279,258 matches
-
din cauza pauperității sociale. Dacă e pe-așa, poate că și Prea tîrziu ar trebui să ni se pară o comedie... E drept că nici cu cele britanice nu știi niciodată, pentru că la ei, umorul face casă bună cu tristețea. Cînd vine vorba de comedie, trebuie știut un lucru: dacă un film e cu adevărat amuzant, se găsește oricînd un distribuitor român care să-l cumpere și să facă bani pe seama lui, cum a fost cazul cu The Guru, inclus în secțiunea
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
Poate de aceea muzicienii s-au mulțumit, de-a lungul celor optzecișicinci de ani de comuniune instituționalizată cu atât cât au avut. Mai mult, ceea ce au avut nu s-a transformat nici în beție, nici în desfrâu, căci cu beția vine uitarea și desfrâul aduce nesocotirea, iar cine uită și nesocotește este pierdut. Dacă îți pare rău că ești rănit, poți foarte bine să regreți că exiști sau că nu te-ai născut înh altă epocă. Tot trecutul de până acum
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Abia cînd trupul se destramă, atunci apare esențialul. Iar esențialul existenței lui Adrian Rațiu a fost modestia. O cunună a inteligenței, talentului și erudiției sale, ce a determinat ca dispariția însăși să intre în firea lucrurilor, așa cum, atunci cînd îi vine sorocul, o păstaie plesnește și își împrăștie semințele. De dincolo, Adrian Rațiu ne conjură să înțelegem că e prea departe acolo unde s-a dus, și că a fost cu neputință să ia cu el trupul greu, un trup ce
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
față cu românii. Somnul îl biruie înainte de marea sa confruntare finală (Opere 2, 256). Mai mult, chiar în timpul confruntării, cînd mitraliera pe care o comanda secera românii care se apropiau, "nici un gînd, nici o dorință nu mai avea" (ibidem, 259). Moartea vine izbăvitor, găsindu-l cu cuvîntul "datoria" pe buze și fiind zdrobit în timp ce, cu "un geamăt surd", mai spune: "Frate... român" (ibidem, 261). Ultimele sale cuvinte sînt reziduurile unor frămîntări abandonate, însemnînd eliberarea unei conștiințe goale ce se abandonează cu seninătate
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
și deci a istoriei, cu mulțimea impresionantă a victimelor. David Pop se refugiază mai întîi în ideea de datorie, deși n-ar ști să spună ce înseamnă și nu-l interesează ce consecințe are ea asupra lui. Marea neliniște nu vine nici la întîlnirea cu moartea. David Pop are o conștiință adormită, anemiată. Unica lui preocupare e satisfacția de a nu gîndi. David Pop este liniștit, cu foarte mici intermitențe, de la un capăt la altul al mediocrei lui existențe, pe cînd
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
aici, însă, și pînă la a-l urmări, cu aparatul de filmat, în ușa mașinii, pe proprietarul acelui restaurant, pentru a-l culpabiliza, e cale lungă! Michael Moore o face fără să clipească. O obliga proprietarul pe acea femeie să vină de la mare distanță ca să muncească la el? De bună seamă că nu. Era proprietarul de vină că odrasla femeii devenise un pericol public? De bună seamă că da, pledează, indirect, Michael Moore. Or, am putea pleda noi, femeia era liberă
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
Mirella Ne Între 16 și 20 octombrie s-a desfășurat la Cité Universitaire din Paris o manifestare teatrală internațională, intitulată "Balkanisaton générale". O întîlnire între scriitori și oameni de teatru veniți din fosta Iugoslavie, din Grecia, Turcia, Albania, dar și din Romînia și din Republica Moldova. Cîteva zile de maraton teatral, lecturi și discuții pe marginea unei dramaturgii în mare parte inedită în Occident. Cu cîteva excepții: tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Dușan Kovacevici, scenarist al filmului lui Kusturica Underground, autor al piesei Profesionistul, jucată și la București, urmat de foarte tînărul macedonean Dejan Dukovski, scenarist al filmului Butoiul cu pulbere. Au fost momente pline de emoție și de sens, deoarece teatrul venit de pe aceste meleaguri nu poate fi despărțit de politică, de istorie, cu toate consecințele ei tragice. Un teatru deosebit de variat, îmbinînd tradiția cu spiritul modernist pînă la provocare, dar căruia i se pot găsi cîteva trăsături comune. Prima dintre ele
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Savianei Stănescu, Numărătoare inversă, prezentat într-o scurtă lectură, cu ocazia traducerii piesei sale în franceză la Editura Espace d'un instant. Am descoperit, mai ales în acest context, mozaic de forme și de expresii, un spectacol original și puternic, venit din Chișinău, A șaptea Kafana, piesă-document pusă în scenă de Mihai Fusu, producție a Centrului de Artă Coliseum. Piesa vorbește despre drama tinerelor femei din Basarabia, vîndute și exploatate de mafia locală în bordelurile din Balcani. Din cele peste 6000
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
șterge pîngărirea și umilința vieții lor. Interpretele (Roxana Bucuci, Olga Guțu, Doriana Talmazan, Snejina Puica, Luminița Tacu, Doina Severin, Nelly Cobzaru) sînt cu adevărat superbe, în straiele lor sfîșiate, voaluri alb-cenușii, fluturînde, joc de iele rănite ca niște suflete ce vin să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic al societății contemporane, un teatru ce se vrea activ - căci reacțiile au fost adesea violente - un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
teatrului, pe străzi, în piețele publice. Ca artist m-am situat întotdeauna între artistic și politic. Călătorind mereu între două lumi, de la Moscova pînă la Paris (de fapt eu locuiesc la Chișinău, dar mi-am făcut studiile la Moscova și vin foarte des la Paris) unde am planuri de lucru, văd cît de tragice sînt realitățile din Republica Moldova, din Basarabia. Văd cum e lumea și cum sîntem noi. Mirella Nedelcu-Patureau: Forța spectacolului rezidă din caracterul autentic al situațiilor, al personajelor. Cum
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
lor familie nu vrea nici să le audă, nici să le asculte. M.F.: Așa reacționează în general opinia publică, pînă la un punct și eu aveam aceeași reacție. Am fost însă zguduit după ce am consultat datele și documentele. Nu-mi venea să cred și am hotărît să încep propria mea cercetare. M-am întrebat: ce pot să fac eu ca artist? în țările din Est, sub regimurile precedente, arta a fost dominată de politică, iar acum artiștii vor să evite tot
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
acest titlu, este o aluzie la un cerc al infernului? M.F.: Fără îndoială. În Balcani, în Macedonia, în Bosnia, deci lumea unde, în ultimul timp, au avut loc atîtea conflicte armate, nu există bordeluri. Fetele sînt ținute în "kafanale", clienții vin sub pretextul că vor să bea o cafea. La bază, stă o istorie autentică - de obicei, fetele sînt vîndute din kafana în kafana, pentru că clienții dintr-o kafana se satură de ele și sînt vîndute în alta. Istoria reală este
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care am fost adesea în război. Apoi are și o conotație metafizică, mi-am zis că cifra șapte este o cifră magică, există a șaptea pecete, poate fi și unul din cercurile infernului
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Organizația Internațională pentru Migrație și de Departamentul pentru Dezvoltare al Elveției care a cumpărat acest spectacol ca să-l prezentăm în restul Moldovei. Acolo publicul era cu totul altul și spectacolul se modifica, se mută în sală: s-a întîmplat să vină la teatru traficanți și ei au încercat să oprească spectacolul. Au fost și primari (în spectacol e vorba și despre un primar) care au fugit cînd au auzit că spectacolul se va juca în localitatea lor, alții au încercat să
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
primari (în spectacol e vorba și despre un primar) care au fugit cînd au auzit că spectacolul se va juca în localitatea lor, alții au încercat să-l torpileze, să-l boicoteze, declarînd că nu este lumină, că n-o să vină nimeni, că la ei nu există asemenea probleme etc. Se poate face un film despre asta, despre confruntarea spectacolului cu publicul și cu cei direct implicați în realitățile transfigurate de spectacol. Pentru unii oameni spectacolul a fost un șoc și
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
această țară? Y. K.: N-am mai fost niciodată în Mexic și n-am bănuit cât de interesant poate fi acest spațiu latino-american. M-am plimbat pe străzi, am privit oamenii dansând și am simțit o imensă sursă de energie venind din partea tinerilor, o energie care mă ajută să lucrez. Străzile din Guanajuato în timpul Festivalului Cervantino sunt nebune, străzi aglomerate, oamenii cântă, strigă, se bucură în fel și chip. Andreea Bibiri mă întreba în timpul unei repetiții dacă nu exagerează și atunci
Privesc Unchiul Vanea ca să nu uit ce înseamnă teatrul de calitate - interviu cu regizorul Yuri Kordonsky by Luminița Voina-Răuț () [Corola-website/Journalistic/14606_a_15931]
-
secole bunicele poporul Bundy a fost vizitat cu insistență de către cete de turiști cu turban, foarte doritori să îi cunoască plaiurile, punga, femeile și copiii. Uneori turiștii o luau pe cocoașă, își pierdeau fesul ori dinții, dar după aia iar veneau, mai numeroși decît prima dată și capii de atunci ai viitorului popor Bundy (fiindcă el a devenit cu adevărat Bundy mult, mult mai tîrziu), pentru a-și proteja supușii de raiduri, acceptau să le dea un bacșiș, acolo, să aibă
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
pice în stomac vîjîitor, cu zgomot de piatră lăsată să cadă în fîntînă. Umili, răzvrătiți doar cu jumătate de normă, speriați de propriul tupeu, nostalgici și bășcălioși n-am pierit, așa cum nu piere iarba rea, dar nici nu ne-a venit mintea la cap. Cînd alții porneau războaie și visau cu ochii deschiși la stele, noi ne apăram sărăcia, și nevoile, și neamul, convinși că asta ne e menirea. În loc să îngrășăm pînă la obezitate boii pe care-i aveam, noi, la
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
în revărsările năvalnice de poezie "spontană" ori "poetică." Când studenții sau poeții tineri îmi declară cu mândrie că nu-și lucrează "poemele" fiindcă nu vor să piardă prima "inspirație" - ca și cum n-ar vrea să ia culorile de pe aripa fluturelui - îmi vine să le explic că pentru a face un poem să pară simplu și firesc e nevoie de mult timp, gândire, pricepere și efort. Lucrez cu zilele la un poem, cu săptămânile, ba chiar cu lunile uneori, ca să-l aduc mai
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
pe șest, unele repere de interpretare a textelor.) Din sferele înalte ale Academiei, iată, moda plagiatului coboară în sferele școlii generale. Unii l-au scos vinovat de plagiat pe coordonatorul manualului, care, întîmplător, este chiar Președintele Academiei. N-are nici o vină dl E. Simion, în afară de aceea, poate, de a-și fi ales prost colaboratoarea. Celălalt colaborator, dl Daniel Cristea Enache, e un critic literar cunoscut (a primit Premiul României literare pentru debut pe anul 2001). Din păcate, d-sa n-are
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/14639_a_15964]
-
ro". În căsuța SUBJECT scriu "Interviu România literară". Domnule Profesor Paul Cornea, iată debutul dialogului nostru intermediat de o realizare a tehnicii la care nu aveam acces în urmă cu nu mulți ani. Locuim în același oraș, aș putea să vin cu întrebările acasă la dv. Mi-ați cerut întrebări în scris, respect "regula jocului". Până la urmă am convenit să comunicăm prin poșta electronică. Cum vi se pare acest mijloc de comunicare modern? E o pierdere? E un câștig? Modifică relațiile
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
Excentric Club. Negociam fascicolele respective cu băieții din cartier și mă număram printre privilegiați fiindcă aveam totdeauna ce oferi. Apoi am trecut la Jules Verne și la Alexandre Dumas, cu Cei trei mușchetari, După douăzeci de ani, și celelalte. A venit și vremea biografiilor romanțate; erau pe-atunci la modă Stefan Zweig și Emil Ludwig; am citit tot ce se tradusese din ei. Am început să descopăr apoi în biblioteca de-acasă și cărți mai semnificative. Din ceața amintirii emerg câteva
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit mai întâi? - Mi-am făcut liceul în timpuri sumbre. Semnalele pe care mi le-a dat Istoria au fost contradictorii. Cele mai multe
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
G. Dem. Loghin, un seminar al tinerilor regizori la Sinaia, în scopul dezbaterii noilor modalități de punere în scenă. De dimineață, o zi banală ca oricare alta, am trecut pe la minister, cu gând s-o văd pe Constanța Crăciun. Nu venise încă, am intrat atunci la Ion Pas, ministrul adjunct și șeful meu direct. Am stat de vorbă câteva minute, m-a sfătuit, cum o făcea totdeauna "să nu sar peste cal" și mi-a urat succes. M-am urcat în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]