29,866 matches
-
vandalilor sau vandalii au făcut parte din federația lugiană, care a fost compusă din triburi germanice și slave. Purtătorii culturii Przeworsk (eventual lugii) au avut obiceiul de incinerare. Incinerarea este caracteristică triburile prusace baltice. Asemănările dintre nume au dus la ipoteze ale spațiului natal al vandalilor în Norvegia (Hallingdal), Suedia (Vendel) sau Danemarca (Vendsyssel). i se presupune că au trecut Marea Baltică în ceea ce este astăzi Polonia, undeva în secolul al II-lea î.Hr., și s-ar fi stabilit în Silezia în jurul
Vandali () [Corola-website/Science/298614_a_299943]
-
Valea Prahovei. O pondere mare în alegerea locației a constituit-o drumul întoarcerii, socotit prin deducție logică ca fiind ori cel mai sigur (respectiv cel de la Turnu Severin), ori cel mai scurt (trecătorile Carpaților către Sibiu sau Brașov). Nici în ipoteza existenței armistițiului nu se poate concluziona cu siguranță că într-adevăr românii i-au dus pe inamici pe drumul cel mai scurt către Ungaria. Izvoarele istorice oferă puține informații geografice cu privire la acest subiect. Cronica pictată de la Viena menționează doar "„o
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
Constantin Rezachevici, doar niște modele bologneze, fără legătură cu realitatea geografică românească. În neconcordanță cu această relatare, documentele emise de curtea maghiară, precum și cronica teutonă a lui Petru de Duisburg, vorbesc despre o regiune păduroasă. Primul care a enunțat această ipoteză, fără a-i aduce însă argumente, a fost P. Dragalina, în 1899. Acesta considera că lupta s-a dat "„în cheile Crainei, în strâmtorile dintre Orșova și Meedia [Mehadia]”". Constantin Rezachevici menționează că „drumul sării”, pe care a intrat armata
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
rămas la fel de reci. Mai mult decât atât, cea mai veche cronică săsească ("Chronica antiqua") menționează faptul că în timpul bătăliei din 1330 sibienii s-au răsculat împotriva lui Carol Robert, în colaborare cu Basarab I. Aceste condiții socio-politice fac aproape imposibilă ipoteza retragerii către Sibiu. Într-o diplomă din 11 noiembrie 1336 dată de rege vicecancelarului transilvănean Thatamer și fratelui său Bako, pentru meritele lor în campania din 1330, este relatată primejdia de la acea dată a drumului de pe Valea Oltului: În perspectivă
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
fără veste... aflarăm prilejul mântuirii și o luarăm spre casă”". Această direcție a deplasării regelui după scăpare a fost interpretată de către cercetător în sensul alegerii Văii Prahovei ca rută de ieșire din Muntenia. În final, Florian-Nicu Smărăndescu lansează și o ipoteză a interpretării figurilor de stil din relatarea Cronicii pictate. Astfel, este relatată prinderea oștenilor "„ca peștii în vârșă”", într-un defileu "„ca o corabie strâmtă”", unde se izbeau unii de alții "„cum se clatină trestiile în vânt”". Asemenea descriere — consideră
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
un potop mondial iar secvența evoluționară a universului nu coincide cu nici o versiune a genezei religioase; mai mult, toate fenomenele care erau explicate ca supranaturale au căpătat în timp explicații științifice. În aceste condiții principiul parcimoniei (Briciul lui Occam) implică ipoteza prezenței divine ca nenecesară. „Problema răului” e probabil cel mai vechi și mai puternic argument al ateismului contra religiei. Pe scurt, existența răului în lume e incompatibilă cu existența unui Dumnezeu binevoitor, și e mai rezonabil să concluzionezi că Dumnezeu
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
dimineții. BBC a anunțat că au avut loc patru explozii. Inițial, buletinele de știri anunțau existența a unui număr de șapte explozii dar se pare că această greșeală a fost cauzată de pasagerii care ieșeau din mai multe stații. Principală ipoteză este aceea a unor atacuri premeditate cu bombă, puse la cale de o grupare teroristă. Comisarul serviciului metropolitan de poliție Sir Ian Blair a declarat că exploziile au fost probabil rezultatul unui "atac terorist major", dar nu a dorit să
Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra () [Corola-website/Science/298703_a_300032]
-
numai la Spitalul Royal London ) sunt tratate la spital, și că 150 dintre acestea se află în stare gravă. Poliția a declarat că numărul total al răniților este de 700, însă nu toți aceștia au avut nevoie de tratament. Primele ipoteze sugerau faptul că un scurtcircuit în rețeaua metroului a cauzat explozii la circuitele electrice. Totuși, această variantă a fost exclusă mai târziu de National Grid, furnizorul de electricitate. Analiștii au sugerat că această ipoteză a apărut datorită deteriorării (din pricina atacurilor
Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra () [Corola-website/Science/298703_a_300032]
-
au avut nevoie de tratament. Primele ipoteze sugerau faptul că un scurtcircuit în rețeaua metroului a cauzat explozii la circuitele electrice. Totuși, această variantă a fost exclusă mai târziu de National Grid, furnizorul de electricitate. Analiștii au sugerat că această ipoteză a apărut datorită deteriorării (din pricina atacurilor) a liniilor electrice din apropierea șinelor; seria rapidă de întreruperi ale alimentării cu curent electric a făcut ca exploziile să pară similare, din punctul de vedere a unui operator din cabina de control, cu o
Atentatele din 7 iulie 2005 de la Londra () [Corola-website/Science/298703_a_300032]
-
plutească pe Nil. Coșul a fost găsit de una dintre fiicele faraonului și de servitoarele ei. Pruncul a fost numit "Moise", care, potrivit tradiției, ar proveni dintr-o sintagmă ebraică ce înseamnă "scos din apă". Mulți savanți bibliști resping însă ipoteza tradiției, arătând că fiicele faraonului nu puteau ști ebraica. Numele este mai degrabă unul egiptean. Potrivit aceleiași tradiții biblice, Moise a fost crescut și învățat la curtea regală a faraonului ca un cetățean egiptean. Fiica cea mai mare a faraonului
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
fiul său (Ramses al II-lea?). Dumnezeu il anunță pe Moise că va trimite urgii asupra Egiptului prin acționarea toiagului său miraculos. Trimis în Egipt, Moise îl întâlnește pe fratele său Aaron. Cum Moise avea dificultăți de vorbire, sau, după ipotezele amintite ale unor critici ai Bibliei, nici nu ar fi știut limba evreilor, el a fost înștiințat de Dumnezeu că va putea comunica cu poporul prin intermediul lui Aaron. Mai ales după epoca Renașterii și a Luminilor mulți din cititorii moderni
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
lor. Moise ridică încă o dată toiagul la porunca Domnului, și, încă o minune, zidurile de apă se prăbușiră peste egipteni, înecându-i. Diverși cărturari și-au dat părerea care ar fi explicația rațională a unui eveniment de acest gen - majoritatea ipotezelor vorbind despre posibilitatea unei erupții vulcanice în regiune și a unui tsunami. Un vulcan care a erupt prin sec. XII-XI î.Hr. a fost probabil Tera, vulcanul din Creta care a erupt și a distrus civilizația cretană. În Biblie sunt descriși
Moise () [Corola-website/Science/298697_a_300026]
-
al activității nervoase superioare, doar în cazurile influențelor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos central, cât și în comportamentul psihic, activate de stimuli specifici, ce au provocat formarea acestora. S-a elaborat și ipoteza existenței în creier a „punctului de veghe”, care reprezintă o formațiune a creierului de o excitabilitate selectivă avansată și care apare sub acțiunea unor excitanți de situație, având rol de mecanism declanșator al procesului patologic în SNC. Aceste „puncte de
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
secolului al XVIII-lea în mod independent de mai mulți filologi (Carl Gotthilf Büttner, Johann Christian Christoph Rüdiger, Peter Pallas , William Marsden) când au descoperit cca. 400 de rădăcini care au paralele în alte limbi din grupul indic. După unele ipoteze, limba români s-a desprins din migrația indo-ariană principala înainte de pătrunderea pe subcontinentul indian. Ea se aseamănă cu multe limbi indice moderne indicând că limba români datează probabil din timpuri post-sanscritice. Există două curente principale cu privire la originea teritorială a limbii
Limba romani () [Corola-website/Science/298730_a_300059]
-
zalmos" („piele, blană”), ceea ce se acordă cu o anecdotă conform căreia, la nașterea lui, o blană de urs a fost aruncată peste Zalmoxis. Din această etimologie, unii autori au dedus că Zalmoxis ar fi fost la origine un "Bärengott" (zeu-urs). Ipoteza este reluată de Ryhs Carpenter, care îl așază pe zeul get printre alți " „sleeping bears” " ("„urși dormind” "). Cealaltă etimologie interpretează numele plecând de la tema "zamol", pentru care Matthäus Prätorius (1688) propusese sensul de "pământ". În 1852, Cless îl compară pe
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
zemelen" (pământ) și Semele (zeița pământului, mama lui Dyonisus), termeni care derivă din tema protoindoeuropeană *"g'hemel-", "pământ, sol, aparținând pământului" (cf. și avesticul "zam", pământ, lituanianul "žêmé", letonul "zeme", vechi prusacul "same, semme", vechiul slav "zemlia", „pământ, țară”). Nici ipoteza lui Kretschmer nu putut fi acceptată, dar Eliade a remarcat că are meritul de a fi încercat explicarea faptului cunoscut că Zalmoxis și Gebeleizis erau de fapt nume date unui singur zeu suprem. O altă ipoteză are în vedere partea
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
zemlia", „pământ, țară”). Nici ipoteza lui Kretschmer nu putut fi acceptată, dar Eliade a remarcat că are meritul de a fi încercat explicarea faptului cunoscut că Zalmoxis și Gebeleizis erau de fapt nume date unui singur zeu suprem. O altă ipoteză are în vedere partea onomastică Zelmo-, de exemplu "Zelmoutas" și în numele compuse, cu "-zelmis": "Aulouzelmis", "Abro-, Dala-, Dole, Ebry-, Mesto", din protoindoeuropeanul *g'hel- „a sclipi; galben; verde *soare” sau *g'el- „limpede, luminos” . De asemeni, în "Zalmodeghikos" (v. Zalmodegicos
Zalmoxis () [Corola-website/Science/298725_a_300054]
-
1873. Gustav Weigand (1908), autorul primului atlas lingvistic român, vorbește doar de trei subdialecte (bănățean, muntean și moldovean), însă are meritul de a identifica anumite particularități pentru graiurile din Crișana și Maramureș. Emil Petroviciu, într-un studiu din 1954, emite ipoteza că aria maramureșeană ar putea reprezenta o zonă distinctă. Primul cercetător care a identificat ferm cinci graiuri ale teritoriului lexical dacoromân (printre care și pe cel maramureșean) a fost Sever Pop în 1950. Însă doar argumentele lui Romulus Tudoran (1956
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
lucru normal pentru cineva ce a murit de supradoză de heroină. Sid s-a înecat în propriile lui lichide. În 2006 seria canadiană de televiziune The Final 24 a realizat un segment despre viața lui Vicious. Emisiunea a emis o ipoteză șocantă. Michelle Robinson a pretins că mama lui Sid a intrat în camera sa și i-a injectat fiului său o cantitate mortală de heroină în timp ce acesta dormea. Se spune că aceasta a mărturisit înainte de moartea ei din 1996 că
Sid Vicious () [Corola-website/Science/298741_a_300070]
-
daci se știu destul de puține lucruri, datorită faptului că înaintea cuceririi romane, pentru grecii antici și latinii, cultura și chiar existența poporului dac constituiau un mister. Vitejia ieșită din comun a daco-geților, i-a făcut pe unii greci să elaboreze ipoteza că zeul elen al războiului, Ares s-ar fi născut în Dacia.
Mitologia traco-dacă () [Corola-website/Science/299548_a_300877]
-
unor excavări destinate instalării unor stâlpi de beton. Acest al doilea tezaur, mult mai bogat decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite în primele două tezaure
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
decât primul, conținea mormântul unui bărbat care a fost identificat după accesoriile existente ca fiind o altă căpetenie gepidă. Cele două tezaure au dus la ipoteza conform căreia în zonă s-ar afla o necropolă de inhumație a căpeteniilor gepide, ipoteză confirmată și de faptul că în 1978 un sătean din zonă a descoperit întâmplător o altă podoabă ornamentală similară celor găsite în primele două tezaure. În Evul Mediu aici era situat un pod de vamă peste Someș, pod ce se
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
nu este niciodată posibil să se cerceteze și să se experimenteze toate cazurile sau ipostazele din natură. De aceea, niciun sistem științific nu poate pretinde a fi în mod absolut și pentru toate timpurile valabil. Se pot emite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, în cel mai bun caz, se formulează probabilități. Este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, care rămâne numai atât timp adevărată, până când este invalidată (dovedită "„falsă”"). În știință nu
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]
-
fi în mod absolut și pentru toate timpurile valabil. Se pot emite, cel mult, ipoteze de lucru cu caracter de model provizoriu prin care, în cel mai bun caz, se formulează probabilități. Este suficientă o singură abatere pentru infirmarea unei ipoteze, care rămâne numai atât timp adevărată, până când este invalidată (dovedită "„falsă”"). În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci prin probe, care dovedesc „falsitatea” lor și
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]
-
este invalidată (dovedită "„falsă”"). În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci prin probe, care dovedesc „falsitatea” lor și, în consecință, conduc la formularea de noi ipoteze. O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nici o contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic. Popper
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]