28,509 matches
-
al asimilării non critice a globalizării economice. Sociologul Zygmund Bauman citat de arhitectul Vittorio Gregotti (Gregotti 2006: 54) observă lipsa criticii În abordarea mondializării care este mai degrabă un fenomen care ni se Întâmplă tuturor decât unul controlabil. Același Bauman remarcă lichefierea modernității În postmoderitatea contemporană, În sensul fluidizării constrângerilor spațiale. Scara globală și flexibilitatea extremă a noilor procese economice caracterizează și arhitectura care le formalizează. Spațiul caloc al Înrădăcinării, devine relativ, la fel cum este de relativ și raportat la
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
lectură, a cărui densitate semantică ar trebui să fie superioară imaginii realiste. În al doilea rând, pentru a avea pertinențaunui instrument profesional, o astfel deimagine este datoare să mărturisească lucid despre esențaunui spațiu construit, filtrată prin referințele observatorului (este de remarcat că și imaginea realistă este Întotdeauna filtrată prin referințele fotografului, precum ne clarifică Massimo Rossetti (Gagliardi 2010: 8), În opoziția tezelor mecaniciste ale lui André Bazin, Roger Scruton și Kendall Walton). „Obiectivitatea― realistă va fi depășită, fără a deveni Însă
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
informații denotative și conotative aparținând arhitecturii. În această abordare, realul nu ar fi considerat inadecvat virtuozității și integrității artei (În accepțiunea teoreticianului modernist Clement Greenberg), ci arta Își va adaptalimbajul pentru a cuprinde complexitatea realului arhitectural vizibil și non-vizibil. Vom remarca faptul că un astfel de discurs imagistic va fi un artefact, artificial și neconcord cu canoanele reprezentării fotografiei „clasice― În Încercarea de a-i depăși limitările semantice, dar nu va fi niciodată autonom ci va completa discursul acesteia. Contemplate În
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
Prahovei (în est) și al Ialomiței (în vest), printr-o succesiune de culmi cu altitudini ce variază între 400-800 m. În regiune, panta nu are o înclinare mare, ci numai 8,5, ceea ce a determinat o curgere lentă. Totuși se remarcă o permanentă adâncire a talvegului, care în ultimii 20 de ani și-a schimbat traiectoria de mai multe ori . Provița este cel mai mic din familia de râuri subcarpatice a zonei amintite. Cea mai mare parte a cursului său (40
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Odată cu puternica industrializare a municipiului Câmpina locuitorii comunei au migrat spre oraș, fapt care a dus la scăderea populației. Dacă până în anul 1992 valorile privind numărul de gospodării indică o cifră relativ constantă, precum și concentrarea populației în două așezări, se remarcă o creștere substanțială a numărului de gospodării de la 988 la 1203 în intervalul 1992-2002,din două motive: - împărțirea proprietăților între copiii aceleiași familii, - împărțirea proprietăților în urma vânzării lor. Structura pe sexe a populației relevă o pondere mai mare a populației
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
născuților de sex masculin, ceea ce se poate observa și din tabelul 5 și fig.4. Particularitățile în privința evoluției numărului de locuitori, precum și cele ale structurii pe sexe a populației sunt o consecință a mișcării naturale și migratorii. În ceea ce privește natalitatea se remarcă o evoluție oscilantă cu o creștere explozivă după anul 1966, ca urmare a măsurilor întreprinse la vremea respectivă (Legea privind interzicerea avorturilor) și o scădere după anul 1977, astfel încât, la nivelul anului 2001, valoarea să fie mai mică de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe gospodărie. Majoritatea locuințelor (60%) sunt în stare bună, construite în general din lemn sau materiale durabile. În ultimii ani (după 1991) s-au construit aproximativ 134 de locuințe noi, iar un număr de aproximativ 101 au fost extinse. De remarcat că majoritatea caselor noi construite sunt case de vacanță. Densitatea în zona de locuit este de 8,4 locuitori/ ha. În intravilan, densitatea este de 4,2 locuințe/ ha. Regimul de construcție este predominant parter. Ritmul de construire este de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din Chișinău (1945-1951) și la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1957-1958). A fost redactor la revista „Nistru” și consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova. După ce debutează cu poezii, se dedică în exclusivitate traducerilor, în domeniul cărora s-a remarcat printr-o capacitate deosebită de transpunere în limba română a unor opere fundamentale ale literaturii universale. A tradus din scrierile lui Shakespeare, Byron, Șota Rustaveli, Pușkin, Robert Burns, Petöfi Sándor, Gogol, Nekrasov, Maxim Gorki, Mihail Șolohov, Serghei Esenin, Andrei Tvardovski
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286490_a_287819]
-
Dumnezeu și omul se întâlnesc, și spațiul unde se manifestă în mod admirabil legea lui Dumnezeu. Conștiința este centrul în care creștinul poate să se unească cu ceilalți pentru a rezolva problemele morale, deopotrivă sfidante și complexe. De aici se remarcă dinamismul în căutarea adevărului. 1.1.2 Legea înscrisă în inimă Nucleul acestui dinamism se află în afirmația Conciliului: „În adâncul conștiinței, omul descoperă o lege pe care nu și-o dă el însuși, dar căreia trebuie să i se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care îi aparține, exersând inteligența și voința sa, dar nu se poate identifica nici cu natura, nici cu conștiința, nici cu voința. Acest lucru este valabil și în cadrul doctrinei trinitare, în care se evită identificarea dintre persoană și conștiință. Se remarcă, totuși, o schimbare de semnificație a conceptului de persoană, începând cu secolul XIX, cea de conștiință de sine, deoarece în loc de o definiție ca entitate metafizică, avem o definiție ca activitate psihologică. Preocuparea în această situație este de a salva distincția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care raționalitatea și liberul arbitru sunt cele mai cunoscute. Prin aceasta se vrea să se asocieze doctrina creștină a bunătății Creatorului și cea a responsabilității creaturii, în opoziție cu o teologie care-l supune și pe Dumnezeu sclaviei destinului. Se remarcă faptul că în istoria conceptului persoanei predomină concepția substanțialistă, deși există momente de dezvoltare și a unei concepții relaționale. Printre acestea amintim momentul trinitar în gândirea creștină (sfântul Augustin), momentul de invenție a subiectului de drept ca persoană în secolul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
concepția lui Maxim Mărturisitorul care, mergând pe linia lui Vasile cel Mare, consideră ființa ca fiind luată în sens general și universal, iar persoana în sens particular, acest fapt putându-se observa și în cazul Sfintei Treimi, și, după cum am remarcat, Toma de Aquino reia doctrina trinitară a lui Augustin pentru a reflecta despre trup ca relație cu sufletul și sufletul în relație cu Dumnezeu. Aceste baze solide, dezvoltate cu o critică riguroasă de către pionierii personalismului creștin pe care i-am
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în cele mai mici detalii. Afilierea sa marginală la fenomenologie a ajutat să facă populară mișcarea, însă el s-a mișcat în mod liber în afara ei”. Pentru a ne insera în înțelegerea graduală a gândirii lui Scheler este util să remarcăm faptul că reluarea studiilor scheleriene are loc după cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945 și mai pronunțat în 1963, odată cu publicarea bibliografiei scheleriene de către Wilfried Hartmann. În mod succesiv, este important faptul că „Domeniul eticii a fost printre
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
opinia lui Bauman, ar fi imprudent să negăm schimbarea pe care modernitatea fluidă a impus-o condiției umane, astfel că este necesar să regândim vechile concepte care fundamentau discursul despre om: emancipare, individualitate, timp/spațiu, muncă și comunitate. Modernitatea se remarcă, deci, ca o „diferență care face toată diferența”. Prin urmare, modernitatea începe când spațiul și timpul se separă de practica vieții și pot fi teoretizate drept categorii independente. 3. Viziunea familiei bazată pe adevăr și iubire Ne întrebăm: există un
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Adolf Muschg, Marcel Reich-Ranicki ș.a., a intervievat personalități precum Martin Walser ori Tankred Dorst. A tradus scrieri de Gotthold Ephraim Lessing (Educarea speciei umane) și Friedrich Nietzsche (Amurgul idolilor), Franz Kafka, Elias Canetti (Provincia omului) și alți contemporani, transpunerile sale remarcându-se atât prin claritate și elegantă, cât și prin plasticitate și reconfigurare poetica a textului în românește. Traduceri: Eine Welt wird geboren, București, 1974 (în colaborare cu Mihai Isbășescu); Arnold Hauser, Eleșteul, București, 1976; Franz Kafka, Pagini de jurnal și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289432_a_290761]
-
degrabă realiste decât expresioniste, ca și Omul de departe, aceasta din urmă reductibilă, în cele din urmă, la genul bulevardier superior, ilustrat cu succes și de alți dramaturgi, de la A. de Herz la Victor Eftimiu. Ca prozator, R. a fost remarcat mai ales pentru romanul cu substrat autobiografic Mâl, proiecție a unei obsesii erotice. Scris într-un stil limpede și alert, gazetăresc, marcat de ritmul precipitat al dezvoltării conflictului, ca într-o piesă de teatru (Perpessicius l-a numit, prin opoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289077_a_290406]
-
susținerea bacalaureatului, tânărul dovedește înclinație pentru scris, iscălind în „Revista elevilor” și câștigând un concurs literar național. Ar fi compus tot atunci, în mai puțin de o lună, un roman în care valorifica și experiența de „brigadier” la Salva-Vișeu, roman remarcat de un critic cunoscut și propus spre editare, publicat însă numai după un sfert de veac sub titlul Crivățul bate năpraznic (1974). Va fi fost totuși o recomandare solidă pentru admiterea tânărului la Facultatea de Filologie din București și îndeosebi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
a lungul timpului la principalele reviste literare. În 1968 îi apare întâia carte, Tăcerineprimite (grafierea titlului, fără pauză între cuvinte, e consecventă, ceea ce pare să excludă eroarea și să denote intenționalitatea), cuprinzând o succintă prezentare critică, în care I. Negoițescu remarca „o neliniște primară, ce corespunde instinctului sexual pur” și îl califica pe autor drept un „notar al fărâmițării umane”. Odată consacrat ca poet, I. își publică volumele în ritm cvasibienal. Din 1973, timp de mulți ani, va fi director al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
a putut evita instalarea într-un anumit manierism șaptezecist, deși originalitatea tonului nu îi poate fi contestată. Referindu-se la volumul de debut, Laurențiu Ulici semnala însușiri precum energetismul, orgoliul mesianic, grandilocvența epatantă, logoreea narcisiacă, vehemența afectivă și angajamentul istoric, remarcând că numai ultimul avea să se manifeste constant de-a lungul întregului traiect liric al lui I. Observația, poate prea tranșantă (nici celelalte „ispite” nu au dispărut ulterior), este în esență corectă: se rețin în primul rând obsesia unei mitologii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
însă îl constituie faptul că acestea, deși au mobilier nou, sofisticat și televizor în fiecare cameră, nu pot fi clasate corespunzător deoarece au, de exemplu, grup sanitar comun. Apar astfel conflicte între investitorii neinformați și Oficiul de Autorizare. Este de remarcat apariția marilor lanțuri hoteliere - Holyday Inn și Hilton. - Sezonalitatea cazării: interesant este faptul că gradul de utilizare al capacităților de cazare, deși fluctuează mult de la un sezon la altul, nu influențează major încasările din turismul internațional. 6.5. Unitățile de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
parcului și poziționarea sa pe piață comparativ cu parcurile concurente. Factorii de design includ: numărul și tipul elementelor de felul spectacolelor și plimbărilor, design-ul arhitectural și peisagistic, capacitatea (lungime, zone de odihnă, servirea mesei) și prețurile. Este important de remarcat că, atunci când factorii de locație sunt identici, factorii de design pot crește sau scădea cifrele potențialului de deservire. Performanța financiară și investiția Parcurile trebuie să investească în mod constant în facilități, pentru a-și păstra cota de piață. Dat fiind
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
au construit o cale de acces la mare altitudine (2000 m), primul developer, o companie regională mică, nu a rezistat din punct de vedere financiar. Construcția stațiunii de bază La Plagne a început în anul următor. În dezvoltarea stațiunii se remarcă mai multe nivele de integrare, ea fiind recunoscută mai întâi ca stațiune „integrată”. Până în 1968, compania construise spații cu o capacitate de 5000 de paturi, în principal apartamente, iar telescaunele aveau o capacitate de 9000 de schiori pe oră. În timp ce
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
până la aparițiile episodice, toate personajele trăiesc ca entități de sine stătătoare, pe deplin conturate. Protagonistul, Iancu Urmatecu, este un Dinu Păturică obsedat nu atât de averea stăpânului (în cazul de față baronul Barbu), cât de condiția lui socială. Cum a remarcat critica literară, el este omul din anticameră care așteaptă să fie primit în marele salon al lumii de sus. Nefiind acceptat, fiul măcelarului încearcă să își împlinească acest vis prin fiica sa, Amelica. Este un individ perspicace, nu lipsit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
În cadrul acestor întâlniri se decide dacă proiectele rămân așa cum au fost propuse, dacă sunt modificate sau se renunță la ele. S-a ajuns la concluzia că luarea în seamă efectivă a părerilor cetățenilor a întărit coeziunea socială, iar sociologii au remarcat apariția unei "noi cetățenii", produse prin mutații socioculturale profunde, în fapt, prin schimbarea metodică a spațiilor locuite, a traiectoriilor concrete, a rutinelor cotidiene, a modurilor de viață, a spațiilor comune, a spațiilor de locuit și a ambientului lor. 9. Meseriile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nevoile lui, fiind cu asprime pedepsită în caz că ar fi opus rezistență"1. Subjugate, elitele urbane regăsesc în secolul al XVI-lea o aparență de autonomie, dar, la fel, cu condiția să se arate supuse puterii regale. "Devenită iluzorie în fapt remarcă Roger Chartier -, puterea cetății se întruchipează de acum înainte în pietre și imagini. Primăria constituie simbolul său major"2. În realitate, ofițerii regali joacă un rol din ce în ce mai important în gestionarea locală. "Neputând să fie o mică republică, (orașul) devine o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]