28,452 matches
-
În perioadele arhaice ale omenirii - traumatisme (În special), urmate de posibile, chiar probabile, sindroame psihice patologice), infecții, cauze de mediu, etc., este aproape imposibil să nu admitem o Încărcătură crescută a omului trăitor În această perioadă preistorică și istorică. Boala psihică era inevitabilă; această concluzie nu poate fi negată. Într-o etapă mai apropiată de ceea ce denumim epocă istorică, În istoria antică, În special, psihiatria devine o manifestare oarecum obișnuită. Istoria antică ne informează despre o sumedenie de aspecte psihiatrice ale
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
devine o manifestare oarecum obișnuită. Istoria antică ne informează despre o sumedenie de aspecte psihiatrice ale vieții obișnuite de acum cinci sau șase milenii. Cele mai semnificative informații le găsim În documente arheologice din cultura sumeriană (mesopotamiană), egipteană, elenă. Bolile psihice ale acestor populații vor fi fost legate cu siguranță mai mult de grupul la vârsta adultă. Trepanațiile craniene relativ frecvente la primitivi, care s-au practicat și la noi, au și ele o semnificație. Ne gândim că dacă nu știm
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
la vârsta adultă. Trepanațiile craniene relativ frecvente la primitivi, care s-au practicat și la noi, au și ele o semnificație. Ne gândim că dacă nu știm cu ce scop au fost efectuate, au putut conduce ele Însele la tulburări psihice În condițiile „chirurgiei” respective. Prin analogie, concluziile se pot extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei, În care condițiile sociale nu puteau fi prea diferite. Nici sub aspectul antropologic și nosografic patologiei psihiatrice nu au
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Prin analogie, concluziile se pot extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei, În care condițiile sociale nu puteau fi prea diferite. Nici sub aspectul antropologic și nosografic patologiei psihiatrice nu au putut fi esențiale. Boala psihică, așa cum o interpretăm astăzi, reflectă un complex polivalent, biologic, psihosocial și social. Ori, nu putem nega o relativă stabilitate a primei componente a acestui complex, a fondului biologic primar. Acest substrat ancestral, care a constituit În decursul secolului al XX
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și continuă a influența atât structura morbidității psihiatrice, cât și evoluția acestei morbidități, dar ponderea și profilul acestor elemente este practic greu de definit. Să ne oprim la reflectarea lor În câteva producții populare, interpretării specifice, credințe referitoare la boala psihică. Acestea au calitatea de a ne oferi imaginea unei mentalități pe firul căreia putem parcurge o bună parte din istoria subiectului urmărit. Studiul credințelor, obiceiurilor, al terminologiei populare va putea reconstitui astfel o imagine cu caracter orientativ. Avem unele informații
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ne oferi imaginea unei mentalități pe firul căreia putem parcurge o bună parte din istoria subiectului urmărit. Studiul credințelor, obiceiurilor, al terminologiei populare va putea reconstitui astfel o imagine cu caracter orientativ. Avem unele informații despre istoria Îndepărtată a bolilor psihice În teritoriile locuite În prezent din România. Știm de la Hipocrat că la Sciți predomina o patologie endocrină; este posibil să fi existat o corespondență și În domeniul psihopatologiei. Alcoolismul, la ei ca și la geto-daci, era foarte răspândit (se bea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
prostituția. Dacii, se știe, erau mari băutori de alcool și se pare că apreciau fumigațiile euforizante și halucinogene. Să nu uităm că toate aceste popoare au fost războinice. Traumatismele craniene și tulburările nervoase consecutive au fost probabil frecvente, iar bolile psihice au fost Întreținute pe această cale. Unele idei privind interpretarea organismului ca un Întreg, ne sunt raportate la Zamolxis, care sfătuia pe medic să nu trateze capul fără a da Îngrijire trupului, având, totodată, grija sufletului. Desigur, ideea avea o
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
folcloristice, de la descântece până la spectacole (unele cu aspect de psihodramă) conțin elemente de observație sau de practică psihologică răspândite pe teritoriul locuit de români sau de predecesorii lor. Neîndoielnic, etnopsihiatria ne-a transmis o imagine sintetică despre boala și bolnavul psihic, o considerație generală despre boala și bolnavul psihic, o considerație care nu trebuie ignorată de psihiatrul contemporan. Această sinteză se integrează, În mare măsură, printre arhetipurile psihiatriei moderne. Este de remarcat că anumite aspecte ale acestei teme exprimă persistența unui
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de psihodramă) conțin elemente de observație sau de practică psihologică răspândite pe teritoriul locuit de români sau de predecesorii lor. Neîndoielnic, etnopsihiatria ne-a transmis o imagine sintetică despre boala și bolnavul psihic, o considerație generală despre boala și bolnavul psihic, o considerație care nu trebuie ignorată de psihiatrul contemporan. Această sinteză se integrează, În mare măsură, printre arhetipurile psihiatriei moderne. Este de remarcat că anumite aspecte ale acestei teme exprimă persistența unui fler inefabil, vestigiu al unor ancestrale convingeri care
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ale acestei teme exprimă persistența unui fler inefabil, vestigiu al unor ancestrale convingeri care realizează Încă un obstacol real În procesul Înțelegerii problemelor permanente ale psihiatriei și, În mentalitatea atât de arhaică Încă, a modului În care se reflectă boala psihică nu numai pe plan social, dar și Însăși mentalitatea psihiatrilor și bolnavilor. Se mai impune o observație. Folclorul medical devine Într-un ritm precipitat o problemă istorică, dar o istorie care acționează Încă asupra prezentului, constituie arhetipurile care ne condiționează
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
sinteza lor a contribuit la formarea terminologiei psihiatrice. Mă refer, cu precădere la aceste aspecte, așa cum se prezintă ele În Țările românești: Un termen de utilizare veche și foarte generală este „firea”. Prin fire (arh. hire) se Înțelege constituția, structura (psihică) de fond. În timp ce Miron Costin spune „nesățioasă-i hirea Domnilor, spre lățire și avuție oarbă” (Letopiseț, vol. I) și „Fost-au acest Domn, Radu Vodă, deplin la toate și Întreg la hire”, precum și „om deplin, cap Întreg, fire
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
legate de această situație: „Cele ce-i când și când nebun, iar nu În toate zilele, cum s-ar zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești se Întorc de obicei” (N. Mavrocordat, Păreri și cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
necărturari” (Letopiseți, predoslovie). Termenul „prost” și-a transformat Înțelesul când a Început să predomine sensul de carență de cunoștințe, neinstrucție, de sărăcie mintală, i-am zice, astăzi, sociogenă. De altfel, debilul mintal nu era considerat bolnav, În Înțelesul de suferință psihică, ci mai mult un deficit, În sensul ereditar: despre Alexandru Vodă (1629-1630), Miron Costin spune că era „om de trup și de hire slab, boleac”. Uneori acești deficitari aveau tulburări de vorbire: erau „gângavi”, termen În circulație Încă, sau „răicavi
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
hipocondria avea Înțelesul care se atribuie astăzi acestei noțiuni. Isteria și psihastenia (În special sub forma sa denumită „legătură”, adică impotență sexuală) erau cunoscute. Nu a existat un termen care să diferențieze, Încă, nosografic, isteria, În cadrul general al celorlalte boli psihice. Nu avem cunoștințe de eventualele relații pe care le făcea țăranul român Între isterie și sexualitate. Este meritul lui Pompei Samarian de a fi făcut o incursiune În trecutul patologiei sexuale. În accepția etnomedicinei, menționează o incidență crescută În domeniul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
științe cât și reflectarea ei În practica medicală. Am menționat mai sus că suntem Înclinați să admitem că principala transformare a psihiatriei contemporane se datorează extinderii conținutului gnoseologic, ameliorării arsenalului terapeutic și de investigații paraclinice. Se știe că Însăți boala psihică s-a schimbat. Schizofrenia de astăzi nu mai este aceeași cu cea de acum cincizeci de ani, afirmă specialistul veteran. Observația este tot atât de valabilă și În ceea ce privește alte boli, cum ar fi psihozele delirante și episoadele maniacodepresive. Dar trecem cu vederea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
mai semnificativ decât aceste schimbări survenite În interiorul psihiatriei. Acest fenomen, de o importanță covârșitoare prin impactul pe care l-a produs În știința care studiază morbul sufletesc, este apariția unui personaj nou care, deși nu a atins dimensiunile unei boli psihice, a schimbat totuși efectiv infrastructura antropologică a psihiatriei: „Omul nou”, acest personaj care s-a insinuat În psihologia contemporană, Întinând-o În ultimele cincișase decenii atât de mult, Încât a creat o confuzie neliniștitoare privind și așa indecisa imagine a
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
putea subintitula „pagini din Antologia rușinii”, documentarul Fenomenul Pitești ar constitui un capitol esențial dintr-o virtuală Antologie a sadismului (sintagma aparține autorului). Fenomenul analizat aici ar reprezenta un unicat românesc absolut. În termenii lui I., e vorba de „dezagregarea psihică prin schingiuirea deținuților de către alți deținuți”. Personajele unui asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
în principal limbajul scris (metode scrise); - metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico- gesticulația. La noi în țară funcționează în prezent grădinițe, școli generale, profesionale și tehnice pentru deficienții de auz. Caracteristici ale funcțiilor și proceselor psihice la deficienții de auz Comparativ cu gândirea auzitorului cea a deficientului de auz are un conținut concret neevoluat, abstractizarea este mai puțin accesibilă. Unele forme ale deficientei de auz pot determina o întârziere intelectuală, ca o consecință a destructurării raportului
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
recomandată. Practicantul va promova o relație de respect și înțelegere cu pacientul prin adoptarea unei ținute etice și estetice în ceea ce privește aspectul personal, ținuta, limbajul, gesturile. Drepturile elevului aflat în stagiu practic Elevului practicant i se va asigura protecția fizică și psihică prin prelucrarea normelor de protecție a muncii, prin purtarea obligatorie a echipamentului de protecție conform unității medicale în care-și desfășoară stagiul practic. Elevul practicant va avea acces la toate informațiile, materialele și mijloacele necesare aplicării cunoștințelor dobândite în școală
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
la gravide, probabil ca urmare a necesităților mari ale fătului, piridoxina participând la formarea SNC, în mod special a substanței cenușii. Administrarea de piridoxină provenind mai ales din resurse naturiste, zilnic, duce la o profilactizare eficientă a tulburărilor neurologice și psihice din etilismul cronic și scad radical frecvența delirum tremens, dar completat de un riguros regim igieno-dietetic și lacto vegetarian, în perioadele de abstinență [Matei, 2003] Alte surse naturale: frunzele și florile de păducel (Crataegus monogyna), rizomii de pir (Agropyron repens
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
de factură filozofic-culturală, însă în miezul ei explicația întâlnește, dacă nu chiar conceptul psihiatric, cel puțin acea abnormal size pe care o are în vedere orice psihologie a creației. În Nașterea tragediei, starea originară a Voinței este una de inconfort psihic: contradicția ireductibilă și veșnica suferință. Unul Primordial caută să se elibereze de suferința originară prin obiectivarea într-o lume a formelor, a aparențelor (Erlöstwerden durch den Schein). <ref id=”1”>Vezi Fr. Nietzsche, Werke, Berlin, 1917 (ed. Kröner), vol. I
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului neangajat în faptă și, ca atare, suferind. Orice privitor într-o prăpastie adevărată cunoaște crisparea ce rezultă din contemplarea unei lumi fără repere. Neliniștea existențială pe care o sugerează prăpastia (Abgrund, „realitate fără de temei“) provine din faptul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Creația începe deci sub semnul unei autoterapii divine, și fiecare zi a ei este o treaptă de sănătate în plus. Când Dumnezeu, la capătul fiecărei zile, își admiră opera și o declară bună, el afirmă în primul rând o bunăstare psihică. Iar când în ziua a șasea Demiurgul îl face pe om „după chipul său“, ceea ce se obține nu este vulgara tranzitivitate „somatică“ a divinului, ci obiectivarea potențialului apolinic care a făcut cu putință Creația și deci o certitudine de echilibru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sau întemeietorul de cetate, dar fiecare om este purtat, în gesturile lui esențiale, de un patos cosmotic. Numai că, între acestea toate, sculptura este cel mai decis atentat la adresa haosului, pentru că în ea voința de limitare și modelare, ca principiu psihic al cosmo-genezei, își capătă expresia simbolică absolută, devine pentru sine. Nouă ne scapă esența sculpturii atunci când o asimilăm artei, iar arta, la rândul ei, o înțelegem ca activitate regională, înscrisă oarecum suplimentar în cercul activităților umane, în orice caz la
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Viața românească”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, unde semnează rubrica „Născocitorul de gânduri” și i se acordă în 1998 un premiu pentru proză. În 1992 îi apare primul volum, romanul Iarna, pentru cine mor vulpile. Secvențe dintr-o copilărie marcată de traume psihice și fizice vin să ilustreze în Iarna, pentru cine mor vulpile de ce fluxul conștiinței își întrerupe uneori cursul la suprafață, străbătând spațiile incerte ale unui subconștient bântuit de fantasme spăimoase. Aflat la o răscruce, un tânăr își rememorează viața pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]