28,372 matches
-
în discuție rolul cortinei coborâte, delimitarea timpului și a elementelor de decor. Lumea revelată de actori este considerată a fi "„o suprarealitate, un topos transcendent la ale cărui semnificații ultime au acces doar cei capabili să recunoască și să interpreteze semnalele sacrului”". Decorul format din butoaie și spânzurători semnifică un tip de societate opresivă, în care nu se creează nimic pe plan spiritual, oamenii simpli limitându-se să bea și să petreacă, în timp ce stăpânii își manifestă puterea prin uciderea oponenților. Scena
Adio!... () [Corola-website/Science/327221_a_328550]
-
a rămas la fel. În dispozitivele mobile sunt folosite pe scară largă procesoare bazate pe . Unitatea centrală de prelucrare (UCP) Componentă cea mai complexă este unitatea centrală de prelucrare, cu structura de mai jos. Activitatea sa este "pilotata" de un semnal de ceas a cărui frecvență este de ordinul MHz-ilor sau GHz-ilor. Componentele principale ale UCP sunt următoarele: - Unitatea aritmetică s i logică (UAL): execută prelucrările asupra datelor. - Registrele: Reprezintă o memorie internă (locală) pentru UCP. - Unitatea de comandă și
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
de instrucțiuni, care păstrează instrucțiunea curentă (cea care se execută la un moment dat). Unitatea de comandă și control (UCC) UCC coordonează activitatea calculatorului: - adresează și extrage din memoria principala instrucțiunile binare ale programului; - decodifica (interpretează) instrucțiunile și generează secvență semnalelor de comandă necesare către toate celelalte unități funcționale ale calculatorului; ca urmare a acestor semnale instrucțiunea curentă este executată; - în plus, UCC analizează semnalele de stare și sincronizare ce provin de la celelalte unități funcționale ale calculatorului și ca urmare poate
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
de comandă și control (UCC) UCC coordonează activitatea calculatorului: - adresează și extrage din memoria principala instrucțiunile binare ale programului; - decodifica (interpretează) instrucțiunile și generează secvență semnalelor de comandă necesare către toate celelalte unități funcționale ale calculatorului; ca urmare a acestor semnale instrucțiunea curentă este executată; - în plus, UCC analizează semnalele de stare și sincronizare ce provin de la celelalte unități funcționale ale calculatorului și ca urmare poate schimba succesiunea semnalelor de comandă pe care le generează. La terminarea execuției instrucțiunii curente, se
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
adresează și extrage din memoria principala instrucțiunile binare ale programului; - decodifica (interpretează) instrucțiunile și generează secvență semnalelor de comandă necesare către toate celelalte unități funcționale ale calculatorului; ca urmare a acestor semnale instrucțiunea curentă este executată; - în plus, UCC analizează semnalele de stare și sincronizare ce provin de la celelalte unități funcționale ale calculatorului și ca urmare poate schimba succesiunea semnalelor de comandă pe care le generează. La terminarea execuției instrucțiunii curente, se trece la instrucțiunea următoare. Tot în cadrul UCC se includ
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
necesare către toate celelalte unități funcționale ale calculatorului; ca urmare a acestor semnale instrucțiunea curentă este executată; - în plus, UCC analizează semnalele de stare și sincronizare ce provin de la celelalte unități funcționale ale calculatorului și ca urmare poate schimba succesiunea semnalelor de comandă pe care le generează. La terminarea execuției instrucțiunii curente, se trece la instrucțiunea următoare. Tot în cadrul UCC se includ și circuitele pentru generarea adreselor, care calculează adresele (pentru memoria principala, pentru porturi de I/O, pentru registrele interne
Unitatea centrală de prelucrare () [Corola-website/Science/327292_a_328621]
-
este cea mai frecvent utilizată descriere internațională în codul Morse a unui semnal de alarmă: Acest semnal a fost adoptată pentru prima oară de către Guvernul German în aprilie 1905, și a devenit standardul la nivel mondial în cadrul celei de a doua Convenții Internaționale Radiotelegrafice, care a fost semnată la 03 noiembrie 1906 și
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
este cea mai frecvent utilizată descriere internațională în codul Morse a unui semnal de alarmă: Acest semnal a fost adoptată pentru prima oară de către Guvernul German în aprilie 1905, și a devenit standardul la nivel mondial în cadrul celei de a doua Convenții Internaționale Radiotelegrafice, care a fost semnată la 03 noiembrie 1906 și a intrat în vigoare
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
Guvernul German în aprilie 1905, și a devenit standardul la nivel mondial în cadrul celei de a doua Convenții Internaționale Radiotelegrafice, care a fost semnată la 03 noiembrie 1906 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1908. a rămas principalul semnal radio maritim de primejdie până în 1999, când a fost înlocuit de "Sistemul Global Maritimă de Siguranță". Cu acest nou sistem, semnalul SOS a devenit ilegal pentru o navă pentru a semnala faptul că ea este în primejdie în codul Morse
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
a fost semnată la 03 noiembrie 1906 și a intrat în vigoare la 1 iulie 1908. a rămas principalul semnal radio maritim de primejdie până în 1999, când a fost înlocuit de "Sistemul Global Maritimă de Siguranță". Cu acest nou sistem, semnalul SOS a devenit ilegal pentru o navă pentru a semnala faptul că ea este în primejdie în codul Morse. Totuși, semnalul SOS este încă recunoscut ca un semnal de alarmă vizual. De la început, semnalul de alarmă SOS a constat într-
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
maritim de primejdie până în 1999, când a fost înlocuit de "Sistemul Global Maritimă de Siguranță". Cu acest nou sistem, semnalul SOS a devenit ilegal pentru o navă pentru a semnala faptul că ea este în primejdie în codul Morse. Totuși, semnalul SOS este încă recunoscut ca un semnal de alarmă vizual. De la început, semnalul de alarmă SOS a constat într-o succesiune continuă de trei puncte, trei linii, trei puncte (fără spații), care în codul Morse înseamnă "SOS". Cel mai uzual
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
fost înlocuit de "Sistemul Global Maritimă de Siguranță". Cu acest nou sistem, semnalul SOS a devenit ilegal pentru o navă pentru a semnala faptul că ea este în primejdie în codul Morse. Totuși, semnalul SOS este încă recunoscut ca un semnal de alarmă vizual. De la început, semnalul de alarmă SOS a constat într-o succesiune continuă de trei puncte, trei linii, trei puncte (fără spații), care în codul Morse înseamnă "SOS". Cel mai uzual mod de a-l scrie este: SOS
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
de Siguranță". Cu acest nou sistem, semnalul SOS a devenit ilegal pentru o navă pentru a semnala faptul că ea este în primejdie în codul Morse. Totuși, semnalul SOS este încă recunoscut ca un semnal de alarmă vizual. De la început, semnalul de alarmă SOS a constat într-o succesiune continuă de trei puncte, trei linii, trei puncte (fără spații), care în codul Morse înseamnă "SOS". Cel mai uzual mod de a-l scrie este: SOS. În utilizarea populară, SOS a devenit
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
a-l scrie este: SOS. În utilizarea populară, SOS a devenit asociat cu acronimul unor expresii cum ar fi "Save Our Ship" („Salvați nava noastră”), "Save Our Souls" („Salvați sufletele noastre”), sau "Send Out Succour" („Trimiteți ajutor”). SOS este singurul semnal format din 9 elemente în cod Morse, făcându-l mai ușor de recunoscut, celelalte simboluri folosind cel mult 8 elemente. Utilizarea semnalului SOS a fost introdusă pentru prima dată în Germania, ca parte a unui set de reglementări naționale de
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
Salvați nava noastră”), "Save Our Souls" („Salvați sufletele noastre”), sau "Send Out Succour" („Trimiteți ajutor”). SOS este singurul semnal format din 9 elemente în cod Morse, făcându-l mai ușor de recunoscut, celelalte simboluri folosind cel mult 8 elemente. Utilizarea semnalului SOS a fost introdusă pentru prima dată în Germania, ca parte a unui set de reglementări naționale de radio, începând cu 1 aprilie 1905. Aceste reglementări au introdus trei noi secvențe de cod Morse, inclusiv semnalul de primejdie SOS. În
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
mult 8 elemente. Utilizarea semnalului SOS a fost introdusă pentru prima dată în Germania, ca parte a unui set de reglementări naționale de radio, începând cu 1 aprilie 1905. Aceste reglementări au introdus trei noi secvențe de cod Morse, inclusiv semnalul de primejdie SOS. În anul 1906, la a doua Convenție Internațională Radiotelegrafică de la Berlin, o colecție extinsă de reglementări de serviciu a fost dezvoltată pentru a completa acordul principal, care a fost semnat la 3 noiembrie 1906, devenind efectiv la
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
Convenție Internațională Radiotelegrafică de la Berlin, o colecție extinsă de reglementări de serviciu a fost dezvoltată pentru a completa acordul principal, care a fost semnat la 3 noiembrie 1906, devenind efectiv la 1 iulie 1908. Articolul XVI din regulamente a adoptat semnalul german Notzeichen (semnal de alarmă) ca standard international, citind: "Navele aflate în dificultate trebuie să utilizeze semnalul următor: · · · — — — · · · repetate la intervale scurte ". Prima navă care a transmis un apel de primejdie SOS a fost "Slavonia" la 10 iunie 1909, în conformitate cu
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
de la Berlin, o colecție extinsă de reglementări de serviciu a fost dezvoltată pentru a completa acordul principal, care a fost semnat la 3 noiembrie 1906, devenind efectiv la 1 iulie 1908. Articolul XVI din regulamente a adoptat semnalul german Notzeichen (semnal de alarmă) ca standard international, citind: "Navele aflate în dificultate trebuie să utilizeze semnalul următor: · · · — — — · · · repetate la intervale scurte ". Prima navă care a transmis un apel de primejdie SOS a fost "Slavonia" la 10 iunie 1909, în conformitate cu articolul "Notable Achievements
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
completa acordul principal, care a fost semnat la 3 noiembrie 1906, devenind efectiv la 1 iulie 1908. Articolul XVI din regulamente a adoptat semnalul german Notzeichen (semnal de alarmă) ca standard international, citind: "Navele aflate în dificultate trebuie să utilizeze semnalul următor: · · · — — — · · · repetate la intervale scurte ". Prima navă care a transmis un apel de primejdie SOS a fost "Slavonia" la 10 iunie 1909, în conformitate cu articolul "Notable Achievements of Wireless" (Realizări notabile fără fir) în septembrie, 1910 din revista 'Modern Electrics". Cu
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
primejdie SOS a fost "Slavonia" la 10 iunie 1909, în conformitate cu articolul "Notable Achievements of Wireless" (Realizări notabile fără fir) în septembrie, 1910 din revista 'Modern Electrics". Cu toate acestea, a existat o oarecare rezistenta printre operatorii Marconi la adoptarea nou semnal, și, abia în aprilie, 1912 scufundarea navei Titanic, operatorii navei au folosit concomitent apeluri de alarmă CQD și SOS. Cu toate acestea, din motive de siguranță pe apă, utilizarea de CQD pare să fi dispărut din acest moment. La 1
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
concomitent apeluri de alarmă CQD și SOS. Cu toate acestea, din motive de siguranță pe apă, utilizarea de CQD pare să fi dispărut din acest moment. La 1 aprilie 1905 în Germania, iar din 1 aprilie 1906 pe plan internațional, semnalul de primejdie a fost specificat ca o secvență continuă de cod Morse de trei puncte/trei linii/trei puncte, fără nici o mențiune cu privire la orice echivalente alfabetice. Cu toate acestea, în codul Morse Internațional, aceste semne formează cuvântul "SOS". Un raport
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
nici o mențiune cu privire la orice echivalente alfabetice. Cu toate acestea, în codul Morse Internațional, aceste semne formează cuvântul "SOS". Un raport timpuriu al "Convenției Internaționale radiotelegrafice", în 12 ianuarie 1907 revista "Electrical World" a publicat că "Navele aflate în primejdie utilizează semnalul special SOS la intervale scurte și repetate de timp." (În codul Morse american, care a fost folosit de mai multe nave de coastă din Statele Unite ale Americii în prima parte a secolului XX, trei linii au fost folosite pentru numeralul
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
de timp." (În codul Morse american, care a fost folosit de mai multe nave de coastă din Statele Unite ale Americii în prima parte a secolului XX, trei linii au fost folosite pentru numeralul "5", astfel încât, în câteva cazuri a fost semnalul de primejdie informal denumite în continuare "S5S"). În contrast cu codul CQD, care a fost trimis sub forma a trei litere separate, cu spații între fiecare literă, apelul de alarmă SOS a fost întotdeauna transmis ca o secvență continuă de puncte și
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
o secvență continuă de puncte și linii, nu ca litere individuale. Nu a fost nici o problemă, atâta timp cât operatorii erau conștienți de faptul că "SOS" a fost punct de vedere tehnic doar un mod convenabil pentru amintindu secvența corectă din totalul semnal de ajutor de nouă puncte și linii. În ultimii ani, numărul de simboluri speciale Morse a crescut. În scopul de a desemna secvența corectă de puncte și linii pentru un simbol special lung, practica standard este de a lista de
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]
-
este de a lista de caractere alfabetice care conțin aceleași puncte și linii în aceeași ordine, cu o bară deasupra secvenței de caractere pentru a indica că nu ar trebui să fie spații interne în transport. Astfel, în notația modernă, semnalul de primejdie devine SOS . (În codul Morse internațional, VTB , IJS și SMB , printre altele, ar fi, de asemenea, traduce corect secvența "· · · — — — · · · "', dar în mod tradițional doar SOS este utilizat). Acesta a fost, de asemenea, uneori, folosit ca un semnal de
SOS () [Corola-website/Science/327305_a_328634]