28,739 matches
-
urmă, Armata I canadiană a primit sarcina curățării estuarului râului Scheldt de germani. Trupele terestre germane pierduseră un mare număr de soldați în luptele din Normandia și în timpul retragerii care a urmat. Pentru ca să rezolve această problemă, aproximativ 20.000 de soldați din "Luftwaffe" au fost transferați în cadrul forțelor terestre, au fost trimiși pe front și unități formate din soldați lăsați inițial la vatră din motive medicale, iar în spatele frontului au fost formate rapid unități ale civililor slab instruiți - milițiile "Volkssturm". Numărul
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
mare număr de soldați în luptele din Normandia și în timpul retragerii care a urmat. Pentru ca să rezolve această problemă, aproximativ 20.000 de soldați din "Luftwaffe" au fost transferați în cadrul forțelor terestre, au fost trimiși pe front și unități formate din soldați lăsați inițial la vatră din motive medicale, iar în spatele frontului au fost formate rapid unități ale civililor slab instruiți - milițiile "Volkssturm". Numărul de noi recruți britanici era puternic limitat după cinci ani de război în Europa și peste mări. Soldații
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
soldați lăsați inițial la vatră din motive medicale, iar în spatele frontului au fost formate rapid unități ale civililor slab instruiți - milițiile "Volkssturm". Numărul de noi recruți britanici era puternic limitat după cinci ani de război în Europa și peste mări. Soldații pentru completarea efectivelor unor formațiuni grav afectate de luptele de pe front nu mai erau disponibili și o serie de unități militare au fost desființate, iar membrii lor destinați întăririi altor unități. Și canadienii treceau printr-o criză de personal, guvernul
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
fost desființate, iar membrii lor destinați întăririi altor unități. Și canadienii treceau printr-o criză de personal, guvernul ezitând să mai ceară recruților să lupte în afara Canadei sau a apelor ei teritoriale și aceasta din cauza opoziției populare puternice la trimiterea soldaților în luptă în afara granițelor. Pierderile mari înregistrate de americani impuneau aducerea de rezerve proaspete din SUA. Noii recruți erau de cele mai multe ori neexperimentați și incapabili să facă față condițiilor grele din ultima parte a campaniei din Europa. Infanteria s-a
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
înregistrate de americani impuneau aducerea de rezerve proaspete din SUA. Noii recruți erau de cele mai multe ori neexperimentați și incapabili să facă față condițiilor grele din ultima parte a campaniei din Europa. Infanteria s-a plâns și de calitatea slabă a soldaților transferați în cadrul trupelor terestre din rândurile altor arme, mai puțin solicitate în luptă până atunci. La un moment dat, după Ofensiva din Ardeni, armata SUA a relaxat și regulile care limitau utilizarea soldaților afro-americani în formațiile combatante. Voluntarii americani de
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
a plâns și de calitatea slabă a soldaților transferați în cadrul trupelor terestre din rândurile altor arme, mai puțin solicitate în luptă până atunci. La un moment dat, după Ofensiva din Ardeni, armata SUA a relaxat și regulile care limitau utilizarea soldaților afro-americani în formațiile combatante. Voluntarii americani de culoare s-au comportat foarte bine în luptă, ducând la schimbarea definitivă a politicii militare americane. La începutul anului următor, înfrângerea Germaniei devenise o certitudine. Pentru comandanții aliați devenise tot mai dificil să
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
își regândească strategia. Unii istorici, printre ei fiind și americanul Stephen E. Ambrose, au afirmat că asediul orașului Aachen a fost o greșeală. Luptele au intrat într-un impas, aliații și-au oprit înaintare și au pierdtu 5.000 de soldați. Americanii au fost obligați să lupte lupte de stradă fiind nevoiți să cucerească practic fiecare clădire și să risipească resurse care altfel ar fi fost folosite mai bine de trupele aliate care ar fi înaintat mai repede în Germania. Ambrose
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
împădurit, care împiedica desfășurarea trupelor și tehnicii militare americane. Dacă planificatorii americani apreciaseră că va fi o operațiune de câteva săptămâni, în fapt luptele au durat până în februarie 1945 iar aliații au pierdut în această perioadă aproximativ 33.000 de soldați. Valoarea tactică a cuceririi pădurii Hürtgen de către aliați este un subiect controversat discutat de istoricii militari. În zilele noastre se consideră în general că victoria obținută cu pierderi umane atât de ridicate este discutabilă, cu atât mai mult cu cât
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
Pierderea Irlandei în octombrie 1691 a însemnat eșecul strategiei flotei franceze. În 1692 regele Ludovic XIV vroia totuși să îl determine pe William III să părăsească continentul, pregătind o invazie a Irlandei. În acest scop au fost concentrați 12.000 soldați în peninsula Cotentin sub comanda mareșalului de Bellefonds. La întoarcerea din Mediterană Viceamiralul D’Estrées ar fi trebuit să îi escorte peste Canal cu 12 nave de linie. Între timp Tourville i-ar ține ocupați pe inamici cu 60 nave
Bătăliile de la Barfleur și de la La Hougue () [Corola-website/Science/333474_a_334803]
-
În 1798, guvernul austriac a dat spitalul Fraților ospitalieri ai Sf. Ioan al lui Dumnezeu care l-a declarat azil central de ambe sexe al Veneției, Dalmației și Tirolului. În anii 1805-1814, francezii au trimis pe Sân Servolo pe unii soldați ai Imperiului Napoleonian. După unificarea Regatului Italiei în 1866, provincia Veneția a devenit responsabilă cu administrarea azilurilor, realizând mai multe schimbări instituționale. În 1932, azilurile centrale venețiene Sân Servolo și Sân Clemente au fost numite spitale psihiatrice. În 1978 a
San Servolo () [Corola-website/Science/333516_a_334845]
-
a Grupului de Armate Centru, în primele ore ale Operațiunii Barbarossa. În această zonă se aflau principalele poduri peste râul Bug și căle rutiere și feroviare care legau Varșovia de Moscova. Garnizoana fortăreței era compusă din aproximativ 9.000 de soldați, grăniceri și membri ai trupelor NKVD. soldații sovietici făceau parte din diviziile a 6-a și 42 pușcași sub comanda generalului Ivan Lazarenko și respectiv a colonelului Mihail Popsui-Șapko, din Batalionul al 17-lea grăniceri al NKVD și o serie
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
ore ale Operațiunii Barbarossa. În această zonă se aflau principalele poduri peste râul Bug și căle rutiere și feroviare care legau Varșovia de Moscova. Garnizoana fortăreței era compusă din aproximativ 9.000 de soldați, grăniceri și membri ai trupelor NKVD. soldații sovietici făceau parte din diviziile a 6-a și 42 pușcași sub comanda generalului Ivan Lazarenko și respectiv a colonelului Mihail Popsui-Șapko, din Batalionul al 17-lea grăniceri al NKVD și o serie de alte unități mai mici (inclusiv o
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
alte unități mai mici (inclusiv o unitate medicală). În fortăreață se mai aflau familiile a 300 de militari. Planul inițial al apărării prevedea asigurarea apărării într-un interval de 12 ore de la atacul infanteriei și tancurilor germane (aproximativ 20.000 soldați) sub comanda lui Heinz Guderian. Apărătorii fortăreței nu au fost avertizați în niciun fel câd forțel Axei au declanșat atacul împotriva URSS pe 22 iunie 1941 și a devenit locul în care s-a desfășurat prima luptă majoră dintre Armata
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
au început invazia, trupele germane întâmpinat o opoziție puternică din partea sovieticilor la graniță, în orașul Brest și în fața fortăreței. Primul atac al infanteriei germane împotriva fotăreței a avut loc la doar o jumătate de oră după începerea bombardamentului de artilerie. Soldații sovietici nu au reușit să formeze un front continuu defensiv, în schimb s-au apărat în mai multe puncte de rezistență - cel mai important fiind fotăreața. Majoritatea apărătorilor au fost încercuiți în fortăreață. În ciuda avantajului oferit de surpriza atacului, încercările
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
puncte de rezistență - cel mai important fiind fotăreața. Majoritatea apărătorilor au fost încercuiți în fortăreață. În ciuda avantajului oferit de surpriza atacului, încercările infanteriei germane de cucerire a fortificațiilor au eșuat, iar sovieticii le-au produs pierderi importante - peste 280 de soldați germani au murit în prima zi de lupte. Luptele grele au continuat pentru încă două zile. Până în dimineața zilei de 24 iunie 1941 muriseră peste 380 de germni, iar peste 4.000 de soldați ai Armatei Roșii căzuseră prizonieri. Pe
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
produs pierderi importante - peste 280 de soldați germani au murit în prima zi de lupte. Luptele grele au continuat pentru încă două zile. Până în dimineața zilei de 24 iunie 1941 muriseră peste 380 de germni, iar peste 4.000 de soldați ai Armatei Roșii căzuseră prizonieri. Pe 25 iunie 1941, germanii luptau să elimine focarele locale de rezistență din citadelă. Până pe 26 iunie, cea mai mare parte a fortificațiie Kobrin (cu excepția fortului răsăritean) fusese cucerită. Comandantul Diviziei a 45-a germane
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
să cucerească fortul nordic, a fost cerut ajutorul Luftwaffe, care a executat două bombardamente aeriene pe 29 iunie. Aceste atacuri i-a silit în cele din urmă pe cei aproximativ 360 de soldați sovietici să se predea. În ciuda faptului că soldații sovietici au fost luați prin surprindere, au fost depășiți din punct de vedere numeric, au intrat în criză de alimente, muniție și medicamente, au fost încercuiți, ei au rezistat mult mai mult decât se așteptaseră germanii. Germanii au fost nevoiți
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
mari înregistrate de germani. Raportul a fost finalizat pe 8 iulie 1941. O copie a acestui raport a fost găsită în arhiva Divziei a 45-a, care a fost capturată de Armata Roșie la Livnî în 1942. Grupuri mici de soldați sovietici sau luptători izolați s-au mai ascuns în ruinele fortificațiilor de la Brest o perioadă de timp. Pe pereții fortăreței pot fi văzute în zilele noastre inscriții precum „Vom muri dar nu vom părăsi fortăreața” sau „Mor, dar nu mă
Apărarea Fortăreței Brest () [Corola-website/Science/329994_a_331323]
-
al artileriei germane a fost o surpriză toatală pentru apărătorii fortăreței, care au suferit pierderi grele în oameni și materiale. În condițiile în care o parte a fortăreței fusese deja cucerită de Wehrmacht, Fomin a preluat conducerea unui grup de soldați sovietici care apărau Poarta Holm. Luptătorii sovietici au rezistat până pe 26 iunie. Fomin a fost luat prizonier și a fost identificat ca evreu și comisar politic. În conformitate cu ordinul emis de Adolf Hitler încă din martie 1941 (așa numitul „Ordin al
Efim Fomin () [Corola-website/Science/330008_a_331337]
-
și rasiale”. El a declarat de asemenea că toți comisarii politici trebuie „lichidați” fără milă, deoarece sunt „purtătorii ideologiilor opuse direct național-socialismului”. Hitler era perfect conștient de faptul că ordinul său era ilegal, dar a absolvit în avans pe orice soldat care viola legile internaționale ducând la îndeplinire ordinul Fuhrerului. El s-a bazat în mod greșit pe presupunerea că sovieticilor nu li se aplică prevederile Convențiilor de la Haga, de vreme ce URSS nu le semnase. Adevărul este că Rusia imperială, predecesoarea URSS
Directivă pentru tratamentul comisarilor politici () [Corola-website/Science/330011_a_331340]
-
exemplu, mareșalul Manstein a decis că ordinul este „împotriva onoarei unui militar” și a cerut subordonaților săi să nu îl aplice. Pe 23 septembrie 1941, după ce mai mulți comandanți ai Wehrmachtului au cerut modificarea ordinului pentru a îi încuraja pe soldații Armatei Roșii să se predea, Hitler a respins orice îndulcire a tratamentului aplicat comisarilor politici. Când prevederile Ordinului Comisarului au ajuns să fie cunoscute în tabără sovietică, ele nu au făcut decât să întârzie sau chiar să anuleze orice tentativă
Directivă pentru tratamentul comisarilor politici () [Corola-website/Science/330011_a_331340]
-
se predea, Hitler a respins orice îndulcire a tratamentului aplicat comisarilor politici. Când prevederile Ordinului Comisarului au ajuns să fie cunoscute în tabără sovietică, ele nu au făcut decât să întârzie sau chiar să anuleze orice tentativă de capitulare a soldaților sovietici. Acest efect nedorit a fost folosit în apelurile repetate ale comandanților germani (de exemplu ale lui Claus von Stauffenberg) făcute la Hitler pentru modificarea ordinului. Hitler a anulat acest ordin pe 6 mai 1942. Problema acestui ordin a fost
Directivă pentru tratamentul comisarilor politici () [Corola-website/Science/330011_a_331340]
-
Război Mondial, linia frontului dintre Puterile centrale și Imperiul Țarist trecând de mai multe ori peste de satul ei. În 1917, în timpul ocupației de către ruși („muscali”) a satului, a avut loc un episod traumatic, care avea să o marcheze: trei soldați au intrat în gospodăria familiei, pentru a rechiziționa cei patru cai. Tatăl și frații mai mari fiind înrolați în armată, mama s-a opus soldaților și a fost bătută cu bestialitate sub privirile celor patru copii rămași, îmbolnăvindu-se iremediabil
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
muscali”) a satului, a avut loc un episod traumatic, care avea să o marcheze: trei soldați au intrat în gospodăria familiei, pentru a rechiziționa cei patru cai. Tatăl și frații mai mari fiind înrolați în armată, mama s-a opus soldaților și a fost bătută cu bestialitate sub privirile celor patru copii rămași, îmbolnăvindu-se iremediabil și rămânând legată de pat pentru tot restul vieții. Consecința acestui ghinion a fost că fata a trebuit să renunțe la școală și să preia
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
dintre cele mai mari forțe armate ale lumii. Numărul de oameni este stabilit prin Decretul Președintelui Federației Ruse de la 1 ianuarie 2008, acest decret stabilește un personal total de 2.019.629 de oameni, din care 1.134.800 de soldați. Forțele armate ruse se disting prin cel mai mare stoc din lume de arme de distrugere în masă, inclusiv nucleare și un sistem bine dezvoltat al de mijloacelor de transport. Este formată din Forțele Terestre ale Federației Ruse (Сухопутные войска
Forțele armate ale Federației Ruse () [Corola-website/Science/330028_a_331357]