28,495 matches
-
733 din 4 decembrie 2015, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nu se verifică practică judiciară în problema de drept care formează obiectul sesizărilor Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 33. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudența relevantă pentru problema de drept aflată în examinare. IX. Raportul asupra chestiunilor
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
drept care formează obiectul sesizărilor Curții de Apel Constanța - Secția I civilă. VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale 33. La nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Curții Constituționale nu a fost identificată jurisprudența relevantă pentru problema de drept aflată în examinare. IX. Raportul asupra chestiunilor de drept 34. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, că nu sunt
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
fost dedusă judecății anterior. Caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că nu s-a cristalizat o jurisprudență unitară și constantă în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare, iar analiza deciziilor pronunțate oferă indicii referitoare la
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la examinarea sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270674_a_272003]
-
obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum și limitele răspunderii în procesul penal". 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la stabilirea calității procesuale a societății de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum și limitele răspunderii în procesul
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
nu își poate îndeplini obligația derivată din contractul de asigurare; c) obligării la plata despăgubirilor civile a inculpatului în solidar cu asigurătorul (anexa II nr. 72-76). Hotărârile judecătorești care reflectă această orientare nu cuprind o motivare sub acest aspect. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost identificate mai multe hotărâri judecătorești care vizează problemele de drept supuse dezlegării prezentului recurs în interesul legii, respectiv calitatea procesuală a asigurătorului și modalitatea în care răspunde, respectiv singur sau în solidar
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
către părțile civile a daunelor materiale și a daunelor morale; - Decizia nr. 388/2014 din 20 noiembrie 2014, prin care s-a menținut soluția de obligare a asigurătorului la plata către părțile civile de despăgubiri și de daune morale. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate hotărâri care să analizeze din punctul de vedere al constituționalității dispozițiile referitoare la calitatea asigurătorului și limitele răspunderii acestuia în procesul penal. În jurisprudența Curții Europene de Justiție nu au fost identificate hotărâri prin
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
către părțile civile de despăgubiri și de daune morale. În jurisprudența Curții Constituționale nu au fost identificate hotărâri care să analizeze din punctul de vedere al constituționalității dispozițiile referitoare la calitatea asigurătorului și limitele răspunderii acestuia în procesul penal. În jurisprudența Curții Europene de Justiție nu au fost identificate hotărâri prin care să se fi statuat asupra calității asigurătorului în procesul penal, însă sub aspectul armonizării legislațiilor statelor membre în materia asigurării de răspundere civilă pentru daune produse prin accidente auto
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
armonizării legislațiilor statelor membre în materia asigurării de răspundere civilă pentru daune produse prin accidente auto prezintă relevanță hotărârea pronunțată în cauza C-556/13 de Camera a patra, în special considerentele în care s-au reținut următoarele: Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, pentru interpretarea unei dispoziții de drept al Uniunii trebuie să se țină seama nu doar de termenii acesteia, ci și de contextul său și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (Hotărârea Csonka și alții
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
în sensul celei de A doua directive, garanții maxime inferioare garanțiilor minime stabilite de această directivă. Astfel, directiva nu prevede și nici nu autorizează o altă diferențiere între daunele acoperite decât cea stabilită între vătămările corporale și pagubele materiale." În jurisprudența Cur��ii Europene a Drepturilor Omului nu au fost identificate hotărâri care să prezinte relevanță cu privire la problemele ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii. 4. Opinia procurorului general Prin modificările legislative din 1 februarie 2014, părțile procesului penal au
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
acestuia, obligându-se la plata despăgubirilor. Asigurătorul, atunci când acoperă prejudiciul suferit de terțul victimă a accidentului, nu face o plată pentru inculpat și nici alături de acesta, ci își îndeplinește obligația asumată prin contractul de asigurare. De altfel, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa constantă, a susținut că "asigurătorul nu este doar un simplu garant, ci adevăratul debitor al despăgubirii care se cuvine terțului prejudiciat, deoarece el nu doar avansează, ci suportă, efectiv și definitiv, prejudiciul cauzat prin culpa asiguratului său". Totodată, dispozițiile
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
și Justiție a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerințele impuse de dispozițiile art. 471 alin. (1) și (3) și ale art. 472 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existența unei jurisprudențe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată. Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 86 din Codul de procedură penală cu privire la calitatea procesuală a societății
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
la cerere, organizarea arbitrajului ad-hoc, în cauzele în care, prin convenția arbitrală, au optat pentru această modalitate de arbitraj; ... c) elaborează modele de convenții arbitrale pe care le pune la dispoziția mediului de afaceri; ... d) dezbate probleme de drept și jurisprudență arbitrală; ... e) colaborează cu celelalte curți de arbitraj ale camerelor de comerț și industrie din țară, cu alte instituții similare de arbitraj, interne și internaționale, și cu diverse personalități din domenii de interes; ... f) ține evidența jurisprudenței arbitrale, întocmește culegeri
REGULAMENT din 9 martie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270710_a_272039]
-
de drept și jurisprudență arbitrală; ... e) colaborează cu celelalte curți de arbitraj ale camerelor de comerț și industrie din țară, cu alte instituții similare de arbitraj, interne și internaționale, și cu diverse personalități din domenii de interes; ... f) ține evidența jurisprudenței arbitrale, întocmește culegeri de jurisprudență arbitrală și asigură documentarea în domeniul arbitrajului intern și internațional; ... g) face propuneri privind îmbunătățirea organizării și desfășurării arbitrajului intern și internațional; ... h) organizează, la cerere, alte modalități alternative de soluționare a litigiilor; i) îndeplinește
REGULAMENT din 9 martie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270710_a_272039]
-
e) colaborează cu celelalte curți de arbitraj ale camerelor de comerț și industrie din țară, cu alte instituții similare de arbitraj, interne și internaționale, și cu diverse personalități din domenii de interes; ... f) ține evidența jurisprudenței arbitrale, întocmește culegeri de jurisprudență arbitrală și asigură documentarea în domeniul arbitrajului intern și internațional; ... g) face propuneri privind îmbunătățirea organizării și desfășurării arbitrajului intern și internațional; ... h) organizează, la cerere, alte modalități alternative de soluționare a litigiilor; i) îndeplinește alte atribuții prevăzute în prezentul
REGULAMENT din 9 martie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270710_a_272039]
-
Arbitraj; ... c) adoptă Regulamentul Colegiului Curții de Arbitraj; ... d) propune, dacă este cazul, modificarea prezentului regulament, precum și Normele privind taxele și cheltuielile arbitrale; e) aprobă Lista de arbitri; ... f) convoacă Plenul Curții de Arbitraj; ... g) organizează întocmirea de culegeri de jurisprudență a Curții de Arbitraj și avizează publicarea acestora; asigură procurarea de documentație națională și străină necesară desfășurării activității arbitrilor; ... h) adoptă Regulamentul Secretariatului Curții de Arbitraj; ... i) poate înființa comisii de specialitate, stabilind componența lor, obiectul de activitate, precum și durata
REGULAMENT din 9 martie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270710_a_272039]
-
înscriși în Lista de arbitri constituie Plenul Curții de Arbitraj. (2) Plenul Curții de Arbitraj dezbate informările Colegiului Curții de Arbitraj cu privire la activitatea desfășurată de acesta, discută problemele de drept ivite în activitatea Curții de Arbitraj, în scopul asigurării unei jurisprudențe unitare, și examinează propunerile privind reglementările referitoare la arbitrajul comercial. ... (3) Sesiunile Plenului Curții de Arbitraj sunt convocate în baza hotărârii Colegiului Curții de Arbitraj și sunt conduse de președintele Curții de Arbitraj. (4) Sesiunile Plenului Curții de Arbitraj sunt
REGULAMENT din 9 martie 2016 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270710_a_272039]
-
în procedura falimentului, acțiunea a fost admisă, cu motivarea că "... din moment ce existența muncii nu este contestată, nu există nicio justificare pentru a o priva pe reclamantă de dreptul cerut" și că aceeași instanță și chiar același complet au desfășurat o jurisprudență contrară, iar "această incertitudine jurisdicțională care are ca efect privarea reclamantei de posibilitatea de a obține beneficiul drepturilor sale, în condițiile în care altor persoane (...) li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de dispozițiile legii, fiind contrară prevederilor art.
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
ar putea să nu ia în calcul o anumită vechime în muncă sau încadrarea într-o anumită grupă specială, ceea ce produce consecințe asupra stabilirii drepturilor de pensie. Soluțiile conturate în literatura de specialitate, privind posibilitatea accesării procedurii necontencioase, sau în jurisprudență, privind posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă în cadrul contestației la decizia de pensie, nu sunt, nici ele, de natură a surmonta impasul produs prin dispariția fostului angajator. Astfel, formularea unei cereri necontencioase în acest gen de cauze, deși are avantajul că
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
republicată, au calitate procesuală pasivă, pe temeiul obligației de a face, doar în ceea ce privește cererea având ca obiect obligarea acestora la eliberarea adeverințelor și a altor documente deținute în fondul arhivistic preluat, referitoare la stagiile de cotizare realizate de asigurați. V. Jurisprudența Curții Constituționale 11. În urma verificărilor efectuate nu s-au identificat decizii pronunțate de Curtea Constituțională cu privire la textele de lege enunțate, în ceea ce privește problema supusă dezbaterii prin prezentul recurs în interesul legii. VI. Raportul asupra recursului în interesul legii 12. Judecătorii-raportori, constatând
DECIZIE nr. 2 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind reconstituirea vechimii în muncă/constatarea încadrării activităţii desfăşurate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, în situaţia în care fostul angajator nu mai există. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270693_a_272022]
-
dispoziții legale sau regulamentare ori în situația existenței unor dispoziții legale care suscită mai multe interpretări, în cuprinsul raportului se prezintă punctul de vedere al instanței sau al parchetului, precum și, dacă este cazul, constatările echipei de inspectori judiciari cu privire la respectarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... (5) În situația în care verificările efectuate evidențiază exercitarea necorespunzătoare de către persoanele cu funcții de conducere a
REGULAMENT din 15 noiembrie 2012 (*actualizat*) privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271187_a_272516]
-
nulității, dacă motivele invocate se încadrează în cele prevăzute la art. 488, dacă există motive de ordine publică ce pot fi invocate în condițiile art. 489 alin. (3) ori dacă este vădit nefondat. De asemenea, va arăta, dacă este cazul, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și poziția doctrinei în problemele de drept vizând dezlegarea dată prin hotărârea atacată. ... (4) După analiza raportului
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270584_a_271913]
-
martie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate. (6) Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270584_a_271913]
-
Raportorii nu sunt incompatibili. (6) În vederea întocmirii raportului, președintele completului va putea solicita unor specialiști recunoscuți opinia scrisă asupra problemelor de drept soluționate diferit. ... (7) Raportul va cuprinde soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele pe care se fundamentează, jurisprudența relevantă a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă este cazul, doctrina în materie, precum și opinia specialiștilor consultați. Totodată, judecătorii raportori vor întocmi și vor motiva proiectul soluției ce se
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 134/2010 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270584_a_271913]
-
de retragere a facilităților fiscale prevăzute în beneficiul unor contribuabili în funcție de necesitățile perioadei de referință ( Decizia nr. 622 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 949 din 24 noiembrie 2006). 15. De asemenea, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a reținut că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul
DECIZIE nr. 760 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269422_a_270751]
-
încasările și de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecințe în ceea ce privește cheltuielile bugetare. Or, salariile/indemnizațiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea mutatis mutandis și în prezenta cauză. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și
DECIZIE nr. 760 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269422_a_270751]