28,509 matches
-
în coșuri ce urmau să fie strânse de cărăuși și descărcate în depozite de gunoaie situate în afara zidurilor orașului"3. Aceste ordine nu erau întru totul respectate, iar strada nu a devenit cu mult mai curată. Un progres notabil este remarcat la Paris atunci când Ludovic al XIV-lea alocă 50 000 de livre pe an pentru pavarea străzilor. În ansamblul lor, aceste dispoziții serveau în special serviciilor regale (care ulterior vor căuta mai curând să se detașeze de responsabilitățile privind curățenia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Acesta avea în vedere să fie auxiliarul dezvoltării economice și să satisfacă "nevoile îndreptățite ale poporului" (proclamația din 2 decembrie 1851). Pragmatic, al Doilea Imperiu se voia indiferent față de dezbaterile ideologice. Acesta nu a dezvoltat o viziune politică însă. După cum remarcă Pierre Rosanvallon: "Din cauza faptului că era autoritar, cel de-al doilea Imperiu a fost, paradoxal, preocupat de reforme: legitimitatea sa nu se baza în fond decât pe consimțământul practic al țării, nu avea fundamente juridice sau filosofice"5. Dar realizările
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nefastă asupra celor buni"3. Aceste concentrări ar fi creat un mediu propice revoluțiilor. În ceea ce-i privește, muncitorii părea resemnați cu insalubritatea locuințelor lor. Desigur, s-a exagerat adesea în privința indiferenței proletarilor față de regulile elementare de igienă. Este adevărat remarcă Alain Faure că poporul nu deschide prea bucuros ferestrele, dar nu din cauză că a devenit insensibil la mirosurile animaliere ce bântuie prin încăperile înguste și suprapopulate, ci din cauza zgomotului și a mirosurilor grele care domină în exteriorul locuinței: latrine și haznale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a carității private 7. S-a interpretat adesea că politica locuinței sociale a fost o întreprindere ce viza disoluția modurilor de viață populare. Filiația leplaysiană a contribuit, desigur, la focalizarea atenției pe aspectele reacționare ale doctrinei locuinței sociale, dar, după cum remarcă Jean-Paul Flamand în eseul său de istorie a locuinței sociale 8, incontestabilele calități arhitecturale ale primelor realizări ale HBM și raționalizarea implicării lor în structura urbană exprimau intenția de a activa cu aceeași seriozitate pentru demnitatea tuturor. Există aici o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain Cottereau, că rezistențele muncitorești la aducția apei propusă de proprietari nu erau motivate numai de teama creșterii chiriei, ci și de apărarea unui mod de viață. Apa la domiciliu însemna sfârșitul unui moment forte al vieții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
funcționeze normele publice împotriva organizării sale autoritare? Decât să se insiste pe tendința recurentă pe care o au anumite elite de a gândi rezolvarea problemelor sociale printr-o mai bună concepere a mediului urban 68, ni se pare important să remarcăm că ceea ce definește cel mai bine intervențiile urbane și sociale ale secolului XX constă în acțiunile din afara acțiunii politice. Acțiunea socială și acțiunea urbană raționalizează asistența, educația și controlul unei populații considerate minore politic. Instaurarea Republicii a III-a nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
necesare (de exemplu: închiderea unor elemente de rețea rutieră, cuplările la centurile rutiere care enclavizau anumite cartiere, lucrările de asanare care incomodau vecinii). În ceea ce-i privește, investitorii privați se fereau să intervină acolo unde rentabilitatea investițiilor era incertă. După cum remarcau doi vorbitori în cadrul unui colocviu privind administrarea marilor orașe: " Această diviziune a muncii trebuia să se repercuteze asupra raporturilor dintre stat și colectivitățile locale; ea ar fi putut să se concretizeze, în interiorul anumitor municipalități, în existența a două posturi de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impus. Pentru responsabilii politici, tocmai atunci când locuința socială nu era rezervată doar celor mulți, lipsiți de resurse, putea fi creditată ca dinamizatoare a promovării sociale. "Când asociațiile familiale, organizațiile sindicale sau asociațiile de locatari (de stânga sau de extremă stângă) remarcă Eugène Claudius -Petit reclamă în mod insistent că locuințele construite cu ajutorul Casei de Economii sau a Casei de Depozite HLM-urile nu primesc decât familii ale căror resurse nu depășesc un anumit nivel și cer ca acest nivel să fie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
efectele economiei prost înțelese (o izolare fonică mai eficientă a apartamentelor construite nu presupunea cheltuieli suplimentare semnificative). Odată cu posibilitatea reculului în timp, pare ușoară compilarea greșelilor de previziune efectuate atunci, în beția entuziastă a creșterii econo-mice. Astfel, geograful Pierre George remarca slăbiciunile studiilor urbane operaționale efectuate asupra unor probleme fundamentale privind amenajarea urbană și dezvoltarea demografică. ""Cărțile albe" relevă acesta ilustrau această propensiune de a stabili rate ale creșterii în disprețul legilor demografice; dacă previziunile lor ar fi fost realizate, astăzi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că animația urbană prin asociații se reducea în fapt la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunale în dezvoltarea economică. Însă ar trebui, pentru a aprecia acest elan, să nu ne luăm doar după textele legislative, rubrica "intervenții economice". Formal, intervențiile economice ale comunelor nu depășeau, în 1985, 1 % din bugetul lor316. În practică însă, se remarcă emergența unor politici globale de dezvoltare economică ale căror elemente nu răspund posturilor bugetare specifice. Intervenția economică nu se mai disociază acum de campaniile de marketing teritorial, de operațiile culturale de prestigiu, de investițiile comerciale, de programele de renovare urbană
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
comunele să nu lase câmp liber promotorilor privați, vânzătorilor de loturi sau case individuale. De vreme ce se înscriu în demersuri intercomunale și, dacă e posibil, ale aglomerațiilor urbane, comunele trebuie să exercite o putere de decizie în materie de urbanism. Se remarcă faptul că această lege de "solidaritate și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă intactă problema de a afla terenuri la prețuri suficient de rezonabile pentru lansarea operațiilor de construcție a locuințelor sociale. Va trebui să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
multe strategii atunci când caută căi de gestionare financiară și socială echilibrate pentru persoanele defavorizate. Este ceea ce relevă Bernard Légé la capătul unui sondaj efectuat în 1990, în cinci orașe mari: Amiens, Lyon, Marseille, Metz și Paris. Nu putem să nu remarcăm faptul că aceste organisme sunt mai deschise decât altele. Câmpul practicilor este segmentat prin strategii diverse: de închidere (în favoarea altei clientele), de repliere (în funcție de evoluția raporturilor de forță pe planul politic local), de legalism (un răspuns corect oferit cererii, dar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o condiție mai bună", așa s-ar putea rezuma discursul care invită cetățenii la participare. Niciodată raționamentul care cere participarea cetățenilor din cauza dificultăților pe care le are personalul nu uită să amintească de publicurile cele mai defavorizate. Dar aceste publicuri remarcă adesea că lor și numai lor li se cere să participe, ca și cum ar fi vorba de o contraparte, și nu de efortul pe care ar trebui să-l facă toată națiunea"550. Participarea ar însemna deci ca locuitorii să aibă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
societății, el nu are numai dreptul, ci și datoria de a se asigura că aceste practici nu dobândesc putere legală" (Hannah Arendt, Penser l' événe-ment, Paris, Belin, 1989, pp. 242-244). 254 H. Théry, M. Garrigou-Lagrange, op. cit., 1966, p. 16. De remarcat faptul că Henri Théry va fi în 1970 raportorul comisiei "Animation" al celui de-al VI-lea Plan. 255 Ibid., p. 26. Pentru o tipologie exhaustivă a echipamentelor socioculturale și a funcțiilor acestora, ne putem raporta, în afara lucrării lui Théry
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tranziție a diferenței (the transitional sensation of difference). Nu are loc nici o analiză a unui fenomen de conștiință, susține el, oricît ar fi de complex, dacă unele dintre elementele acestuia n-au suferit o schimbare. În legătură cu asta, aș dori să remarc, mai întîi, că există mai multe forme de tranziție între intuiția imediată și analiza despre care vorbește James. Chiar și cînd are loc o modificare a unei părți dintr-o imagine intuitivă (de exemplu, fiindcă o singură trăsătură e observată
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
stagnări, înrudiți cu ele. Se pare că, în special în Germania de la începutul secolului al 19-lea, cînd a apărut Schlegel, existau multe aspecte de acest gen care trebuiau combătute. Astfel, în Geschichte der Asthetik în Deutschland (p. 371), Lotze remarcă: "Dispoziția spirituală de atunci a poporului german putea fi asemănată, estetic vorbind, mai degrabă cu un suflet gol decît cu unul plin. Sensibilitatea pentru frumos se pierdu-se în așa măsură într-o așa măsură într-o datină leneșă și
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
doar asupra analizei romanului lui Schlegel Lucinde, trebuie să dăm ascultare și felului cum și-a justificat Schlegel însuși conceptul despre ironie în articolul din revista "Athenäum"32. Potrivit lui Schlegel, imposibilitatea de a ne împărtăși altora pe deplin se face remarcată în ironie. Partea cea mai de preț pe care o posedă omul, mulțumirea lăuntrică însăși, își are rădăcina, la urma urmelor, în ceva obscur de care este mînat totuși întregul și care și-ar pierde puterea în clipa în care
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
repetiții. Aceeași energie care, în ciuda tuturor opreliștilor, păstrează ferm valorile vitale căștigate, poate păstra și prospețimea și interioritatea, în pofida tendinței moleșitoare și nivelatoare a repetării. CAPITOLUL V TRAGIC ȘI HUMOR 24. Comedie și tragedie Nu se poate dovedi, așa cum am remarcat deja, despre nici un sentiment total că indică o încheiere completă a vieții psihice. Atîta vreme cît apar noi trăiri, va exista și posibilitatea unei schimbări a dispoziției psihice de bază, asupra căreia datul trăit și-a lăsat efectele. O formație
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în faptul că chiar unde fundalul în cauză este identic la diferiți indivizi, lucrul acesta nu înseamnă totuși că s-a dezvoltat la toți marel humor. Voi insista asupra acestei chestiuni în ultimele două capitole ale lucrării. Deocamdată vreau să remarc numai că va exista totuși o anumită înrudire între fundalul intelectual și baza (superioritate, noblețe a sentimentului, melancolie, nostalgie, simpatie cf. cap. IV) pe care o presupune humorul. Atît baza aceasta cît și acel fundal călăuzesc sufletul, fiecare în felul
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
unei breșe, cînd antichitatea trimite dincolo de ea însăși și tocmai de aceea el poate trece drept un reprezentant nu doar al unei singure perioade, ci în general, al oricărei năzuințe omenești. Revin și asupra acestui punct în proximul capitol, dar remarc deocamdată cele de mai jos. Hegel și Kierkegaard au demostrat că ironia a fost în antichitate forma naturală de străpungere prin care personalitatea ia pentru prima dată poziție împotriva ordinii tradiționale a lucrurilor, tinzînd să formeze o mică lume pentru
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și nu ia în consideare problemele teoretice și practice la fel de temeinic cum presupune marele humor. Dar și pesimismul poate face imposibil humorul, în special prin minimalizarea experienței. În caracterizarea pe care i-a făcut-o lui George Eliot, Leslie Stephen remarcă un lucru pe care orice cititor al operelor acesteia îl va confirma și anume că, de fapt, ea nu apare ca humoristă decît în primele cărți (Adam Bede, The mill on the floss, Silas Marner). Ulterior, dispoziția ei melancolică în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Așa se explică surprizele pe care francezii le oferă deseori lumii. Astfel, un filosof francez susține că, pentru un observator foarte atent, nu sa produs nici o minune filosofică cu poporul său, ci că, încît mai demult, puteau să-i fie remarcate calitățile excepționale pe care le-a dat la lumină în actualul război 104. Este probabil temerar să tragem concluzia că acea chimie psihică, adică legătura strînsă și coerența strictă dintre diferitele tendințe sufletești li s-ar potrivi mai bine anglo-saxonilor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
tezele în vogă ale vitalismului. El insistă asupra totalității ca sinteză: "Într-o asemenea totalitate, se vădește o varietate reunită într-un mod specific și, în felul acesta, descoperim aici, în deplină valabilitate, legea sintezei". Pe de altă parte, însă, remarcă Höffding, există tentația de a folosi ideea de totalitate "ca pe o cheie ce deschide totul"; or, nici o asemenea exagerare nu-i surîde. În viață se mai întîlnesc și probleme de un alt gen decît cele epistemologice; în cazul acestora
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pp. 4, 57, 175. 29 Cicero, De natura decorum, I, 34. 30 Cf. detalii în § 44. 31 Despre acest principiu, în organizarea sa mai specială, cf. Prelegerile mele de la Hesingfors, apărute sub titlul Personlighetprincipen i Filosofin, Stockholm, 1911. 32 Am remarcat aceste lucruri încă din Geschichte der neueren Philosophie, II, nota 38. Declarațiile lui Schlegel prezentate în cele ce urmează se găsesc în "Athenäum", 1800, I, 2 și III, 1. 33 Cf. caracterizarea plină de rafinament a lui Fr. Schlegel de către
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]