27,810 matches
-
neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară - legi și ordonanțe ale Guvernului." Trebuie prevederea legală să fie expresă? Răspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (...) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice" - par.61 din decizie. Cu alte cuvinte, încălcarea legii trebuie să fie flagrantă - legea îți interzice sau, deopotrivă, iti impune să faci ceva
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
Cu alte cuvinte, încălcarea legii trebuie să fie flagrantă - legea îți interzice sau, deopotrivă, iti impune să faci ceva; nefiind permis că înțelesul unei norme să poată fi clarificat prin decizia judecătorului, "deoarece, într-un asemenea caz, judecătorul ar deveni legiuitor". 2. Nevoia stabilirii intensității vătămării produse prin infracțiune pentru a se justifică aplicarea unei sancțiuni penale. Paragraful 69: "Curtea reține că din perspectiva principiului „ultima rațio" în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determina Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat faptă de abuz în serviciu. Această cu atat mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determina Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat faptă de abuz în serviciu. Această cu atat mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale". Altfel spus
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
stabili. CCR sublinieaza că "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind „abuzul în serviciu", ține (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegata (Parlament/Guvern)". 3. Definirea noțiunii de act "Curtea observa că noțiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracțiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanțiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observa că această noțiune poate fi interpretată fie în sensul de act material realizat de o persoană, fie de act juridic
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
Guvern, organe administrative locale), fie că act al puterii judecătorești. Din această perspectivă, Curtea observa că modalitatea de interpretare a noțiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, într-o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislație distinctă celei penale, cum ar fi procedura excepției de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești." - par 79 Acest paragraf este foarte important, pentru ca, deși nu o spune expres - în condițiile în
Dana Gîrbovan, propunerea unui partid politic pentru Ministerul Justiției by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102586_a_103878]
-
acest sens fiind legată de modificările aduse prin O.U.G. nr. 18/2016. Așa cum a rezultat și din celelalte intervenții ale mele pe această temă, dincolo de aspectele de constituționalitate, tehnică legislativă și ierarhie normativă, modificarea Codului penal prin procedura „legiuitorului delegat" poate duce la erori de politică penală ori de tehnică legislativă ce pot avea consecințe deosebit de grave în planul justiției penale. Ca atare, consultarea profesiilor, a specialiștilor și, în final, dezbaterea publică și parlamentară reprezintă nu numai o garantare
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
o infracțiune sau se grațiază unele pedepse ar putea constitui infracțiunea de favorizare a infractorului?!? Sigur, în ultimii ani am văzut multe interpretări ciudate sau abuzive ale unor incriminări, dar există niște limite ale bunului simț juridic. Să fi crezut legiuitorul delegat că aceste limite pot fi depășite? Este trist, dar așa se pare... Oricum, textul cu pricina, pe lângă faptul că indică o „tensiune nesănătoasă" între puterile statului, sugerează două alternative, ambele sumbre: ori trăim într-un stat paranoic, ori trăim
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
fie cel care, cu înțelepciune, să aprecieze dacă fapta prezintă sau nu gravitatea necesară pentru aplicarea unei sancțiuni penale. În cazul înșelăciunii, și ea o infracțiune având ca rezultat o pagubă, spre exemplu, nu s-a invocat niciodată necesitatea ca legiuitorul să fixeze un cuantum al pagubei, iar situația este aceeași și la alte infracțiuni de prejudiciu. Cu privire la caracterizarea vătămării ca fiind gravă, am rezerve la fel de serioase. Textul ar intra într-o altă zonă de neclaritate și imprevizibilitate pentru că această caracteristică
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancțiunea penală" (pct. 69). Se mai arată în motivarea deciziei că voința legiuitorului, când a incriminat abuzul în serviciu, nu a fost aceea de a sancționa orice acțiune sau inacțiune, indiferent de gravitatea faptei (pct. 76). „În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului „ultima rațio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
voința legiuitorului, când a incriminat abuzul în serviciu, nu a fost aceea de a sancționa orice acțiune sau inacțiune, indiferent de gravitatea faptei (pct. 76). „În concluzie, Curtea reține că sarcina aplicării principiului „ultima rațio" revine, pe de o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel, Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind abuzul în serviciu, ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
Cod civil, când noțiunea de raporturi comerciale avea un sens bine determinat (Incidența neconstituționalității parțiale a infracțiunii de conflict de interese în cazul situațiilor tranzitorii, pe www.juridice.ro). Pentru repararea viciului de constituționalitate stabilit de instanța de contencios constituțional, legiuitorul delegat ar fi trebuit să înlocuiască sintagma „raporturi comerciale" cu o sintagmă care să aibă un sens bine determinat în legislația civilă actuală sau, eventual, să renunțe pur și simplu la această sintagmă și, deci, să consfințească prin noul text
Concluzie profesor de drept, OUG 13: tensiune nesănătoasă între puterile statului. Ori trăim într-un stat paranoic, ori în unul polițienesc by Irina Constantin () [Corola-website/Journalistic/102559_a_103851]
-
fost privită atât prin raportare la criteriul material, al conținutului actului normativ de legislație delegată, cât și prin raportare la criteriul formal, al exigențelor legate de competențele decizionale ce pot fi delegate și procedura prin care se realizează delegarea. Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decât dacă se află în prezența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată și pentru care trebuie să furnizeze motivația urgenței în cuprinsul respectivei ordonanțe de urgență. Acestea sunt, în primul rând, aspecte
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
art. 2 pct. 1 și art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 2 pct. 1, precum și art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. 1. Prevederile art. 16 alin. (3) din Constituție consacră dreptul legiuitorului de a stabili condițiile concrete de ocupare și exercitare a unei funcții, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligația de a respecta principiile constituționale și de a adopta, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat
Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
-
de ocupare a acestor demnități și implicit a criteriilor de integritate necesare a fi îndeplinite. În consecință, pentru îndepărtarea viciului de neconstituționalitate și pentru a da expresie principiului separației și echilibrului puterilor în stat, asigurând deplina efectivitate a textului constituțional, legiuitorul, în cadrul marjei sale de apreciere, va trebui să reexamineze dispozițiile art. 2 din Legea nr. 90/2001 în sensul identificării unui raport de proporționalitate între condițiile ocupării unei funcții publice și scopul urmărit prin soluția legislativă și anume exercitarea funcției
Ciorbea a sesizat CCR cu privire la Legea 90/2001. Ce argumente a adus by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102629_a_103921]
-
sociale de stat și reclamă cu necesitate informații de natură tehnică pe care numai Guvernul este în măsură să le ofere. Simpla solicitare a Parlamentului, în absența unei informări efective din partea Guvernului, nu realizează, în opinia noastră, scopul urmărit de legiuitorul constituant în art. 111, respectiv acela de a asigura colaborarea efectivă între Parlament și Guvern. Ținând cont de importanța legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, importanță recunoscută de legiuitorul constituant prin reglementarea unei proceduri speciale
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
în opinia noastră, scopul urmărit de legiuitorul constituant în art. 111, respectiv acela de a asigura colaborarea efectivă între Parlament și Guvern. Ținând cont de importanța legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, importanță recunoscută de legiuitorul constituant prin reglementarea unei proceduri speciale de adoptare a acestora, nu se poate ajunge decât la concluzia că informarea prevăzută la art. 111 alin. (1) trebuie interpretată în sensul în care Guvernului îi este și permis să redacteze în mod
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
de echivoc realizată de Guvern, astfel încât Senatul să adopte această lege cu respectarea exigențelor art. 111 alin. (1) din Constituție. Corelativ, simpla solicitare de informare formulată de către Parlament, în absența unei informări efective din partea Guvernului, nu realizează scopul urmărit de legiuitorul constituant. Din cele arătate mai sus, rezultă faptul că principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească, în cadrul democrației constituționale, prevăzut la art. 1 alin. (4) din Constituție, este încălcat. În mod constant, jurisprudența constituțională a subliniat că loialitatea
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 impune respectarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar, fundamentate în strategia fiscal-bugetară, limite obligatorii pentru anul în curs și pentru următorii 2 ani bugetari, precum și respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu. În plus, legiuitorul trebuia să identifice în mod concret și sursa de finanțare necesară pentru aplicarea legii. Potrivit art. 138 alin. (5) din Constituție „Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare". Curtea Constituțională, în jurisprudența sa a arătat
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
justificarea într-o prestație a unei autorități publice". Eliminând doar taxe, nu și serviciile prestate de autoritățile sau instituțiile publice și pentru care se achitau respectivele taxe, legea determină suplimentarea indirectă a cheltuielilor aferente bugetelor publice. Și în această situație legiuitorul era ținut de respectarea prevederilor constituționale (art. 138 alin. 5, art. 111 alin. 1) și legale (art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, art. 7 și art. 15 din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscal-bugetare), precum și
Klaus Iohannis contestă la CCR tăierile de taxe ale lui Liviu Dragnea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102715_a_104007]
-
asociat acestei legi (expunere de motive, avizul Consiliului Legislativ, raportul comisiei sesizate în fond, dezbateri parlamentare), iar între forma depusă de inițiator și forma legii transmise la promulgare nu este vreun element comun care să permită identificarea voinței reale a legiuitorului și a scopului pe termen lung urmărit de acesta. Din această perspectivă, considerăm că modificarea propusă, referitoare la asigurarea dreptului la transport în teritoriu al parlamentarului, nu asigură transparența și predictibilitatea normei instituite, prin conținutul său aceasta putând conduce la
SCANDAL. Klaus Iohannis respinge Legea privind Statutul deputaților și senatorilor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103418_a_104710]
-
de vedere teleologic de rațiuni a căror sorginte publică este dată atât de reglementările adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spațiului comun de libertate, securitate și justiție, cât și de noua filosofie penală a statului român" (pct. 35); - intenția legiuitorului rezultă și din Expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, potrivit căreia, «Într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportare la importanța valorii
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
mai mult pentru cei în stare de recidivă. De aceea, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială trebuie corelate cu dispozițiile părții generale, care vor permite o agravare proporțională a regimului sancționator prevăzut pentru pluralitatea de infracțiuni.» (pct. 36) Intenția legiuitorului exprimată în expunerea de motive a noului cod penal, act normativ pentru elaborarea căruia au lucrat mulți specialiști din domeniul dreptului penal și pe o perioadă de timp îndelungată, precum și politica penală a statului român nu se pot schimba atât
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și a articolului unic din Legea pentru modificarea art. 2531 din Codul penal, se constată că: „Prin modificările operate, legiuitorul a afectat protecția penală acordată unor valori sociale deosebit de importante. Fenomenul corupției este considerat a fi una dintre cele mai grave amenințări cu privire la instituțiile statului de drept, democrație, drepturile omului, echitatea și justiția socială, cu efecte negative asupra activității autorităților
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]
-
în sensul „limitării formulării denunțului la o perioadă de 6 luni de la data săvârșirii faptei, apreciindu-se ca fiind lipsit de eficiență juridică", o apreciem ca fiind excesivă. Nu se justifică limitarea depunerii denunțului într-un anumit termen; mai mult, legiuitorul a urmărit chiar să incrimineze nedenunțarea unor infracțiuni (art. 266 C.p. și art. 410 C.p.), iar textul nou introdus nu este în acord cu prevederile din Codul penal; motivele pentru care o persoană nu formulează un denunț pot fi diverse
Modificare Cod penal și grațiere. DNA, punct de vedere categoric transmis MJ by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103350_a_104642]