27,810 matches
-
să ofere celor aflați într-o asemenea situație predictibilitate și securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare și lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor. Or, prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, prin derogarea cvasi-generală de la Codul civil, prin absența unor prevederi exprese de corelare cu alte acte normative incidente, precum și prin utilizarea unei terminologii neclare, Legea privind darea
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
că prin această soluție legislativă pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, întrucât acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar și în ipoteza în care își execută obligația și își plătește ratele la timp. În acest context, semnalăm și faptul că legiuitorul nu a avut în vedere consacrarea dreptului debitorului de bună-credință, parte principală în contractul de credit, de a se opune procedurii demarate de garantul său. Art. 7 din lege prevede posibilitatea creditorului de a contesta procedura notificării în termen de
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
a taxelor către stat datorate de debitorul proprietar, obligația de a răspunde pentru viciile lucrului și pentru evicțiune, lipsa acordului codebitorului, situația terților interesați etc. Soluția prevăzută la art. 11 din lege nu se corelează nici cu opțiunea formulată de legiuitor odată cu adoptarea Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil în ceea ce privește aplicarea în timp a legii ce guvernează contractul de credit. Astfel, art.3 din Legea nr. 71/2011 prevede că: „actele
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa." Din analiza celor două prevederi se poate observa că soluția de ultraactivitate a legii vechi, aleasă de legiuitor în anul 2011, pentru facta pendentia și pentru elementele contractului ce au individualitate proprie este fără echivoc. Fără a contesta posibilitatea legiuitorului de a exprima o altă opțiune cu privire la aplicarea legii în timp pentru contractele de credit în derulare, considerăm
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
sa." Din analiza celor două prevederi se poate observa că soluția de ultraactivitate a legii vechi, aleasă de legiuitor în anul 2011, pentru facta pendentia și pentru elementele contractului ce au individualitate proprie este fără echivoc. Fără a contesta posibilitatea legiuitorului de a exprima o altă opțiune cu privire la aplicarea legii în timp pentru contractele de credit în derulare, considerăm că această soluție trebuie expres înscrisă în conținutul legii noi. Pentru a nu genera interpretări diferite în practică, apreciem că Legea privind
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite nu respectă cerințele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Sub aspectul cerinței legale de respectare a unității terminologice, subliniem faptul că legiuitorul operează cu expresii diferite, folosind la art. 1 expresia contract de credit, iar la art. 5 noțiunea de contract de credit ipotecar. Normele sunt neclare întrucât există mai multe categorii de credite cu garanții ipotecare, printre care amintim creditul ipotecar
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
mențiune care să cuprindă elementele de identificare a actului transpus, precum și gradul de transpunere a acestuia (total sau parțial). Din analiza textului legii transmise la promulgare, am constat lipsa unei asemenea mențiuni, ceea ce poate conduce la două interpretări. Astfel, fie legiuitorul nu a realizat, nici măcar parțial, o transpunere a directivei, caz în care consultarea Băncii Centrale Europene era obligatorie în conformitate cu art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene coroborat cu Decizia nr. 98/415
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
s-a realizat, în acord cu dispozițiile art. 148 din Constituție, cu cele ale articolului 4 para. 3 din Tratatul Uniunii Europene, care instituie principiul cooperării loiale, și având în vedere prevederile Legii nr. 24/2000, era obligatorie precizarea de către legiuitor a gradului de transpunere (totală sau parțială). În aceeași idee, a necesității respectării normelor de tehnică legislativă și având în vedere consecințele aplicării legii semnalăm că, cel puțin în cadrul reexaminării, se impune consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Guvernului
Iohannis trimite Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind darea în plată by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103303_a_104595]
-
necesar să se precizeze care sunt condițiile concrete ce pot duce la înlocuirea unui membru titular, precum și criteriile ce trebuie îndeplinite de persoana delegată. De asemenea, în ceea ce privește componența Consiliului general, se semnalează și faptul că soluția pentru care a optat legiuitorul oferă ex-ante majoritatea necesară adoptării deciziilor uneia dintre autoritățile participante în cadrul Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, situație în care rolul decizional al celorlalte autorități în cadrul acestui Comitet poate fi pus sub semnul întrebării. Șeful statului arată și că art. 11
Klaus Iohannis, mișcare de ultimă oră. Solicitare către Parlament by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103104_a_104396]
-
elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu). În consecință, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului”, se mai arată în comunicatul PÎCCJ. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, pentru identitate de rațiune, modificarea propusă prin proiectul de ordonanță este de substanță și
PÎCCJ, critici dure privind proiectul de modificare a codurilor penale by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103113_a_104405]
-
României, președinților celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului. Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în
DNA cere urmărirea penală a lui Gabriel Oprea by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103252_a_104544]
-
În cererea de reexaminare se subliniază că în legea trimisă la promulgare se face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată (privativă de libertate), fără a distinge sub aspectul modului de individualizare a executării pedepsei aplicate. Această nouă opțiune a legiuitorului, propusă prin legea transmisă la promulgare, de schimbare a politicii penale în această materie nu poate fi justificată prin prisma vreunui argument ce ține de rațiuni de stabilitate și de eficiență legislativă. Dimpotrivă, continuarea exercitării mandatului de către o persoană condamnată
Iohannis cere reexaminarea legii prin care aleșii condamnați la o pedeapsă cu executare își pierd mandatul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103266_a_104558]
-
ideea că integritatea este adaptată în funcție de circumstanțe, când, în realitate, conduita ar trebui stabilită în acord cu principiile, și nu invers', afirmă șeful statului. Iohannis subliniază că derogarea în ceea ce privește infracțiunile de corupție apare, mai degrabă, ca o 'concesie' făcută de legiuitor procesului de integritate și de eliminare a corupției în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Această concesie este însă circumstanțiată, sfera ei fiind foarte restrânsă. Astfel, în cazul acestor infracțiuni, lipsa unei condiționări cu privire la modul de individualizare a executării pedepsei privative
Iohannis cere reexaminarea legii prin care aleșii condamnați la o pedeapsă cu executare își pierd mandatul by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103266_a_104558]
-
al funcțiilor și prerogativelor Ministerului Afacerilor Externe. În acest context, în absența unei mențiuni exprese care să stabilească raporturile funcționale ale agentului guvernamental cu ministrul afacerilor externe, considerăm că legea transmisă la promulgare este incompletă și neclară. În opinia noastră, legiuitorul trebuie să asigure un cadru normativ clar și predictibil în ceea ce privește funcționarea agentului guvernamental. Prin prisma atribuțiilor sale de asigurare a compatibilizării legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene și de stabilire a pozițiilor naționale este, cu atât mai necesară, definirea clară
Klaus Iohannis cere REEXAMINAREA unei legi: Incompletă și neclară by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102433_a_103725]
-
îl conduce. Pe scurt, fosta soție a lui Adamescu refuză în mod ilegal să procedeze la convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor, știind că pe ordinea de zi este trecută demiterea dânsei. Ce spune avocatul Avocatul Titi Bădrăgan a spus: „Legiuitorul a reglementat situația în care administratorul nu convoacă AGA pentru aprobarea situațiilor financiare sau pentru luarea oricăror decizii care reprezintă voința societară și dreptul suprem al acționarilor. Conform legii 31/1990 există o procedură de urgență, care se judecă conform
Scandal Adamescu. Unirea Shopping Center, în PERICOL by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/102425_a_103717]
-
de urgență a Guvernului nr. 96/2012. În acest context, în absența unei mențiuni exprese care să stabilească raporturile funcționale ale Agentului guvernamental cu ministrul afacerilor externe, considerăm că legea transmisă la promulgare este incompletă și neclară. În opinia noastră, legiuitorul trebuie să asigure un cadru normativ clar și predictibil în ceea ce privește funcționarea Agentului guvernamental. Prin prisma atribuțiilor sale de asigurare a compatibilizării legislației naționale cu dreptul Uniunii Europene și de stabilire a pozițiilor naționale este, cu atât mai necesară, definirea clară
Klaus Iohannis trimite Parlamentului spre reexaminare o nouă lege by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102434_a_103726]
-
cuprinse în art. 8, alin.(1) din OUG 76/2016 adoptată de Senat, ne arată că directorul generalal Direcției Generale de Protecție Internă este cadru militar în activitate, însă o asemenea interpretare nu este posibilă pentru că ar fi contrară voinței legiuitorului care, în Cameră decizională, a eliminat prevederea expresă referitoare la calitatea de cadru militar activ a conducătorului Direcției, cât și a obligației de a solicita avizul CSAT la numirea acestuia în funcție. Consecința acțiunii legiuitorului în Camera decizională este adoptarea
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
pentru că ar fi contrară voinței legiuitorului care, în Cameră decizională, a eliminat prevederea expresă referitoare la calitatea de cadru militar activ a conducătorului Direcției, cât și a obligației de a solicita avizul CSAT la numirea acestuia în funcție. Consecința acțiunii legiuitorului în Camera decizională este adoptarea unei dispoziții prin care întreg actul normativ devine inaplicabil, deoarece instituirea atribuțiilor cu caracter exclusiv administrativ îl lipsește pe directorul general de exercițiul autorității de stat, rezervată cadrelor militare prin art. 16, la alin. (3
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
Salariații organelor de informații și ai celor cu atribuții în domeniul securității naționale nu pot face parte din partide sau alte organizații cu caracter politic ori secret și nu pot fi folosiți în scopuri politice”. În completare, constatăm că voința legiuitorului este direcționată spre diminuarea prerogativelor CSAT și ale Președintelui României în materia organizării generale a forțelor armate și a celorlalte instituții cu atribuții în domeniul securității naționale; prin încălcarea art. 4, lit. d), pct. 2 din Legea nr. 415 din
Numire director DGPI. PNL sesizează CCR (document) by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102443_a_103735]
-
regim de lege”, susțin judecătorii CCR. Cu alte cuvinte, membrii Guvernului nu pot răspunde penal dacă adoptă acte cu încălcarea legii. "Curtea reține că aprecierea oportunității adoptării unei ordonanțe de urgență, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului delegat, care poate fi cenzurat doar în condițiile prevăzute expres de Constituție, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (...). Așadar, doar Parlamentul poate decide soarta actului normativ al Guvernului, adoptând o lege de aprobare sau de respingere. Având în vedere prevederile
CCR, motivarea deciziei despre conflictul Guvern-DNA by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102540_a_103832]
-
legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Împrejurarea creată golește de conținut garanția constituțională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanție care are ca scop tocmai protejarea mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care
CCR, motivarea deciziei despre conflictul Guvern-DNA by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102540_a_103832]
-
și, deci, abținerea de la orice acțiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuțiile altei autorități publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor", se precizează în motivarea CCR.
CCR, motivarea deciziei despre conflictul Guvern-DNA by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102540_a_103832]
-
raportat la lege, s-au raportat la standardul constituțional, s-au raportat la standardele Comisiei de la Veneția. În decizie acolo ați văzut multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică și răspunderea juridică-penală, că decidentul, legiuitorul, trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative pot fi cenzurate prin proceduri legale și constituționale. Voi avea zilele următoare discuții separat cu dânșii pentru a le vedea
Tudorel Toader, măsuri după motivarea CCR privind Ordonanța 13 by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102537_a_103829]
-
au raportat la standardele Comisiei de la Veneția. În decizie acolo ați văzut multe paragrafe în care Comisia spune că trebuie trasă linie între răspunderea politică și răspunderea juridică-penală, că decidentul, legiuitorul, trebuie să aibă libertatea alegerii, oportunitatea actului normativ, că legiuitorul nu trebuie să aibă presiunea răspunderii penale, că actele normative pot fi cenzurate prin proceduri legale și constituționale. Voi avea zilele următoare discuții separat cu dânșii pentru a le vedea punctul de vedere', a spus ministrul Justiției. Tudorel Toader a
Tudorel Toader, măsuri după motivarea CCR privind Ordonanța 13 by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102537_a_103829]
-
Curtea Constituțională. Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definită infracțiunea de abuz în serviciu pentru a fi în acord cu Constituția. În decizia CCR se identifică trei puncte distincte ce trebuie avute în vedere de legiuitor în redefinirea acestei infracțiuni: - încălcarea unei dispoziții exprese din lege, - necesitatea stabilirii unei vătămări grave produse prin infracțiune și - definirea noțiunii de act, atunci când vorbim de act al puterii judecătorești sau legislative. 1. Încălcarea legii Primul dintre ele este și
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]