorul să fie cel care doar prestează un serviciu, o ambalează și aplică eticheta
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]