29,866 matches
-
aceste nume "Coman" au frecvență ridicată Totuși, alți autori inclină să creadă că numele unor localități precum Comănești, Comana, etc. derivă de la cumani Cuvântul „coman” (atestat în Moldova) înseamnă drac /diavol și, deși Dicționarul de regionalisme îl conectează la cumani, ipoteza este puțin probabilă din punct de vedere lingvistic. Este posibil să fie vorba de un derivat cu sufix „- man”, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Despre limba lor, s-a păstrat un glosar
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
venea din Transilvania, prin Pasul Buzău, și se îndrepta către Mizil și Târgșor. Conform legendei se crede că, la început, o parte din locuitorii comunei au venit din Ardeal. Astăzi există familii întregi cu numele de Ungureanu, fapt ce întărește ipoteza enunțată. Numele localității a mai fost menționat și în anul 1835 când clăcașii din Chiojdeanca și Trenu se plângeau ocârmuirii județului Saac (Săcuieni), că arendașii moșiilor moșnenești, neprielnice pentru culturi și cereale au măsurat și locuri sterpe, i-au obligat
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
voievodul Vlad-Vintilă de la Slatina, probabil în amintirea unchiului și predecesorului său pe tron, cel înecat în Dâmbovița "[...]la Popești, den jos de București[...]" (Radu Popescu "Istoriile domniilor Țării Românești" în "Cronicari munteni", vol.I, București, 1961, p.281). Totuși această ipoteză nu poate fi demonstrată, nici urmele arheologice de suprafață, nici documentele, nici măcar tradiția locală nu atestă deloc așa ceva, numele de "Vintilă Vodă" rămânând încă un mister. Ctitorul acestei biserici este marele vistiernic Hrizea Caridi, zis "din Popești", unicul fiul al
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
sud-estică. Nivelul apei variază de la un an la altul, în prezent fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafața Mării Caspice (fără Kara Bogaz Gol) măsoară 371.000 km², iar adâncimea ei maximă este de 1025 m. Conform unei ipoteze, Marea Caspică a fost numită așa în cinstea unor triburi vechi de crescători de cai - "Caspiev", care au locuit în secolul I î.Hr. pe coasta de nord-vest a lacului. Pe parcursul istoriei, Marea Caspică a avut cca 70 de nume: Marea
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
cabana Vadu Oii, pe Bâsca Mică. Denumirea comunei provine de la numele principalului său sat, denumit astfel după pârâul Tega. Toponimul "Tega" este considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă, cu sensul de "râpă", dar această ipoteză este infirmată de filologul Corneliu Ștefan, care consideră că vine de la cuvântul slav "tiaga". Portul și tradițiile comunei sunt descrise de învățătoarea Elena Damian într-o lucrare pentru avansarea în grad didactic. Ea arată că acestea s-au păstrat mai
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
o dovadă certă că Cetatea Neamț a fost construită în a doua parte a domniei lui Petru I, perioadă în care Moldova a cunoscut o dezvoltare economică și politică continuă. Până la efectuarea acestor cercetări arheologice, istoricii au vehiculat mai multe ipoteze cu privire la perioada când a fost construită fortificația. Pornind de la informația din Bula papală din 1232 că în timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, între anii 1211-1225, aceștia ar fi construit pe versantul estic al Carpaților un "castrum muntissimum", unii istorici
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
papală din 1232 că în timpul șederii cavalerilor teutoni în Țara Bârsei, între anii 1211-1225, aceștia ar fi construit pe versantul estic al Carpaților un "castrum muntissimum", unii istorici de seamă ca A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu sau Dimitrie Onciul au acreditat ipoteza că Cetatea Neamț a fost construită de teutonici, un argument în plus constituindu-l însăși denumirea cetății. Cu toate acestea, nu s-a descoperit nicio mărturie arheologică sau documentară care să susțină această ipoteză. Într-o adăugire la letopisețul lui
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
Hașdeu sau Dimitrie Onciul au acreditat ipoteza că Cetatea Neamț a fost construită de teutonici, un argument în plus constituindu-l însăși denumirea cetății. Cu toate acestea, nu s-a descoperit nicio mărturie arheologică sau documentară care să susțină această ipoteză. Într-o adăugire la letopisețul lui Grigore Ureche, Misail Călugărul vehiculează ipoteza construirii cetăților moldovenești de către genovezi: ""Aflatu-s-au într-această țara și cetăți făcute mai de demultŭ de ianovedzi: cetaatea în târgul Sucévii și cetaatea la Hotin și
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
construită de teutonici, un argument în plus constituindu-l însăși denumirea cetății. Cu toate acestea, nu s-a descoperit nicio mărturie arheologică sau documentară care să susțină această ipoteză. Într-o adăugire la letopisețul lui Grigore Ureche, Misail Călugărul vehiculează ipoteza construirii cetăților moldovenești de către genovezi: ""Aflatu-s-au într-această țara și cetăți făcute mai de demultŭ de ianovedzi: cetaatea în târgul Sucévii și cetaatea la Hotin și Cetatea Albă și Cetaatea Chilii și Cetaatea Neamțului și Cetatea Noaă, Romanul
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
fost găsite lângă o vatră de foc de la care pornește un strat gros de cenușă spre pârâul peșterii, ceea ce indică o folosire îndelungată a cuptorului care a servit, probabil, unui atelier de turnătorie a obiectelor de bronz . În sprijinul acestei ipoteze vine configurația naturală a peșterii cu o boltă semicirculară, de 33/20 metri, care favoriza activitatea oamenilor în orice condiții meteorologice, având portalul cel mai înalt dintre toate peșterile din zona carstică Șuncuiuș și din nordul Masivului Pădurea Craiului . În
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
familie Ladislau de Losoncz, devine Voievodul Transilvaniei. Din sec. XIV, satul Lunca, apare atestat sub numele de “Fris”. Probabil că satul a fost numit după pârâul pe care a fost așezat și care străbate satul, pârâul “Fris”, adică “Rece”. Această ipoteză este sprijinită și de alte fapte: pe de o parte de-a lungul hotarului comun între satele Lunca și Sebiș curge pârâul “Recele” și care se varsă tot în Râul Șieu; pe de altă parte, numele maghiar al satului “Friss
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
trecut la cele veșnice, vorbesc de o strămutare a acestei localități (nu este cunoscută locația). Se pare că în anii 1800 satul era situat cu 3 km mai la dreapta față de locația actuală, pe partea dreaptă a pârâului Glavaciog. Sunt ipoteze care spun că populația acestui sat ar fi fost afectată de o epidemie, ciumă, astfel fiind explicată migrația. O explicație ar putea fi și lipsa surselor de apă în vechea zonă. Astăzi, pe vechea locație (probabilă), pot fi văzute pietre
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
său chiar de la început, mai ales, dacă admitem faptul că centrul politic inițial al acestuia a fost la cetatea Popești (comuna Mihăilești, jud. Ilfov) de pe Argeș. Pe baza descoperirilor arheologice, dar și a unor informații scrise (Ptolemeu) se poate emite ipoteza ca localitatea geto-dacă ce a existat aici se numea Pirum, care este probabil forma prescurtată a numelui (Statio) Ad Pirum. Pe timpul Daciei romane se găsea așezarea Pinum, pe malul râului Vedea exact unde se afla astăzi localitatea Peretu. În sec
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
construită în scop militar, defensiv și de supraveghere a drumurilor de pe apă și de pe uscat de la Gurile Dunării, a fost reconstruită în sec. XII și XIV. Pe baza tehnicilor constructive, a materialului arheologic și a realităților istorice s-a emis ipoteza că puterile interesate de ridicarea unei cetăți situată în cadrul sistemului de fortificații din nordul Dobrogei, cu orientare spre mare, pentru controlarea traficului naval, au fost mai întâi bizantinii, apoi în a doua jumătate a secolului al XIV-lea genovezii, care
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
până în 1876 sub numele de Tecuciul din deal și Tecuciul din vale. În anul 1876 comună s-a numit Tecuci așa cum se constată din actele stării civile și după ștampile. În privința etimologiei cuvântului Tecuci, s-au emis până în prezent două ipoteze : Nicolae iorga în "Revelații toponimice pentru istoria neștiuta a românilor : I. Teleormanul" din 1941 spunea: Aș crede, împotriva unei păreri mai vechi, care invocă un nume de om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
stiau de "căpuș" ca de un obiect real, legau numele satului, de cuvântul "căpșune" - zicându-le "căpșunenii". Cele două nume ale satului "Căpușeni" și "Căpșunenii", au circulat amândouă, iar prin contopire au dat numele actual "Căpușneni". Un alt argument, al ipotezei că locuitorii din "Căpușneni" provin din Ardeal este numele de familie al sătenilor. Astfel numele de famili formate prin adăugarea la numele de botez a sufixului "-esc(u)". De exemplu "Coroescu", "Galescu", frecvente în Moldova, lipsesc în Ardeal. Iar nume
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
satele ce alcătuiesc comuna Fântânele: Bănești, Cotu Dobei, Fântânele, Stamate și Slobozia. În anul 2007 a fost ridicat aici un monument care comemorează jertfa eroilor din cele două războaie mondiale. În arhivele satului există un istoric cuprizând date reale, precum și ipoteze transmise din generație în generație, fiind apoi notate în prezentul istoric. Prima mențiune documentară scrisă a satului datează din 15 februarie 1622, când Ioan din Bănești este martor pentru nașul său, diacul Vasile Dinga, care a cumpărat o parte din
Bănești, Suceava () [Corola-website/Science/301929_a_303258]
-
Rusiei Țariste decât cei stabiliți anterior în Bucovina, chiar dacă motivul migrării lor a fost același: represiunea din cauza religiei. Cât despre originea denumirii etniei, "lipoveni", s-au formulat până acum, mai multe teorii și legende. . Lingvistul Victor Vascenko adună mai multe ipoteze în cartea sa, "Lipovenii- Studii lingvistice". Prima are la bază credința populară că denumirea etniei ar proveni din cuvântul rusesc pentru tei, LIPA. O altă ipoteză pleacă de la denumirea unei localități, "Lipovcy", teorie împărtășită de unii lipoveni din Bucovina. Ceva
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
formulat până acum, mai multe teorii și legende. . Lingvistul Victor Vascenko adună mai multe ipoteze în cartea sa, "Lipovenii- Studii lingvistice". Prima are la bază credința populară că denumirea etniei ar proveni din cuvântul rusesc pentru tei, LIPA. O altă ipoteză pleacă de la denumirea unei localități, "Lipovcy", teorie împărtășită de unii lipoveni din Bucovina. Ceva asemanator susțin și cercetători români și străini, considerând plauzibilă originea etnonimului de la localitatea Lipova. Trebuie să precizam însă că, spre deosebire de localitatea Lipovcy, în așezările ce conțin
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
Bucovina. Ceva asemanator susțin și cercetători români și străini, considerând plauzibilă originea etnonimului de la localitatea Lipova. Trebuie să precizam însă că, spre deosebire de localitatea Lipovcy, în așezările ce conțin în numele lor Lipova, nu există lipoveni băștinași. În concluzie, niciuna dintre aceste ipoteze nu poate fi acceptată din punct de vedere lingvistic. Vascenko ia în considerare alte două origini, măi plauzibile, una de tip antroponimic, provenită de la Filip Pustosvjat, conducătorul unei grupări religioase independente, și alta sacrala, provenită de la rusescul "filipovki", denumire pentru
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
pentru postul Crăciunului: este cunoscut că interdicția de a consuma unele alimente este esențială în dogmatica staroveră, iar lipovenii din România ar posti 186 de zile pe an. Cele mai multe șanse de acceptare sunt adunate argumentat în cartea lui Vascenko pentru ipoteza denumirii etniei după Filip, părintele spiritual al staroverilor, fondatorul comunității care ia ființă spre finele secolului al 17 lea pe teritoriul Rusiei pentru că apoi la începutul secolului următor să-i regăsim pe teritoriile istorice românești pe acesti fi-Lipovani, lipavani, deveniți
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
istoriografice au vehiculat, având în vedere precedentul de la Vad și unele elemente arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Ștefan cel Mare în ridicarea lăcașului și deci, în a unei a doua episcopii ortodoxe în Ardeal. Istoricul Adrian Andrei Rusu consideră însă ipoteza ca nefondată. Edificiul este de tip biserică-sală, cu picturi murale interioare și icoane executate de zugravul Nistor din Feleacu, în perioada 1760-1765. Nicolae Iorga datează construcția cea veche la mijlocul secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ioan de Hunedoara. La
Feleacu, Cluj () [Corola-website/Science/300328_a_301657]
-
a unei așezări civile romane. A fost primul castru din Transilvania unde arheologii au identificat clar succesiunea între castrul din pământ și lemn și castrul de piatră care i-a urmat (dimensiuni: 138 x 221 m). Etimologic, s-a emis ipoteza că numele "Gilău" ar fi un derivat de la "Gelu". Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea voievodul Gelu a murit la confluența pârâului Căpuș cu Someșul Mic, aflată pe teritoriul Gilăului, în timp ce se retrăgea din fața hoardelor maghiare spre
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
unei surse vulcanice locale. Datorită prezenței conglomeratelor bazale cu matrice tufacee se poate vorbi de un regim de ape puțin adânci, de o ridicare a fundului mării și de o asemănare cu regimul tectono-vulcanic din timpul erupției structurii Ciceu. Apare ipoteza prezenței în același timp a mai multor centre de erupție (Jichișu de Sus, Pâglișa - Șoimeni, Ciceu) de dimensiuni mici, într-un sistem liniar freatic-freatomagmatic plinian, având compoziție riolitică-dacitică. Încă din secolul al XVIII-lea satul dispunea de o biserică din
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
Există mai multe teorii legate de provenianța denumirii "Mociu". Numele ar putea proveni de la faptul că în zonă există mai multe teritorii mlăștinoase. Denumirea ar putea proveni și de la moții, care de multe ori s-au stabilit aici în zonă, ipoteză întărită de asemănările dintre obiceiurile și îmbrăcămintea specific locale cu cele ale moților. O ultimă ipoteză, mai puțin plauzibilă, este ca denumirea să provină de la numele nobilului Ioan Mocsi, care a trăit aici în perioada anilor 1450. Această ultimă ipoteză
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]