30,218 matches
-
pentru că evreii au fost așa de terorizați în România încât nici măcar nu îndrăzneau să verse lacrimi pentru morții lor"". Pe baza acuzațiilor sale, Senatul Statelor Unite ale Americii a emis la 11 iulie 1991 (la numai zece zile de la comemorare) o rezoluție care "„condamnă resurecția antisemitismului și a intoleranței etnice din România"". Cu prilejul Conferinței de la București a rabinilor europeni, rabini prezenți i-au mulțumit lui Moses Rosen și guvernului român "„pentru că au facilitat emigrarea masivă a evreilor din această țară în Israel și
Moses Rosen () [Corola-website/Science/305811_a_307140]
-
și Sânmihai, iar câteva familii se stabilesc și la Ofcea. Printre deportați s-a aflat și Ion Nicola, fiul cel mare al lui Horea din Albac, zis și Horea cel tânăr,Vicecapitan al Răscoalei din 1784, arestat de maghiari, și condamnat la un an la închisoare în Albă Iulia, după martiratul tatălui său Nicola Ursu zis Horea, ucis prin tragere pe roata pe 28 febr 1785. Reușește să evadeze după 6 luni de închisoare și e deportat la Ofcea cu alti
Ofcea, Belgrad () [Corola-website/Science/305856_a_307185]
-
ha de vie). În perioada de după Al Doilea Război Mondial, locuitorii satului Temeleuți nu au fost o excepție și au avut de înfruntat foametea și deportările organizate de sovietici. Lista deportaților din satul Temeleuți: 1. ARMANU Gheorghe C. (n. 1893). Condamnat în 1945 la 5 ani de închisoare. Cap de acuzare: "trădare de patrie". Reabilitat în 1991. 2. ARMANU Nina Gh. - soția (n. 1903) 3. ARMANU Parascovia Gh. - fiica (n. 1940) 4. ARMANU Dumitru Gh. - fiul (n. 1943) Deportați în 1949
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
trădare de patrie". Reabilitat în 1991. 2. ARMANU Nina Gh. - soția (n. 1903) 3. ARMANU Parascovia Gh. - fiica (n. 1940) 4. ARMANU Dumitru Gh. - fiul (n. 1943) Deportați în 1949 în reg. Kurgan. Reabilitați în 1991. 5. OLIEVSCHI Gheorghie S. Condamnat în 1945 la 5 ani de muncă silnică sub acuzația de "colaboraționist". 6. OLIEVSCHI Olga L - soția (n. 1899) 7. OLIEVSCHI Maria Gh. - fiica (n. 1928) 8. OLIEVSCHI Ion Gh. - fiul (n. 1930) 9. OLIEVSCHI Zinaida Gh. - fiica (n. 1932
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Vasile Gh. (n. 1882). Acuzat de trădare de patrie și condamnat, în temeiul art. 54, lit. a, la 7 ani de muncă silnică (1945). Întemnițat într-un lagăr din reg. Kurgan, Reabilitat în 1991 11. GALIUC Hristofor D. (n. 1905). Condamnat în 1948 conform art. 54 lit. a la 10 ani privațiune de libertate. Cap de acuzare: "Înaltă trădare". Reabilitat în 1990. 12. GALIUC Liubovi Gh. - soția (n. 1908 sau 1913) 13. GALIUC Gheorghe H. - fiul (n. 1935) 14. GALIUC Ana
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
și un sistem de transport reorganizat. Ca Hitler, Speer a avut atît de mult succes încât producția de război a Germaniei a continuat să crească, în ciuda masivelor și devastatoarelor bombardamente aliate. După război, el a fost judecat la Nürnberg și condamnat la 20 de ani de închisoare pentru rolul său în regimul nazist, în principal pentru utilizarea muncii forțate. El și-a ispășit pedeapsa până la sfârșit, cea mai mare parte la închisoarea Spandau din Berlinul de Vest. După eliberarea sa de la
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
om în stat nu a aut o scară”. Speer a fost găsit vinovat de crime de război și de crime împotriva umanității și a fost achitat în celelalte două capete de acuzare. La data de 1 octombrie 1946 a fost condamnat la execuția a 20 de ani de închisoare. Trei dintre cei opt judecători - doi sovietici și un american inițial au cerut pedeapsa cu moartea ceilalți judecători nu au cerut-o și a fost emisă o sentință „după discuții care au
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
măsuri ca să prevină distrugeri fără rost ale instalațiilor de producție atît în Germania cît și în teritoriile ocupate. El și-a afirmat opoziția față de programul „Pămînt pîrjolit” prin sabotări intenționate cu un risc personal considerabil. Doisprezece dintre acuzați au fost condamnați la pedeapsa cu moartea (incluzîndu-l pe Bormann, în lipsă) iar trei au fost achitați, numai șapte au fost condamnați la pedeapsa cu închisoarea. Ei au rămas în celule la Nuerenberg pînă cînd aliații aveau să decidă locul exact de încarcerare
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
și-a afirmat opoziția față de programul „Pămînt pîrjolit” prin sabotări intenționate cu un risc personal considerabil. Doisprezece dintre acuzați au fost condamnați la pedeapsa cu moartea (incluzîndu-l pe Bormann, în lipsă) iar trei au fost achitați, numai șapte au fost condamnați la pedeapsa cu închisoarea. Ei au rămas în celule la Nuerenberg pînă cînd aliații aveau să decidă locul exact de încarcerare al acestora. La data de 18 iulie 1947, Speer și alți șase prizonieri, toți foști demnitari ai regimului nazist
Albert Speer () [Corola-website/Science/305850_a_307179]
-
zone ale țării. Oficialii comuniști au pretins că dezastrul provocat de secetă a fost amplificat de incompetența funcționarilor administrației locale, dar și de proasta funcționare a transportului pe căile ferate (atribuită la un moment dat sabotajelor). Kavtaradze mergea mai departe, condamnând direct guvernul pentru situația extrem de gravă. În timpul unei întâlniri cu principalii responsabili de la Ambasada Sovietică, liderul comunist Ana Pauker a afirmat că românii sunt preocupați în special de situația din industria petrolieră, (cu accent special pe situația din județul Prahova
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Jodl era "Chef des Wehrmachtführung" (Șeful statului major) al lui Keitel, în timp ce șeful adjunct era Walter Warlimont. OKW a fost incriminată dar achitată în timpul proceselor de la Nürnberg de acuzația de a fi o organizație criminală. Keitel și Jodl au fost condamnați la moarte prin spânzurare. Jodl a fost mai târziu achitat postum în 1952, la șase ani după execuția sa.
Oberkommando der Wehrmacht () [Corola-website/Science/305899_a_307228]
-
unor importante elemente ideologice naziste, inclusiv teoria rasială, persecuția evreilor, Lebensraum, abolirea tratatului de la Versailles și opoziția față de arta modernă "degenerată". Rosenberg a susținut și neopăgânismul. La procesele de la Nürnberg, Rosenberg a fost acuzat de crime de război, găsit vinovat, condamnat la moarte și executat prin spânzurare. Rosenberg s-a născut într-o familie de germani baltici. Tatăl său a fost un negustor bogat din Letonia iar mama sa era originară din Tallinn, Estonia, care pe atunci făcea parte din Imperiul
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
împotriva degenerării rasiale și culturale. El credea că acest fapt este întruchipat de religiile indo-europene timpurii, mai exact păgânism european, zoroastrism și hinduism hedic. Spre deosebire de Heinrich Himmler, Rosenberg avea mai puțin atașament față de budism. Urmând idea lui Chamberlain, el a condamnat ceea ce el numea "creștinism negativist", adică credințele ortodoxe ale Bisericilor Protestante și Catolice, pledând pentru o creștinătate pozitivă bazată pe credința lui Chamberlain că Isus ar fi fost membrul unei enclave nordice din Galilea antică care lupta împotriva iudaismului. Pentru
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
fost capturat de trupele Aliate la sfârșitul războiului. El a fost judecat la procesele de la Nürnberg și a fost găsit vinovat de conspirație pentru comiterea de crime împotriva păcii; planificarea, inițierea și conducerea unui război de agresiune. Rosenberg a fost condamnat la moarte și executat cu alți condamnați în Nürnberg în dimineața de 16 octombrie 1946. Rosenberg a fost căsătorit de două ori. S-a căsătorit cu prima soție, Hilda Leesmann, o etnică estoniancă, în 1915; după opt ani de căsătorie
Alfred Rosenberg () [Corola-website/Science/305919_a_307248]
-
I, cu mari avantaje nobiliare, militare și financiare ; în schimb, sultanul Mahmud, mâniat de faptul că Dumitru Moruzi nu știuse să tergiverseze încă o zi până la această ofensivă (din lipsa unor informatori în Franța), s-a răzbunat pe prințul fanariot condamnându-l să fie decapitat pentru trădare, sultanul bănuindu-l că ar fi fost, ca ortodox, favorabil intereselor rusești. Pentru Rusia, semnarea tratatului a fost un mare succes diplomatic și militar, ratificarea numai cu o zi mai înainte de declanșarea invaziei lui
Tratatul de la București (1812) () [Corola-website/Science/305936_a_307265]
-
s-a editat colecția de proză a Alexandrei Fenoghen cu titlul „Aproape povești” (Editura Kriterion, București-Cluj, 2002). În povestirea de un realism fantastic „Judecata”, câțiva tineri aflați pe Insula Popina surprind doi șerpi, prind unul dintre ei, îl judecă, îl condamnă și îl omoară. Ei pleacă, apoi, la pescuit cu barca, arborând, în loc de steag, pielea șarpelui ucis. Toate acestea deteremină o serie de catastrofe - o furtună ucigașă, insula ia foc, apar doi „ticăloși” - ca o pedeapsă, poate, a tulburării unei ordini
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
sfârșit odată cu scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unite cu Roma. Ascuns, a continuat să scrie. În anul 1951 a scris "Simfonia Mariei", lucrare cunoscută uneori ca aparținând unui "autor anonim". În anul 1955 a fost judecat de către autoritățile comuniste, condamnat la cinci ani de închisoare, dar în același an a fost eliberat. Fostul rector a lucrat după ieșirea din închisoare mai întâi ca însoțitor al unui nevăzător, apoi ca registrator la un spital, ca statistician, după care s-a pensionat
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
24-ucraineni, restul- de alte etnii. În 1941 și Dubna a cunoscut primul val al represiunilor staliniste. A fost arestat și împușcat, fiind suspectat de spionaj, Daniel Ianevici, născut în 1912. Gheorghe T. Sochircă a fost acuzat de agitație atibolșevică și condamnat la 8 ani privațiune de libertate, iar soția sa, Ioana, copii Maria, Lidia și Boris au fost deportați în regiunea Tomsk din Siberia, ca familie de "chiaburi". Măcelul mondial din 1941-1945 a făcut să moară pe front 35 de bărbați
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Parascovia și fiul Anton au fost supuși represiunilor în 1949, ca membrii ai familiei unui "colaboraționist"; Zîmbrean Epifan I. (n.1893), cu soția Alexandra, fii Filip și Ferapont, fiicele Lidia, Eugenia și Valentina; Gheorghelaș Timofei A. (n.1899) a fost condamnat în 1952 la 25 de ani de detenție într-un lagăr de crecție prin muncă sub acuzația de colaboraționism. Satul Dubna a dat nume de referință pentru Republica Moldova precum ca: Nina Moscalu - este una din primele tractoriste din republică. Din
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
ei și episcopii Alexandru Rusu al Maramureșului, ales mitropolit al Bisericii Române Unite, și Ioan Cherteș, episcop-auxiliar de Cluj-Gherla. Învinuit de instigare publică, Ioan Cherteș, arestat la 15 august 1956 și anchetat cu duritate la Securitatea din Cluj, a fost condamnat de Tribunalul Militar din aceeași localitate prin sentința nr. 1202/1957 la 10 ani temniță. După condamnare a fost purtat prin cele mai grele închisori și prin lagărele de muncă forțată. Astfel a fost la penitenciarul din Gherla, 3 ani
Ioan Cherteș () [Corola-website/Science/305257_a_306586]
-
Luptele au fărâmițat Armata Neagră, numeroși partizani fiind uciși în timpul schimburilor de focuri. O mare parte ajung în tribunalele sovietice, ca până în august toți conducătorii mișcării să fie deja prinși și judecați. Teodor Coșcodan, Ion Borș, alături de Ion Coșcodan sunt condamnați la moarte și executați. Alte figuri marcante, cum ar fi Vasile Ganea, Mihai Jardan, Simion Alexa, Gheorghe Buruiana și Grigore Iovu stau fiecare în temnițele sovietice câte un sfert de secol. În luna ianuarie a anului 1951 au loc alte
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
căzute pe câmpul de luptă, printre care îi găsim și pe Ion Alexei, Fedot Afanas, Ștefan Afanas, Mihail Botezat, Matei Botezat, Artimon Lisnic, Petru Lozan și Feodor Lozan. Represiunile staliniste au continuat și după război. În perioada 1945-1948 au fost condamnați mai mulți săteni: Petru Biciuc (n. 1914), condamnat în 1945 de Tribunalul Militar. Reabilitat în 1991. Maria Caldare (n. 1916), acuzată de atitudine ostilă față de puterea sovietică și condamnată în același an la 7 ani de privațiune de libertate cu
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
găsim și pe Ion Alexei, Fedot Afanas, Ștefan Afanas, Mihail Botezat, Matei Botezat, Artimon Lisnic, Petru Lozan și Feodor Lozan. Represiunile staliniste au continuat și după război. În perioada 1945-1948 au fost condamnați mai mulți săteni: Petru Biciuc (n. 1914), condamnat în 1945 de Tribunalul Militar. Reabilitat în 1991. Maria Caldare (n. 1916), acuzată de atitudine ostilă față de puterea sovietică și condamnată în același an la 7 ani de privațiune de libertate cu suspendarea drepturilor civice pe termen de 5 ani
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
staliniste au continuat și după război. În perioada 1945-1948 au fost condamnați mai mulți săteni: Petru Biciuc (n. 1914), condamnat în 1945 de Tribunalul Militar. Reabilitat în 1991. Maria Caldare (n. 1916), acuzată de atitudine ostilă față de puterea sovietică și condamnată în același an la 7 ani de privațiune de libertate cu suspendarea drepturilor civice pe termen de 5 ani. Reabilitată în 1990. Grigore Ghervas (n. 1880), condamnat în 1946 la 8 ani de privațiune de libertate, fiind acuzat de neîndeplinirea
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
1991. Maria Caldare (n. 1916), acuzată de atitudine ostilă față de puterea sovietică și condamnată în același an la 7 ani de privațiune de libertate cu suspendarea drepturilor civice pe termen de 5 ani. Reabilitată în 1990. Grigore Ghervas (n. 1880), condamnat în 1946 la 8 ani de privațiune de libertate, fiind acuzat de neîndeplinirea obligațiilor de predare a produselor agricole la stat. Eliberat în 1947, din motive de boală. Timofei Plitoc (n. 1914), condamnat în 1946 de Tribunalul Militar la 10
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]