29,398 matches
-
și în cel din 1959. Când survine soluția echilibrării psihice în dragostea pentru Eta, care-i va deveni a doua soție, jurnalul își pierde utilitatea: nu-l mai scrie când merge clar spre însănătoșire (p. 256). Preocuparea excesivă de propriul destin îl obosește, ca și mărirea exasperantă și obsesivă a conștiinței de sine (p. 257). Alături de beneficiul exercițiului de scriitură în perspectiva transpunerii în ficțiune a unei experiențe a slăbiciunii și alături de profitul terapeutic, jurnalul lui Preda contribuie și la perfecționarea
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
confundă cu eroii anonimi ai neamului sau se regăsește în postura eroului providențial, a martirului tras pe roată. Horia, Ion Ciura, Pătru Opincă, Toader Săcure, Ion Roată sînt avatari ai poetului inspirat, ai celui ce se identifică pe deplin cu destinul colectivității asuprite, vocea răzbunătoare care izbește cu biciul de foc al verbului său în temeliile societății însăși. Ființă carismatică, poetul dădea adeseori impresia de a se confunda cu personajele sale". Creația lui Aron Cotruș e, prin urmare, una supraindividuală, cu
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
tristă și săracă,/ cu trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil însă, opțiunea lui Aron Cotruș a fost pentru dreapta. Fără a fi înregimentat în Legiune, s-a arătat, precum Cioran, fascinat de viziunea unei istorii convulsive, lustrale, care să acrediteze un destin românesc eroic, un destin de latini, santinele ale civilizațiilor europene la fruntariile sale din Est. Analizînd legăturile poetului cu mișcara legionară, se cuvine să subliniem că Aron Cotruș a fost evident un naționalist atras de proiectul revoluției morale pe care
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
trupul sîngerînd și gol...". Incontestabil însă, opțiunea lui Aron Cotruș a fost pentru dreapta. Fără a fi înregimentat în Legiune, s-a arătat, precum Cioran, fascinat de viziunea unei istorii convulsive, lustrale, care să acrediteze un destin românesc eroic, un destin de latini, santinele ale civilizațiilor europene la fruntariile sale din Est. Analizînd legăturile poetului cu mișcara legionară, se cuvine să subliniem că Aron Cotruș a fost evident un naționalist atras de proiectul revoluției morale pe care legionarii o proclamau, de
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
se intenționează poate să se pună mâna pe Matei pentru folosință proprie?" (p. 285). Se teme chiar să dea cartea la prelectura editorială. Dar apariția romanului Matei Iliescu în 1970 este, într-un fel, o rezolvare a unei etape din destinul prozatorului. Căci jurnalul de creație este, fără îndoială, partea cea mai bogată și mai captivantă din însemnările cuprinse în volumul Prizonier al provizoratului, în mare măsură dependent de roman: ,o dată cu apariția lui Matei Iliescu trebuie să închei Jurnalul" (p. 420
Pariu cu posteritatea by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12540_a_13865]
-
gest de cutezătoare intimitate. încăpățânându-mă să ridic cât mai târziu banii de la CEC, am cumpărat cu ei nu un apartament cu trei camere confort unu, ci o zgardă cu lungimi variabile de lesă pentru fidelul meu companion Tommy, reeditând destinul lui Dănilă Prepeleac. Numai că mie mi s-a dat și restul. în amurg, plimbările cu Tommy prin Cotroceni, pe deal și mai la vale, se petreceau pașnic, rare automobile treceau fără a se încrucișa cu altele, silențioși bicicliști goneau
LĂSTUN, LOGAN, LAMBORGHINI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12553_a_13878]
-
Ev Mediu infestat de "dogmatism, inchiziții, ciumă, năvăliri barbare...". într-un cuvânt, o istorie total compromisă, văzută apocaliptic. A trăi vertical în aceste circumstanțe îți dă dreptul moral de cenzură asupra vremurilor, cum i-a dat și diaristului cu un destin fracturat de nenumărate și nemeritate accidente. Un astfel de drept se obține trăind dureros starea de veghe. Sîrbu și-a asumat libertatea de "a trăi periculos". Existența neprihănită nu era datul naturii lui și condiționat de asta înțelege mai adânc
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
nu sunt singurul care suferă de această pierdere. Și Norman Manea în ultima sa carte, și Liiceanu, în Ușa interzisă spun că în timpul dictaturii se reîntorceau acasă știind că așa le-a hărăzit soarta .În prezent există o carență de "destin" în țara de unde am plecat și nu prea mai știi ce să faci acolo deși ai conștiința că trebuie să faci ceva. R.B.: Orice scriitor scrie în primul rînd o carte pentru el însuși. Pentru cine ați mai scris această
Limba o amantă liniștită și nemuritoare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12564_a_13889]
-
astăzi: trăiam cu sentimentul viu al emancipării de orice servituți conjuncturale". Vorbind despre Echinox, Petru Poantă vorbește de fapt despre formarea sa și a generației sale (a celorlalți echinoxiști); în pagină intră întîmplări, anecdote sau întîlniri memorabile, e povestea unor destine (eroii) și a unor cărți: "această forfotă duminicală de nume și cărți are pentru mine o încărcătură epifanică. Spațiul evocării devine asemenea unui paradis regăsit, de o luminozitate intensă și omogenă, unde eu sînt singurul nomothet". Dincolo de aceste mărturisiri, pe
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
mondial, fără a-l uita pe Hitler, cu al doilea, visând la o Germanie milenară, ... nici unul din aceștia nu a înțeles, - fie și după atâtea ratări dezastruoase, - că adevărata menire a Germaniei era, de fapt, cunoașterea, era știința, era Spiritul. Destin grandios începând cu Luther. Contra, tocmai, a Romei corupte. Contra, tocmai, a Romei dogmatice, religie răsturnată de bunul simț popular. Apoi, generațiile de mari muzicieni, de mari filosofi, Kant, scriitori, Goethe, Schiller, oameni de știință, ce au marcat cunoașterea cea
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
are o structură melodică, pe voci, cu un protagonist - Rebengiuc - într-un lung interviu-confesiune - și mai mulți soliști, cei care depun mărturie despre personalitatea actorului. Partea teoretică - cronici, comentarii - se integrează firesc și cronologic confesiunii. Nu se urmărește exhaustiv acest destin. Ar fi și greu. Și apoi, ce s-ar alege de misterul fiecărei existențe? Fără să mai vorbim despre cel al teatrului. Cartea este, într-un fel, o oglindă în care se recompune, natural, în mișcare, chipul unui mare actor
Lăsata secului (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12609_a_13934]
-
Gh. Grigurcu, Bujor Nedelcovici, Gh. Glodeanu și tînăra Liliana Corobca, aproape nimic nu mai poate fi reținut. În rest, clientelă de cămin cultural, poeme de pension gen ,,Mimăm aducerile-aminte / Cînd vrem de fapt să ocolim / Solemnele angajamente / Și deturnatul lor destin // Mimăm aducerile-aminte / Cînd vrem de fapt să nu mai știm / Că din statuile ecvestre / Doar caii azi ne mai convin! // Biografiile nescrise / Contra prezentului ne-asmut / Fantomele au măști de carne / Și profețesc despre trecut // Suim orgolioase trepte / Dar semenii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
prezent din creația sa, înclinăm să le considerăm inedite. Pentru o mai bună înțelegere a spiritului epocii de care aparțin, se impun câteva precizări. Integrat biografic în așa numita "generație pierdută" sau "generația camuflajului", Alexandru Lungu reface în linii esențiale destinul artistic al reprezentanților acestei grupări. S-a născut în 13 aprilie 1924, la Cetatea Albă, din Basarabia. Începe cursurile liceale la Sibiu, continuate apoi la Brașov, Cluj, Năsăud și, în cele din urmă, la Buzău, după care, în 1941, se
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
tranșant și definitiv. Dar cum în jocul abstracțiilor și al incorporării, Cuvîntul joacă întotdeuna un rol esențial, Paul Neagu a scris: Leș Din cer, ceară Evidența ploii Căderea și deci Urcarea sevei spre înalt Rîurile duc Leșia pămîntului la ocean Destin al pocăinței Adierea lacrimei Aburii Înving metalul Organismul zburător Londra, 1987 V Pictura și sculptura sînt supuse, astfel, unei radicale voințe de geometrizare și de abstractizare, iar conceptele teoretice și ideile abstracte capătă pondere materială și formă cuantificabilă. Construcția și
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
de fapt, o demonstrație de constituire și de uzurpare a imaginii, de exacerbare a detaliului constitutiv și de armonizare a întregului în cel mai coerent spectacol vizual. Luat în parte, fiecare amănunt cromatic are propria lui expresie și propriul lui destin, după cum privit în context el nu este decît material constitutiv pentru un discurs plastic ireproșabil prin unitate și congruență. Și pentru că în spațiul acestei alcătuiri indestructibile a lumii, cuvîntul are o forță incomensurabilă și mereu activă, Paul Neagu a scris
Paul Neagu, între imagine și cuvânt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12611_a_13936]
-
dimpotrivă, dintr-o abordare frontală a acestora, cu grumazul pus benevol la jugul familial și obștesc. Problemele lui Moromete, mari și multe, îl înconjoară ca un roi de viespi de la începutul și până la sfârșitul romanului. Cu o anumită ironie a destinului conturat, acesta se încheie printr-o rezolvare radicală: capul familiei vinde o parte din pământ și, cumpărând doi cai, achită și toate datoriile restante: fonciirea, rata anuală la Bancă, datoria către Aristide, taxele de internat ale lui Niculae. Lațul s-
Marele singuratic - I by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11344_a_12669]
-
venit și s-a oploșit în colonia transpruteană. Doar singura ramură în care au venit elemente de valoare este învățământul. Restul, nulități". Și multe, multe alte asemenea pagini, nu doar patetice, ci și izvorâte dintr-un spirit justițiar, preocupat de destinele poporului său pe care se simte chemat să-l țină unit în jurul altarului străbun și al vetrelor strămoșești. Pentru publicistica sa, preotul }epordei a plătit cu ani grei de temniță în Siberia. Ridicat de la domiciliul său din București, în octombrie
Din Lacrima Basarabiei.. by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11362_a_12687]
-
sagacitate la diferitele intersecții și paliere ale unei opere atât de diverse. Astfel, schematismul nuvelei Bivolițele, caracterul ei abstract și demonstrativ indică apartenența la o literatură a absurdului în care ,parabola, simbolul, alegoria iau locul obișnuitelor convenții realiste; meditația asupra destinului, asupra condiției umane implică impunerea altor strategii retorice, care nu trebuie să mai aibă ca finalitate crearea iluziei vieții, ci reflecția asupra acesteia" (p. 132). În prozele anti-utopice ale lui Ion D. Sîrbu, cerebralitatea scrisului se accentuează sub impulsul ,de
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
la Virgil Ierunca nu se trec scuzele și argumentele slabe, dictate de context. E treaba criticii de pensetă, de ,microchirurgie", poate, să aleagă, delicat, bobul de o parte, neghina de alta, cînd ele țin, amîndouă, de același, schimbător sub vremuri, destin. Critica lui Virgil Ierunca taie, în schimb, mari trasee sîngerînde, pînă dă de fibră sănătoasă. Acolo și numai acolo își poate orienta, bine, busola. Am lăsat, fără să vreau, multe lucruri neamănunțite îndeajuns. De pildă, partea a II-a a
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]
-
al publicisticii românești din surghiun, Dreptul la adevăr al lui N. I. Herescu. Cărturar de prestigiu, profesor de istoria literaturii latine la Universitatea din București și, o perioadă, președinte al Societății Scriitorilor Români, N. I. Herescu n-a fost scutit de un destin frămîntat. A părăsit țara în vara 1944, dîndu-și seama că numai Occidentul îi mai oferă șansa de a-și continua activitatea științifică. Avionul militar cu care călătorea, însoțit de familie, a fost distrus de un bombardament pe aeroportul german unde
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
literară în limba română apărută în exil, în capitala Franței, Luceafărul. Desfășoară o amplă activitate publicistică, desigur cu o puternică amprentă militantă, într-o multitudine de periodice românești ale diasporei: Uniunea română, îndreptar, Mesager, Stindardul, Carrefour, America, Almanahul ziarului ,America", Destin, Românul, Pro Azione Cattolica Romena, Făclia, România muncitoare, Buletinul Bibliotecii Române, înșir-te mărgărite, Cuget românesc, Vers. E refuzat de departamentul de Stat american să emigreze în SUA, ceea ce li s-a întîmplat și lui Mircea Eliade și Leontin Jean
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
precădere o caracterizare a emigrației din care i-a fost dat a face parte. Inflamarea verbelor nu exclude luciditatea, o luciditate remarcabilă în circumstanțele în care, prinși în vîrtejul evenimentelor fatidice, exilații ,nu reușesc decît arareori să vadă limpede în destinul și în rostul lor". Emigrația de după 1944 nu seamănă cu cele precedente, deoarece pe cînd odinioară cei ce se hotărau a-și părăsi meleagurile natale puteau fi socotiți niște inși loviți de soartă, vrednici de compasiune, niște bieți năpăstuiți, azi
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
în simplitatea-i profundă, ne întărește în nădejdea că din impuritățile atît de adesea repulsive ale ,tranziției" noastre se va decanta și va birui gîndul? Să întoarcem ceasul timpului epocal și să ne întărim moralmente repetînd vorbele cărturarului cu vitreg destin: , Iar cînd, mai tîrziu, vor fi trecut toți și toate, cînd vremea noastră va fi intrat în amintire și noi în neant, fizionomia epocii prezente va rămîne în istorie prin scriitorii, cărturarii și artiștii care au scris, au gîndit și
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
a editorului în presa vremii și a semnalărilor colegiale" (p. 7), îmi permit să îi fac două ,semnalări colegiale". Este vorba, în primul rând, de un text din Ultima oră (an I, nr. 101, 28 aprilie 1929, p.2), intitulat Destin păgân (un foarte frumos eseu dedicat lui Ion Barbu), semnat Constantin Noica, dar care nu este inclus sau menționat în volumul Semnele Minervei, unde îi era locul. în al doilea rând, ziarul Ultima oră nu și-a încheiat existența la
Noica, jurnalist by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11370_a_12695]
-
el de Snagov și admonestat fatal în mîndra cetate a Târgoviștei. Astfel, din bunătate în bunătate, din blîndețe în blîndețe, din fatalism în fatalism, i-am organizat o nuntă cosmică ortomanului ciobănaș moldovean, i-am creat Anei lui Manole un destin măreț și unic, transformînd-o în cel mai trainic mortar din spațiul balcanic, le-am populat insomniile europenilor gotici și însetați de adrenalină cu falnicii canini de focă ai contelui Dracula, le-am găurit paltoanele Ceaușeștilor chiar de nașterea Domnului, pentru că
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]