28,018 matches
-
la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
(n. 1888, Lemberg - d. 1942, lagărul Bratzlaw, Transnistria) a fost un jurnalist evreu de expresie germană din Cernăuți. Împreună cu avocatul Dr. Elias Eliahu Weinstein a scos publicația "Czernowitzer Morgenblatt" („Foaia / Gazeta de dimineață din Cernăuți”) un ziar de limba germană, care a fost publicat la Cernăuți de un grup de ziariști, avocați și scriitori evrei în perioada 1918 - 1940, când localitatea a făcut parte din România, mai precis între 14
Julius Weber () [Corola-website/Science/327592_a_328921]
-
anilor 90) jucau cu mult interes un joc învățat de la colegii din clasele mai mari. Acest joc a fost denumit ad-hoc „fotbal pe hârtie”. Era foarte practicat, datorită faptului că putea fi jucat aproape oriunde și oricând. Trebuia doar o foaie de matematică, două pixuri de culori diferite (mergea și cu unul, dacă nu se putea altfel) și, dacă era în timpul orei, multă discreție. În scurt timp jocul a făcut ravagii, dar tot așa de repede a și fost dat uitării
Fotbal pe hârtie () [Corola-website/Science/327638_a_328967]
-
uitării. Mai jos este o încercare timidă de a reanima acest joc popular cândva printre adolescenți, concomitent cu uniformizarea și clarificarea regulilor jocului. 1.1. Fotbalul pe hârtie este un joc combinativ pentru 2 persoane care se joacă pe o foaie de hârtie în pătrate, ce imitează jocul de fotbal. 1.2. Pentru efectuarea mișcărilor se folosește pixul obișnuit. Se recomandă ca fiecare jucător să folosească în joc câte un pix de o altă culoare decât adversarul. 1.3. Mișcarea fiecărui
Fotbal pe hârtie () [Corola-website/Science/327638_a_328967]
-
la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
sale Nina (la 20 noiembrie 1944). El și-a tratat nevrozele în perioada 1943-1945 cu droguri psihotrope (Passiflorina sau Pervitin) din care lua în zadar „doze masive”. Într-o pagină inedită de jurnal din 30 iunie 1968, descoperită pe o foaie volantă de Mac Linscott Ricketts, Mircea Eliade afirmă că ontofania trăită de Eugen Cucoaneș în nuvela sa anticipa experiența ulterioară a lui Aldous Huxley, după ce a luat mescalină, și a remarcat pentru prima oară „existența” scaunului și a obiectelor aflate
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
delegația de 237 de persoane care a mers la Viena pentru a-l înmâna împăratului Franz Josef. A fost principalul susținător al Partidului Național Liberal, în Transilvania. În anul 1893 întemeiază la Sibiu, împreună cu Ioan Russu-Șirianu și Septimiu Albini, ziarul "Foaia Poporului". În octombrie 1893 pleacă în România, unde se va dedica organizării unei ferme. În 1896 se recăsătorește cu Adele von Heldenberggel, o profesoară germană de muzică. În anul 1904 înființează prima bancă de credit funciar din România. Fiind agronom
Eugen Brote () [Corola-website/Science/327253_a_328582]
-
Rosetti și "Voința Națională". În anul 1891 se întoarce în Transilvania și lucrează în redacția ziarului "Tribuna" din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director. În anul 1893 întemeiază la Sibiu, împreună cu Eugen Brote și Septimiu Albini, ziarul "Foaia Poporului", iar în anul 1897 înființează la Arad, împreună cu Vasile Goldiș, "Tribuna Poporului". În anul 1894 este condamnat la 6 luni de închisoare, pe care le ispășește la Seghedin, datorită conținutul articolelor sale publicate în ziarul "Tribuna". Țăranul Nicolae Lăzărescu
Ioan Russu-Șirianu () [Corola-website/Science/327249_a_328578]
-
era pe genul meu, îi lipseau «rănile». Această variantă pe care o filmez e rezultatul colaborării a trei oameni: D. Carabăț, A. Salamanian și cu mine”, a precizat el. Varianta finală a scenariului era numai inspirată din roman, iar pe foaia de montaj sunt înscriși ca scenariști D. Carabăț, S. Nicolaescu și A. Salamanian. Decupajul lui Sergiu Nicolaescu a fost înaintat Consiliului Culturii și Educației Socialiste (C.C.E.S.) la 24 iulie 1978, el fiind aprobat la 25 decembrie. În același timp, regizorul
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
mâna stângă care ține hățul este înmănușată, cea dreaptă este descoperită. În opt tablouri, David se folosește de inscripții pentru a le întări semnificația. "Belizarie cerșind", "Durerea Andromacăi", "Moartea lui Marat" care-l prezintă pe revoluționar în agonie ținând o foaie de hârtie semnată de mâna Charlottei Corday, "Ultimele momente ale lui Michel Lepeletier" (pierdut), "Bonaparte traversând Marele Saint-Bernard", "Sapho, Phaon și Dragostea", "Napoleon în cabinetul său de lucru" și "Leonidas la Termopile". În portretul ecvestru sunt gravate pe stânci numele
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
secolul al XIII-lea acoperișurile au devenit mai abrupte generând spații suplimentare circulabile în poduri. Pentru a fi locuibile însă, noile încăperi trebuia să fie dotate cu deschizături adecvate pentru aerisire și iluminare. Primele lucarne erau acoperite cu plumb sau foi de ardezie, având o structură din lemn și, mai târziu, din piatră. În perioada goticului flamboaiant decorarea lucarnelor era foarte îmbogățită, căpătând forme mai simple în timpul Renașterii. O clasificare a tipurilor de lucarne poate fi făcută după următoarele criterii: În funcție de
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
și până la 30 iunie 1845 medicina populară la Seminarul teologic „Veniamin Costachi” de la Socola și fondând, în 1844, "Povățuitorul sănătății și al economiei", publicație periodică dedicată popularizării igienei, medicinei veterinare și agronomiei în mediul rural. Această revistă este precursoarea revistei " Foaia societății de medici și naturaliști din Principatul Moldovei" (1851) și, ulterior, a "Buletinului Societății" (1866) și a "Revistei medico-chirurgicale". În timpul epidemiei de holeră din 1847-1848, epidemie în care a murit și mitropolitul Moldovei Meletie Lefter, pe lângă activitatea de îngrijire a
Constantin Vârnav () [Corola-website/Science/330169_a_331498]
-
nuci de cocos și alte surse de hrană din jungla, precum și prin ceea ce obțineau prin raiduri sporadice asupra fermelor locale. În octombrie 1945, după ce au ucis o vacă dintr-o fermă locală, pentru mâncare, grupul lui Onoda a găsit o foaie volantă adresată lor, din partea localnicilor, în care li se spunea că războiul a luat sfârșit pe 15 august și li se cerea să coboare din munți. Grupul lui Onoda și celelalte câteva celule de gherilă rămase au discutat intensiv pe
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
adresată lor, din partea localnicilor, în care li se spunea că războiul a luat sfârșit pe 15 august și li se cerea să coboare din munți. Grupul lui Onoda și celelalte câteva celule de gherilă rămase au discutat intensiv pe baza foii volante și au decis că aceasta nu este altceva decât propaganda Aliaților, cu scopul de a-i determina să se predea. Oamenii lui Onoda simțeau că este imposibil ca Japonia să fi pierdut războiul într-o perioadă așa de scurtă
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
pe care l-au considerat că nu s-ar fi întamplat dacă războiul într-adevăr se terminase. Aproape de sfârșitul aceluiași an - 1945 -, localnicii filipinezi, sătui de focuri de armă și raiduri, au folosit un avion Boeing B-17 pentru a lansa foi volante deasupra junglei. Pe aceste foi era tipărit ordinul de a se preda, semnat de generalul Yamashita. Cele câteva celule rămase, analizând încă o dată foile pentru a le determina autenticitatea, au tras o concluzie similară celei dintâi: formularea ordinului dădea
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
nu s-ar fi întamplat dacă războiul într-adevăr se terminase. Aproape de sfârșitul aceluiași an - 1945 -, localnicii filipinezi, sătui de focuri de armă și raiduri, au folosit un avion Boeing B-17 pentru a lansa foi volante deasupra junglei. Pe aceste foi era tipărit ordinul de a se preda, semnat de generalul Yamashita. Cele câteva celule rămase, analizând încă o dată foile pentru a le determina autenticitatea, au tras o concluzie similară celei dintâi: formularea ordinului dădea de înțeles că Japonia pierduse războiul
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
de focuri de armă și raiduri, au folosit un avion Boeing B-17 pentru a lansa foi volante deasupra junglei. Pe aceste foi era tipărit ordinul de a se preda, semnat de generalul Yamashita. Cele câteva celule rămase, analizând încă o dată foile pentru a le determina autenticitatea, au tras o concluzie similară celei dintâi: formularea ordinului dădea de înțeles că Japonia pierduse războiul, ceea ce ei nu puteau concepe. Așadar, încă o dată, au pus foile pe seama propagandisticii Aliaților, care încercau să-i determine
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
Yamashita. Cele câteva celule rămase, analizând încă o dată foile pentru a le determina autenticitatea, au tras o concluzie similară celei dintâi: formularea ordinului dădea de înțeles că Japonia pierduse războiul, ceea ce ei nu puteau concepe. Așadar, încă o dată, au pus foile pe seama propagandisticii Aliaților, care încercau să-i determine să se predea, sătui fiind de hărțuirea eficientă a celulelor de gherilă. Când foile volante cu ordinul generalului japonez n-au avut efect, din avioane au fost imprăștiate ziare din Japonia, fotografii
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
ordinului dădea de înțeles că Japonia pierduse războiul, ceea ce ei nu puteau concepe. Așadar, încă o dată, au pus foile pe seama propagandisticii Aliaților, care încercau să-i determine să se predea, sătui fiind de hărțuirea eficientă a celulelor de gherilă. Când foile volante cu ordinul generalului japonez n-au avut efect, din avioane au fost imprăștiate ziare din Japonia, fotografii și scrisori din partea familiilor soldaților. Delegații venite din Japonia au început să străbată jungla și munții, vorbind în amplificatoare, anunțând terminarea războiului
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
dimensiunea de 20 mm care are în centru un medalion cu diametrul de 11 mm ce conține efigia regelui Carol I. În interiorul medalionului, înconjurând efigia, sunt înscrise cuvintele "Carol I Rege al României". Crucea este înconjurată de o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică deasupra căreia sunt înscrise cu cifre române numerele "XV", pentru medalia în bronz, și "XX", pentru cele în argint. Pe reversul
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică deasupra căreia sunt înscrise cu cifre române numerele "XV", pentru medalia în bronz, și "XX", pentru cele în argint. Pe reversul medaliei este gravata o coroană din foi de lauri compusă din două ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică. Spațiul central econține în partea superioară monograma regelui Carol I și în jumătatea inferioară inscripția "RĂSPLATĂ / SERVICIULUI / MILITAR". Panglică este fixată
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
ramuri ale căror cozi sunt încrucișate în partea inferioară și legate printr-o panglică. Spațiul central econține în partea superioară monograma regelui Carol I și în jumătatea inferioară inscripția "RĂSPLATĂ / SERVICIULUI / MILITAR". Panglică este fixată cu ajutorul a doua ramuri din foi de lauri cu lungimea de 2 cm ale căror extremități inferioare sunt unite și trecute printr-un inel fixat la partea superioară a medaliei. Extremitățile superioare susțin o bară orizontală de care permite susținerea panglicii. Panglică de matase ripsata cu
Medalia „Răsplata serviciului militar” () [Corola-website/Science/330234_a_331563]
-
aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]