27,930 matches
-
anume Cor de îngeri, lucrare expusă cu ocazia celei de-a paisprezecea expoziții a Secession-ului între 15 aprilie și 27 iunie 1902, dedicată în exclusivitate personalității lui Beethoven și sculpturii lui Max Klinger, înfățișându-l pe marele compozitor. Pictorița preferă gradarea unui gest integrat unei armonii care evocă mai puțin paralelismul menționat de Hodler cât un efect de rezonanță, de empatie, ilustrat la fel de bine de compoziții precum Mila sau Taina. O altă influență, cea a picturii lui Gauguin, o va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugerate de un tablou precum Copilul cu fluturele, pretins de Greuze, de un derivat cu parfum de Jugendstil al rococoului în Nimfă de Mirea, fragment din tabloul acestuia, Vârful cu Dor. Pereții sunt decorați în simil și pergament galben, culoarea preferată de către Mișcarea Estetică din Anglia; desene punctează spațiile interstițiale alături de sculpturi "din mai toți sculptorii noștri". Obiectele decorative, vaze, stofe, covoare orientale, suveniruri cu caracter estetic își au locul lor în economia simbolică a interiorului care configurează un spațiu deschis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să cunoască de timpuriu plăcerile statutului de consummator. S-a dovedit chiar, că de foarte mici, copiii au deja propriile preferințe de consum pe care le semnalează părinților atunci când ies Împreună la cumpărături și știu să compare prețurile și să prefere anumite mărci ale produselor (F.D. Reynolds și W.D. Wells, 1977). Părinții În rol de consumatori reprezintă modele pentru copii, iar imitarea acestora se va realiza după criteriul sexului. Comportamentele consumatorului se diferențiază În funcție de statutul socioeconomic și de apartenența la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
total diferită față de cea a altor produse. Această tendință se dezvoltă În paralel cu renașterea interesului pentru Îmbrăcămintea personalizată (la comandă). În opinia specialiștilor acest curent va mai dura, datorită În primul rând mentalității unei anumite categorii de consumatori care preferă să cumpere o piesă originală de colecție (din perioadele mai mult sau mai puțin Îndepărtate față de prezent) decât o imitație. Este important de semnalat, de asemenea, faptul că noul tablou al tendințelor se adresează și unui segment de consumatori cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
arată că stilul de viață impune un anume comportament consumatorului, care trebuie să fie cât mai real. Așadar, consumatorul trebuie să manifeste consistență și consonanță Între atitudinile pe care le exprimă prin comportamente și stilul său vestimentar, inclusiv prin stilul preferat de Încălțăminte. Axioma integrării - exprimă latura socială a comportamentului consumatorului, care nu vizează reprezentările indivizilor izolați ci standardele de consum, ca rezultate ale integrării indivizilor În grupuri de apartenență, În special familia, În care fiecare individ deține un anume rol
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autenticitatea. Și În comportamentele de consumator ale acestor persoane se face simțită sensibilitatea și receptivitatea de care dau dovadă. Sunt deschise și sesizează cu ușurință nuanțe, aspecte discrete sau subtile din mediul Înconjurător pe care alte persoane nu le observă. Preferă un stil vestimentar și deci de Încălțăminte, cald, romantic, sentimental. Profesional pot fi orientate către cultură, artă, dans, muzică, poezie sau fotografie. Cei care manifestă acest tip de dispoziție sunt orientați spre viitor, valorifică foarte mult latura emoțională a vieții
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
căutător de senzații. Oamenii care manifestă ca dominant acest tip de dispoziție de consum sunt orientați spre a compune, a se promova pe sine prin diverse produse ale muncii lor. Sunt spontani și capabili de a se adapta din mers preferând senzații care se trăiesc aici și acum. Le place distracția, sunt impulsivi și se plictisesc cu ușurință. Sunt adepți ai egalitarismului și se implică În susținerea cauzelor persoanelor defavorizate. Deși este cunoscută tendința naturală spre generozitate, la fel de puternic reprezentată este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
putem aprecia că adolescenți sunt, În proporție de cel puțin 50%, pasionați de cumpărături, și În special de cele ce privesc achiziționarea de produse vestimentare. Q3. Care sunt locațiile din care obișnuiți, cel mai des, să achiziționați produse vestimentare? Locațiile preferate pentru a achiziționa sunt cele care oferă o gamă diversificată la prețuri accesibile - centre comerciale gen siraj, dar și cele cu gamă diversificată care oferă o atmosferă plăcută - gen mall-uri. La distanță apropiată se află și magazinele care le
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
produse textile? Q5. Dacă DA, ce anume vă determină să faceți acest lucru? Târgurile de produse textile au devenit un fenomen cu frecvență destul de ridicată și sezonieră În Iași, motiv pentru care ne-a interesat să află În ce măsură adolescenții le preferă ca soluție pentru achiziționarea de vestimentație - am aflat astfel că doar 40% dintre adolescenți merg la aceste târguri. Dintre aceștia, 32% recunosc că merg din curiozitate, pentru a cunoaște oferta, și doare 25% pentru varietatea gamei de produse pe care
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
primiți sfaturi de la alte persoane chiar și atunci când nu le solicitați? Se Întâmplă Însă ca adolescenții să primească sfaturi vestimentare nesolicitate (90%), fapt pe care aceștia Îl remarcă și care Îi intrigă. Q18. Sunteți fidel unei anumite mărci / firme? Q19. Preferați să cumpărați un produs mai scump, dar de la o firmă cunoscută (celebră), decât un produs similar dar de la o altă firmă? În privința mărcii produsului, adolescenții sunt flexibili, ei preferând produsele care le satisfac gusturile și nevoile fără a ține neapărat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care Îi intrigă. Q18. Sunteți fidel unei anumite mărci / firme? Q19. Preferați să cumpărați un produs mai scump, dar de la o firmă cunoscută (celebră), decât un produs similar dar de la o altă firmă? În privința mărcii produsului, adolescenții sunt flexibili, ei preferând produsele care le satisfac gusturile și nevoile fără a ține neapărat să fie de la o firmă celebră. Q20. Simțiți o nevoie continuă de reînnoire a garderobei? Adolescenții sunt destul de preocupați de vestimentația proprie astfel Încât resimt o nevoie continuă de reînnoire
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
30 40 50 De acolo isi fac cumparaturile prietenii mei De acolo Îsi fac cumparaturile parintii mei Produsele sunt mai ieftine Produsele au o calitate superioara decât cele din alte locatii Oferta este mai bogata Personalul este mai amabil Adolescenții preferă magazinele care le au o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Q15. Ce anume vă determină să achiziționați un anumit produs? Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela că se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În tendințe. Adolescentele sunt tentate În măsură semnificativ mai mare decât adolescenții sî cumpere vestimentație pentru a și Îmbunătăți propria imagine, care se pare că, În acord cu părerea lor, depinde În mare măsură de vestimentație. Pe ansamblu Însă, adolescenții preferă magazinele care le dau o ofertă bogată, dar și calitate la prețuri acceptabile. Principalul motiv pentru care adolescenții aleg un anumit produs din multitudinea de oferte este acela că se află În tendințele modei - la scurtă distanță se află prețu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
parte acționează influențele mediului socio-economic și cultural (familia, grupurile de referință, cultura, bugetul, activitățile comerciale etc). Toate aceste variabile vor participa sintetic la concretizarea comportamentului de achiziție: dacă un anumit produs va fi cumpărat sau nu, ce marcă va fi preferată, când, unde și cum va avea loc achiziția. Decizia de cumpărare este un act conștient ce urmărește satisfacerea În condiții de raționalitate a unei nevoi. Ea exprimă un anumit curs al acțiunii, bazat pe o alegere preliminară a bunului sau
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opinia exprimată de sursa de influență este privit ca o consecință a expunerii argumentelor. În schimb, manipularea - așa cum o conturează R.V. Joule și J.L. Beauvois (1987/1997, 7) - presupune să obții de la cineva adoptarea unei conduite pe care ar fi preferat să nu o urmeze și pe care nu ar fi adoptat-o la o simplă cerere directă, spunând lucrurilor pe nume. În ce privește obiectivul studiului nostru spre care ne-am orientat investigațiile - delimitarea unor fenomene și tendințe ce pot produce turbulențe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
după ce am cerut minute În șir informații despre un produs sau altul, ajungem să nu Îl cumpărăm. Putem sta un sfert de oră să citim o etichetă, fără să ne Întrebe nimeni nimic. Un alt motiv important pentru care sunt preferate supermarketurile apreciază specialiști, mai ales În România, este acela că un astfel de magazin Îl face pe cumpărătorul de condiție materială medie să se simtă liber, dar și să se simtă important. Este locul unde omul Își poate permite să
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea și pentru a atenua anxietatea și dispoziția depresivă. Aceste motivații nu Îi disting pe toxicomani de mecanismele care, În populația generală, au același rezultat și consecințe. Pe termen lung, anumiți pacienți preferă să se identifice cu un grup de toxicomani mai curând decât a recunoaște apartenența la o maladie mentală. Un studiu realizat de Dalack (1998) demonstrează prevalența consumului de tabac În cazul populației ce suferă de schizofrenie: dacă În populația generală
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Estetica parnasianismului a Însemnat o obiectivitare a poeziei față de nebulozitățile lirice romantice, susținută de formele prozodice fixe cultivate, punând inspirația În tipare spre a intra În circuit ca produs Înnobilat, să pară a fi de proveniență exterioară, din afara eu-lui. Frumosul preferat de parnasieni era cel din picturile și sculpturile antichității, din miturile și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, Îndeosebi (după cum arată și denumirea mișcării, de la muntele Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nivelul cuvintelor se pare că nu sunt probleme În legătură cu sensurile. Toate sensurile cuvintelor curg pe un râu Întunecat spre neant. Fluxul este lent și obsesiv. În general poeții se feresc să Înceapă versurile cu verbe, pentru că sunt socotite inexpresive. Bacovia preferă imperfectul verbului, prima oară la persoana a III-a plural, a doua oară la persoana a III-a singular, pentru a sugera o stare Între viață și moarte. Dacă se urmăresc determinările cuvântului „plumb” se observă o anumită deosebire Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subiectul legat de raportul dintre tradiționalism și modernism, G. Călinescu e de părere că un echilibru se poate realiza dacă nu se practică „un tradiționalism Îngust, nici modernism nesocotit. Cale cumpătată Între două extreme” Nici compromisul nu este Însă de preferat, pentru că el Înseamnă „lipsă de ințiativă artistică, banalitate, mediocritate!” „Sinteza deliberată”, spune eseistul, nu „poate da naștere capodoperei”. Și ca să tragă o concluzie pe măsura importanței subiectului, teoreticianul afirmă un adevăr universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îmbogățire a fiilor săi, lăsându-i să cumpere porumb pentru a-l vinde mai scump la munte. Când aceștia se Întorc fără câștig, Își bate joc de acțiunea lor. Goana după Înavuțire Îl irită pe acest țăran sucit; el ar prefera să nu mai existe bani, considerându-i vinovați de tot ceea ce se Întâmplă În lume. Deși este consilier comunal, nu uzează de dreptul de a se folosi gratuit de niște izlazuri comunale. Pentru a se Îmbogăți, Paraschiv vrea să se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
puțin, o modalitate de supraviețuire a comunităților sărace. Strategia Băncii Mondiale pare să conțină, de asemenea, până recent, o dezamăgire cu privire la capacitatea statului și a autorităților publice de a iniția asemenea procese de dezvoltare comunitară. Din acest motiv s-a preferat sistematic în anii trecuți utilizarea organizațiilor nonguvernamentale ca actori pricipali care să inițieze și să administreze asemenea procese, adesea cu excluderea autorităților locale. Dezvoltarea sectorială. În ultimele decenii se conturează încercări de elaborare a unor strategii de dezvoltare a anumitor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a limitat la oferirea unor condiții generale de acțiune, lăsând în seama statelor realizarea unor politici naționale de dezvoltare regională. Această abordare este o alternativă la o definire standard, care nu poate fi decât restrictivă. Aceasta opțiune a fost preferată de Parlamentul European, la vremea când a adoptat Carta Comunitară a Regionalismului. O rezoluție a Parlamentului European din 18.11.1988 chema statele membre ale Uniunii Europene să-și regionalizeze structurile interne. În studiul său privind regionalismul în Europa, Gérard
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetarea BOP 2003 pot fi încadrate în schema celor patru explicații populare date pentru sărăcie, excepție făcând varianta de răspuns „Din cauza statului”, care ar putea fi subsumată celui de-al patrulea tip de explicație, neșansa socială, dar pe care am preferat să o analizăm separat deoarece relația individ-stat este una specială în România postcomunistă, în multe cazuri indivizii având niște expectații aparte de la stat datorită reminiscențelor paternalismului comunist. Datele prezentate în figura 3 indică faptul că în România explicația cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în jur de 20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor nu diferă semnificativ (p < 0,05) de cele ale României și Portugaliei. În ce privește încrederea în instituțiile ordinii sociale, am preferat spre comparație scorul factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel calculat reflectă încrederea în 11 instituții: funcționarii publici, parlament, sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]