30,256 matches
-
de grădină, cositoare cu motor, cultivatoare, fierăstraie cu lanț și pompe de apă - Unelte manuale, cum ar fi ciocane, șurubelnițe, chei și clești - Unelte de grădinărit, cum ar fi cositoare, roabe, lopeți, cazmale, greble, furci, coase, secere și foarfece de grădină - Scări - Garnituri pentru uși (balamale, clanțe și zăvoare), garnituri pentru radiatoare și arzătoare și alte articole din metal pentru uz casnic (galerii pentru perdele, bătătoare de covoare, cârlige de rufe, etc.) sau de grădină (lanțuri, grilaje, stâlpi și elemente circulare
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
furci, coase, secere și foarfece de grădină - Scări - Garnituri pentru uși (balamale, clanțe și zăvoare), garnituri pentru radiatoare și arzătoare și alte articole din metal pentru uz casnic (galerii pentru perdele, bătătoare de covoare, cârlige de rufe, etc.) sau de grădină (lanțuri, grilaje, stâlpi și elemente circulare pentru porți și borduri) - Mici accesorii electrice, cum ar fi prize și întrerupătoare, cabluri electrice, becuri, tuburi fluorescente, lanterne, lămpi portabile, baterii electrice de uz general, sonerii și alarme - Repararea acestor articole 05.6
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
lampă, alcool metilic, cuiere, cârlige, ace de cusut și andrele, degetare, ace de siguranță, cuie, șuruburi, piulițe și bolțuri, pioneze, ținte, spălătoare, cleiuri și benzi adezive de uz casnic, sfori, șnururi și mănuși de cauciuc Exclusiv: Produse de îngrijire a grădinilor ornamentale (09.1.7); batiste de hârtie, hârtie igienică, săpun de toaletă și alte produse pentru igienă personală (12.1.2). 05.6.2 Servicii casnice și de îngrijire a locuințelor (S) - Angajarea personalului plătit pentru servicii particulare, cum ar
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
cum ar fi cele utilizate în hochei pe gheață, fotbal american, baseball, cricket, ciclism, box, etc.); alte echipamente sportive de protecție, cum ar fi veste de salvare, mănuși de box, ochelari, centuri, suporți etc; Exclusiv: Mobilier de camping și de grădină (05.1.1); articole de colecție care intră în categoria operelor de artă sau antichităților (05.1.1); aparate de gimnastică (09.1 .4); pomi de Crăciun (09.1 .7); jocuri de cărți pentru copii (09.3); timbre poștale neuzate
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
09.1.5); fotografii și transparente prelucrate (09.2). 09.1.7 Grădinărit (ND) - Plante, arbuști, bulbi, rădăcini, semințe, îngrășăminte, pământ de flori, flori naturale și artificiale, ghivece și jardiniere Inclusiv: Pomi de Crăciun naturali și artificiali Exclusiv: Unelte de grădină (05.5). 09.1.8 Animale de companie (ND) - Animale de companie, hrană pentru animale de companie, produse veterinare și cosmetice pentru animale de companie, zgărzi, cuști, colivii, acvarii, așternuturi absorbante pentru pisici etc. Exclusiv: Cai și ponei (09.1
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
de vânătoare, pescuit și camping 09.2A Servicii recreative și culturale (S) - Servicii prestate de: - cinematografe, teatre, opere, săli de concert, teatre de revistă - stadioane, piste de ciclism, hipodromuri, etc. - muzee, biblioteci, galerii de artă, expoziții - monumente istorice, parcuri naționale, grădini botanice și zoologice - spectacole de sunet și lumină - circuri, parcuri de distracții - călușei, balansoare și alte locuri de joacă pentru copii - mașini de flipper și alte jocuri pentru adulți, altele decât jocurile de noroc - pârtii de schi și teleschiuri - Închirierea
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
Grădina botanică din Chișinău este una relativ tânără, fiind înființată în 1951, la 1 septembrie, de către T. Gheiderman (director al acesteia 1950-1964), V. Rabin, V. Andreev și A. Negru. Pentru construcția acestei grădini botanice, a fost repartizat inițial un teren de
Grădina Botanică din Chișinău () [Corola-website/Science/303054_a_304383]
-
Grădina botanică din Chișinău este una relativ tânără, fiind înființată în 1951, la 1 septembrie, de către T. Gheiderman (director al acesteia 1950-1964), V. Rabin, V. Andreev și A. Negru. Pentru construcția acestei grădini botanice, a fost repartizat inițial un teren de 76 ha de pe valea râului Durlești. Însă după 5 ani de la construcția inițială au dat de știre un șir de factori negativi, iar în 1964, în urma alegerii lui A. Ciubotaru ca director
Grădina Botanică din Chișinău () [Corola-website/Science/303054_a_304383]
-
botanice, a fost repartizat inițial un teren de 76 ha de pe valea râului Durlești. Însă după 5 ani de la construcția inițială au dat de știre un șir de factori negativi, iar în 1964, în urma alegerii lui A. Ciubotaru ca director, Grădina Botanică a fost mutată în S-E Chișinăului, în noua locație fiindu-i repartizate 104 ha. Acest teritoriu nou include 24 tipuri de soluri cu ape subterane. Directorul actual este Dr. Alexandru Teleuță. = Direcții de cercetare =
Grădina Botanică din Chișinău () [Corola-website/Science/303054_a_304383]
-
poate citi astfel ca un întreg tridimensional. Întreaga structură este lipsită de efectul decorațiilor excesive, atât de tipic Romei contemporane. Influența barocului italian este redusă în domeniul ornamentației decorative. Următorul pas în dezvoltarea arhitecturii rezidențiale în Euroapa a implicat integrarea grădinilor în compozițiile palatelor, așa cum este la "Vaux-le-Vicomte" (1656-1661), unde arhitectul Louis Le Vau, designer-ul Chales Le Brun și grădinarul André Le Nôtre s-au completat unul pe celălalt. De la principala cornișă la plinta joasă, palatul miniatural este îmbrăcat în
Arhitectură barocă () [Corola-website/Science/303091_a_304420]
-
Grădina Botanică a Institutului de cercetări Biologice este o grădină botanică amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Grădina Botanică a Institutului de cercetări Biologice este o grădină botanică amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Botanică a Institutului de cercetări Biologice este o grădină botanică amplasată în Jibou, județul Sălaj, înființată în anul 1968 din inițiativa profesorului Vasile Fati. Ea ocupă spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la altitudinea de 272m, având un relief cu mari denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane. Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959, cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Suprafața grădinii botanice este de 24 ha. Ea este amplasată la altitudinea de 272m, având un relief cu mari denivelări, dar și cu întinse suprafețe plane. Istoria Grădinii Botanice din Jibou începe în 1959, cu nouă ani înainte de înființarea sa, când la Catedra de Biologie a Liceului din Jibou a venit profesorul Vasile Fati. În perioada respectivă liceul funcționa cu cantină și internat și își avea sediul în
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
liceului intuiește potențialul remarcabil pe care îl deține terenul din jurul liceului și vechiul parc de agrement, cu diversitatea speciilor ce se găseau plantate aici. Acest parc trebuia valorificat. Evident că cea mai bună idee era de a fi înființată o grădină botanică. Această idee odată apărută trebuia și pusă în aplicare. Abia de aici începeau adevăratele greutăți. Exista și o primă problemă, terenul viitoarei grădini botanice. Liceul nu avea în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Acest parc trebuia valorificat. Evident că cea mai bună idee era de a fi înființată o grădină botanică. Această idee odată apărută trebuia și pusă în aplicare. Abia de aici începeau adevăratele greutăți. Exista și o primă problemă, terenul viitoarei grădini botanice. Liceul nu avea în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care se găseau clădirile, curtea liceului cu câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
avea în acea perioadă în administrare decât 5 ha de teren, pe care se găseau clădirile, curtea liceului cu câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus la punerea bazei Grădinii Botanice a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
cu câteva terenuri pentru joaca elevilor, restul parcului era cuprins în patrimoniul silvic. O primă măsură care a dus la punerea bazei Grădinii Botanice a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Botanice a fost hotărârea Ministerului Silviculturii de a fi scoasă din amenajarea silvică și predată spre folosință Grădinii Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Botanice o suprafață de teren de 7 ha. Peste câțiva ani, în 1975 printr-o hotărâre a Primăriei locale se mai predau Grădinii Botanice încă 6 ha de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică. Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
de teren din rezerva de stat. În anul 1978, pe un teren alăturat Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică. Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Grădinii Botanice numit „Valea Viilor” a fost barată valea cu același nume și a început amenajarea unui lac de acumulare. Apa lacului era necesară udării plantelor din Grădina Botanică. Concomitent cu activitatea neobosită susținută de Pof. Vasile Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
Fati, în înființarea Grădinii Botanice un rol hotărâtor l-a avut studiul amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
amplu efectuat între 1959-1968, asupra condițiilor pedoclimatice și floristice ale zonei, studiu efectuat sub îndrumarea și consultarea unor remarcabili botaniști ai României, ca prof. dr. Alexandru Borza întemeietorul Grădinii Botanice a Universității din Cluj, prof. dr. Ion T. Tarnafschi directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor întocmite, profesorul Vasile Fati elaborează memoriul de înființare a Grădinii Botanice
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]
-
directorul Grădinii Botanice a Univesității din București, prof. dr. Emilian Topa, prof. dr. Eugen Ghișa, prof. dr. Onoriu Rațiu, dr. Felician Micle și dr. Ioan Gherghely. Pe baza recomandărilor și referatelor întocmite, profesorul Vasile Fati elaborează memoriul de înființare a Grădinii Botanice. Memoriul a fost aprobat de Ministerul Învățământului cu nr. 128805 din 1968. Astfel a luat nastere cea mai nouă grădină botanică din țară. Primul director a fost prof. Vasile Fati, profesor de științe naturale al Liceului din Jibou. Grădina
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]