27,938 matches
-
printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte" (Stancu Dumitru, File de monografie - Pucioasa, 1995). Expoziția de etnografie, amenajată în această casă, oferă vizitatorului o imagine grăitoare și autentică a muncii, inventivității și sensibilității țăranului român. Într-una din sălile de la parterul
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
o construcție de plan dreptunghiular în a cărei compunere intră o pivniță boltită, un parter și un etaj. Pivnița este o construcție vastă, acoperită de patru calote sferice sprijinite pe un stâlp central prin intermediul pandantivilor. Parterul este alcătuit din trei încăperi spațioase și alte două mai reduse ca dimensiuni. Accesul la etaj se face prin foișorul deschis, situat pe fațada sudică, de aici se intră într-o cameră prelungă ce separă cele două apartamente inegale, cel al domnitorului, de dimensiuni mai
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
în partea central nordică a etajului se află loggia, iar în mijlocul acestuia se află o cameră de formă pătrată, așa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești pereți erau decorați și cu picturi murale astăzi total distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]
-
Kogălniceanu. Utilizarea de instrumente și concepte muzeotehnice ce permit abordări interactive în relația muzeu-public asigură integrarea edificiului în contemporaneitate. Completând sfera documentară oferită de celelalte muzee de profil din fosta capitală a Moldovei, expoziția cu caracter memorialistic reface ambientul unor încăperi specifice locuinței boierești de la jumătatea secolului al XIX-lea: holul, camera de primire, dormitorul, salonul doamnei, sufrageria și biroul. Mobilierul din lemn sculptat, realizat în stilurile oriental, renascentist, Biedermeier, Ludovic al XV-lea, Ludovic al XVI-lea, Napoleon al III
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
administrația ICEM Tulcea. Clădirea are valoare istorică și a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din 2004. Construcția, de formă tronconică, din cărămidă legată cu mortar de var, cu o înălțime de 17,34 m, dispune la parter de două încăperi mari, amenajate muzeal, spațiul de expunere fiind de 70 mp. Camerele construite în jurul Farului, în număr de șapte, care foloseau ca locuințe pentru personal și depozite pentru materialele necesare funcționării farului, sunt folosite în prezent ca anexe ale muzeului. De
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
este un muzeu județean din Băile Govora, amplasat în Str. T. Vladimirescu nr. 102. A fost construit cu sprijinul Landului german Bavaria, pe locul fostei Case memoriale dedicate pictorului. Clădirea include: o secție de etnografie, o secție de arheologie, o încăpere destinată personalităților jimboliene, o sală de ședințe, o cameră tradițională șvăbească și un spațiu destinat expozițiilor. Atelierul pictorului a rămas neschimbat și cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparținut artistului, 11 lucrări în ulei, acuarele și schițe. Colecția de etnografie cuprinde
Muzeul de Arheologie și Artă Religioasă „Gheorghe Petre” () [Corola-website/Science/331381_a_332710]
-
groși fiind clădiți din văioage alternate cu cărămidă arsă. Este înconjurată de un târnaț în formă de U, în partea dinspre stradă, pe lungimea casei și în spate, susținut de 14 stâlpi de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi, în primul spațiu se află cameră curată cu piesele de mobilier, costume populare și textile. Al doilea spațiu, unde se află intrarea este destinat unei prezentări a istoriei locale. În ultima încăpere se află amenajată o cameră de locuit cu
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
de forma octogonala. Componentă casei este de 3 încăperi, în primul spațiu se află cameră curată cu piesele de mobilier, costume populare și textile. Al doilea spațiu, unde se află intrarea este destinat unei prezentări a istoriei locale. În ultima încăpere se află amenajată o cameră de locuit cu piese de mobilier, obiecte ceramice, piesele folosite la țesut. Colecția muzeala funcționează că filiala Muzeului Județean Satu Mare. Bogdánd a megye déli részén, Szilágy és Máramaros megye határán fekszik, Szatmárnémetitől 60 km távolságra
Muzeul Etnografic Maghiar „Sipos Lászlo” () [Corola-website/Science/331373_a_332702]
-
majore: Suceava medievală și Bucovina. De asemenea, aripa de pe latura de nord a clădirii, ocupată în prezent de Filiala Suceava a Arhivelor Statului, urmează să găzduiască secția de artă a Muzeului Bucovinei. Clădirea are două niveluri (parter și etaj), unde încăperile sunt dispuse simetric. Atât la parter, cât și la etaj, de o parte și de alta, se deschid din holul central, coridoare longitudinale, de-a lungul cărora se înșiruie camerele (câte 25 pe nivel). Modulul arhitectural central, care depășește prin
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
inventariere, iar ca urmare a activității întreprinse, este astăzi considerat a fi primul muzeograf din Suceava. Între primele spații care adăpostesc exponatele muzeului sunt două săli din cadrul noului hotel de la acea vreme al orașului Suceava, iar apoi, din 1906, câteva încăperi din cazarma orașului. La 6 august 1906 aici se deschide prima expoziție, primul ghid fiind numit Alfred von Peyersfeld. Datorită creșterii exponențiale a patrimoniului muzeal, una dintre cele mai importante probleme cu care s-a confruntat muzeul în primele decenii
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
și avea pe piept un craniu, care ieșea în evidență față de restul corpului. Atunci când monstrul a deschis fălcile uriașe și a scos un vaier sfâșietor, protagonistul a cedat nervos și a leșinat. Câteva zile mai târziu, aflându-se în aceeași încăpere, el îi povestește gazdei sale vedenia pe care a trăit-o, descriindu-i înfățișarea monstrului. Uitându-se cu atenție, observă iarăși acea creatură, dar prietenul său susține că nu vede nimic. Protagonistul începe să creadă că vedenia era o prevestire
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
întreaga familie, inclusiv și noaptea. Această cameră principală este căptușită cu ierburi uscate. Galeriile de vară au în general mai multe ieșiri (până la 3, 4 sau chiar 7), în funcție de vârsta galeriei. La capătul unei galerii laterale, marmota își amenajează o încăpere mai mică în diametru, cu rol de latrină. În afară de camera principală există camere mai mici, construite simplu, pentru hrană sau pentru apărare; în ele marmotele se ascund în timpul hrănirii, când există un pericol în afară. Galeriile de iarnă ("hibernaculum") sunt
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
un moment dat un servitor îl anunță că Berenice a murit și va fi îngropată. În următorul moment când devine conștient, el descoperă pe masă, cu o groază inexplicabilă, o lampă și o cutie mică. Un alt slujitor intră în încăpere, anunțându-l că mormântul a fost profanat și că a fost găsit un trup desfigurat învelit în giulgiu, încă în viață. Egaeus observă atunci că hainele sale sunt îmbibate cu noroi și sânge și deschide cutia de pe masă în care
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
Fâșiile de lemn incandescente din tavan se prăbușesc peste cei rămași înăuntru. Flacăra devine violentă și arde antifonajul poliuretanic de pe pereți, scena, decorul. Schela cu echipament pirotehnic se prăbușește în flăcări și a prinde sub ea tinerii aflați lângă scenă. Încăperea se umple cu fum dens înecăcios. Distracția devine un coșmar, apar urlete și panică. Clubul se transformă într-o capcană mortală. Mulțimea se calcă în picioare, îndreptându-se spre singura ieșire disponibilă, o ușă mică de 80 de centimetri lățime
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
viza urcarea pe tron a lui Constantin, cel de-al treilea fiu, Doamna Elena a murit sugrumată din porunca ginerelui său, Alexandru Lăpușneanu. A fost înmormântată în biserica Mănăstirii Probota, alături de Petru Rareș. Cele două morminte domnești se află în încăperea mormintelor (aflată între pronaos și naos), lângă zidul dinspre pronaos: mormântul lui Petru Rareș se află lângă peretele sudic, iar mormântul doamnei de-a lungul aceluiași perete, înspre culoar. Inscripția în limba slavonă ce se află pe lespedea funerară a
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
Camerele sunt grupate perimetral pereților, de ambele părți ale culoarului central, prin care are loc intrarea secundară în casă din direcția curții interioare. Etajul superior este alcătuit din șapte camere luxoase, iar cel inferior din odăile pentru servitori, bucătărie și încăperi de gospodărie. Tenciuala fațadelor este netedă, cu excepția detaliilor decorate în jurul geamurilor și a demisolului, căptușit cu piatră tăiată. Fațada principală este orientată spre strada Mihai Eminescu și care include intrarea principală. Compoziția este simetrică, alcătuită din șapte axe, în șase
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
pot vedea, în afara ansamblului sanctuarului, colinele Pustiului Iudeei și Valea Iordanului. Sanctuarul este și in zilele noastre o clădire impunătoare cu zeci de cupole vospite in alb și cu o curte mare îndreptată în direcția Mecca și înconjurată de 120 încăperi. Complexul arhitectonic se întinde pe o suprafață de circa 5000 m². Moscheea conținând mormântul lui Musa, provenită din edificiul în versiunea sa mai restrânsă inițială, construită de sultanul Beibars, se află în centrul curții, lângă zidul de vest al curții
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
Un zid împarte moscheea în două părți: cea de est destinată bărbaților, și cea de vest pentru femei. În curte se află cisterne pentru colectarea apei de ploaie. La dreapta intrării principale în moschee o alta ușă duce spre o încăpere mai mică, in mijlocul careia se află mormântul presupus al profetului Musa. Pe inscripția mamelucă de pe perete se poate citi: La 2 km sud de Nabi Musa se mai află o clădire cu două cupole, pe care tradiția musulmană o
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
petrecut în temniță, el a auzit vorbele viermilor care rodeau în tavanul celulei sale - căci avea și puterea de a înțelege graiul tuturor animalelor - și a aflat astfel că acoperișul se va prăbuși. A cerut să fie mutat în altă încăpere, iar după puțin timp profeția lui s-a adeverit. Impresionat, regele i-a promis libertatea dacă reușea să scruteze soarta fiului său Iphiclos și să afle de ce nu poate dobândi urmași. Melampus s-a învoit, cerând ca recompensă cirezile pe
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
majoritatea folosesc un aranjament mai simplu pentru decolare verticală, fără catapulte sau cabluri de frânare. Portavionul este dotat cu patru mari lifturi, care se deplasează între puntea de zbor și hangarele dispuse mai jos. Aceste hangare sunt împărțite în trei încăperi cu uși de oțel groase, care sunt montate pentru a limita răspândirea unui eventual incendiu . În timp ce modele de ultimele șapte nave (începând cu USS Theodore Roosevelt) sunt ușor diferite de navele anterioare, Marina SUA consideră că toate cele zece portavioane
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
primele sale cântece, muziciana a descris sărăcia lucie a familiei sale. Câteva dintre aceste melodii sunt "" și "In the Good Old Days (When Times Were Bad)". Familia locuia departe de orice așezare umană, într-o cabană, având doar o singură încăpere, la nord de din lanțul montan , o zonă predominant penticostală. Muzica a jucat un rol însemnat în viața sa întrucât unul din bunicii săi a fost preot penticostal (așa numit "a " preacher). Multe din primele sale preformanțe au fost în
Dolly Parton () [Corola-website/Science/331886_a_333215]
-
imensă în care se reunea întreaga comunitate, pavată cu piatră galbenă de Verdun, cu structură foarte fină, strălucitoare și bine ceruită, cu plafon frumos cu bârne groase, grinzi și casete, îmbinate în maniera franceză, iar, la cele două capete ale încăperii, față în față, prevăzute atunci cu tablouri, erau două șemineuri monumentale pentru încălzirea încăperii cu pereții acoperiți cu lambriuri simple de culoare gri și care apărau de frig. În afară de două scrinuri, un dulap din lemn de stejar și o mică
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
structură foarte fină, strălucitoare și bine ceruită, cu plafon frumos cu bârne groase, grinzi și casete, îmbinate în maniera franceză, iar, la cele două capete ale încăperii, față în față, prevăzute atunci cu tablouri, erau două șemineuri monumentale pentru încălzirea încăperii cu pereții acoperiți cu lambriuri simple de culoare gri și care apărau de frig. În afară de două scrinuri, un dulap din lemn de stejar și o mică pendulă cu cutie, se aflau un fotoliu și 50 de mici taburete de lemn
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
care dovedește gustul Damelor pentru serviciul lor de masă. Erau și lambriuri vopsite în gri care izolau pereții reci și câteva tablouri. O catedră din lemn, de aceeași culoare, unde se făcea lectura în timpul meselor. În anotimpul rece, pentru încălzirea încăperii, funcționa o mașină de gătit cu tuburile ei de aeraj, potrivit inventarului. Peste tot plafonul era în manieră franceză. Acolo nu era rar ca Doamna de Livron să fie văzută, în semn de penitență, „să-și ia masa pe jos
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
clădire se afla în fața tindei și turnurilor bisericii la care se ajungea prin galeria situată de-a lungul locuinței abațiale. Camera Monseniorului era cea mai luxoasă (acolo sta Monseniorul de Hontheim când rămânea la abație; secretarul său locuia alături de el). Încăperea, cu plafon în stil francez, planșeu de stejar, era mobilat cu un pat (de ducesă ?) cu perdele verzi, străjac, pat de pene, 2 saltele, cu sul de căpătâi și cuvertură de lână; scrin cu marmură cu o oglindă mijlocie deasupra
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]