29,866 matches
-
dovedită "„falsă”"). În știință nu se pot face progrese prin acel tip de experiențe, care nu fac decât să verifice legi încă valabile, ci prin probe, care dovedesc „falsitatea” lor și, în consecință, conduc la formularea de noi ipoteze. O ipoteză este științifică, doar atunci când permite invalidarea ei. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nici o contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic. Popper a descris
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]
-
observațiilor următoare, parafrazate dintr-un eseu din 1963 numit „Prezumții și infirmări” ("Conjectures and Refutations"): Deși principiul falsificabilității propus de Popper este util pentru a deosebi discipline științifice autentice de pseudoștiințe (cum sunt astrologia, homeopatia, etc.), în mod practic falsificarea ipotezelor științifice nu e prezentă în arsenalul de zi cu zi al științelor. Mai degrabă, cunoașterea științifică avansează datorită acumulărilor cantitative de fapte experimentale și formulări teoretice, care sunt în general consistente cu teoriile general acceptate la un moment dat. Pe măsură ce
Falsificabilitate () [Corola-website/Science/299583_a_300912]
-
asemănător . Kádár József consideră că numele satului Panticeu s-a format prin alăturarea a două nume de persoană, Cseh și Panchelus . Documentele medievale păstrate referitoare la Panticeu confirmă această opinie. Desemnările ulterioare în forma Pánczélcseh, Panczell Czzeh, Pánczel Cseh susțin ipoteza conform căreia la originea numelui satului s-ar afla proprietari de pămant. Documentele medievale arată că Petru Panchelus (cel cu platoșă) și urmașii săi au stăpânit multă vreme moșia Panticeu. Cătălina. Cătălina, Cătălina-Dorna, Sfânta Cătălina-Dorna (mag. Kzyentkatolnadorna), cătun și apoi
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
la începutul secolului XX, de Tagány Károly, Réthy László, Pokoly József, în cartea Szolnok-Dobokavármegye Monographiája . Conform autorilor menționați, numele vechi al satului Dârja - Derzse provine din toponimul slav drżava, cu sensul de loc, moșie, proprietate, iar Kádár József nu exclude ipoteza ca Derzs să fi fost antroponim. În timpul domniei lui Gabriel Bethlen s-a constituit în Panticeu comunitatea reformată - calvină. Ea a folosit o biserică mai veche, locaș de cult pentru romano-catolici, care a existat la Panticeu, prezența ei fiind consemnată
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
romanizate de pe tot cuprinsul provinciei Dacia în secolul III. Locuitorii fostei provincii ar fi fost strămutați în masă la sud de Dunăre, unde s-ar fi format limba română și poporul român. În principal, teoria lui Roesler are la bază ipoteze și speculații ce au în vedere - între altele - scurtimea prezenței administrației romane în regiunile Daciei nord-danubiene(165 de ani); faptul că stăpânirea romană a durat cu secole în plus în provinciile balcanice sud-danubiene; vocabularul comun româno-albanez, care în concepția susținătorilor
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
mare parte a populației romanice. -Vocabularul comun româno-albanez se datorează existenței substratului traco-dacic comun și a influenței culturalo-lingvistice a aromânilor autohtoni asupra albanezilor. -Gesta Hungarorum și Cronica lui Nestor, care îi menționează pe români, sunt izvoare demne de crezare, infirmând ipoteza teoriei roesleriene. Cronicari și istorici (p. 93-121). Argumentul "a silentio", adus în contra aflării Românilor în Dacia Traiană, care se bazează pe lipsa știrilor istorice despre acest popor timp de aproape 1000 de ani dupa retragerea aureliana este obiectul acestui capitol
Teoria lui Roesler () [Corola-website/Science/299612_a_300941]
-
la refuzul său de a respecta ordinele lui Ceaușescu. O anchetă ulterioară realizată prin exhumarea cadavrului a concluzionat, în noiembrie 2005, că acesta s-a sinucis într-adevăr cu pistolul unui ofițer de transmisioniști, Marius Tufan. S-a emis și ipoteza că intenția sa nu a fost sinuciderea, ci provocarea unei stări de incapacitate, însă glonțul i-ar fi secționat o arteră, provocându-i în scurt timp moartea. Această ipoteză este contrazisă de faptul că ministrul apărării nu și-a tras
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
pistolul unui ofițer de transmisioniști, Marius Tufan. S-a emis și ipoteza că intenția sa nu a fost sinuciderea, ci provocarea unei stări de incapacitate, însă glonțul i-ar fi secționat o arteră, provocându-i în scurt timp moartea. Această ipoteză este contrazisă de faptul că ministrul apărării nu și-a tras glonțul în membre sau alte părți nevitale ale corpului, ci spre inimă. Aflând că Milea s-a sinucis, Ceaușescu l-a numit verbal ca ministru al apărării pe Victor
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
există, are una sau mai multe cauze. Dacă există o cauză, și numai una, atunci aceasta e Dumnezeu, ființa unitară, în care toate își au originea. Dacă există mai multe cauze, atunci sunt trei posibilități: Prima posibilitate de reduce la ipoteza primară, conform căreia există numai o cauză. A doua posibilitate presupune o forță pe care ar avea-o toate lucrurile, și anume forța de a se auto-cauza. În acest caz toate lucrurile participă la o forță supremă, ceea ce presupune necesitatea
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
președintelui Cehoslovaciei Edvard Benes, om care se bucura de încrederea dictatorului sovietic. Această versiune a fost susținută și de liderul comunist polonez Wladyslaw Gomulka într-un discurs din 1961, dar până acum nu au apărut dovezi suficiente pentru susținerea acestei ipoteze.
Mihail Tuhacevski () [Corola-website/Science/299669_a_300998]
-
fie culorile clubului. O a patra versiune situează originea în faptul că mama unuia dintre primii jucători, Dna. Comamala, a împărțit eșarfe albastre jucătorilor, lucru care ar fi indus mai târziu ideea culorilor albastru și grena. De curând, o nouă ipoteză a apărut care sugerează faptul că originea culorilor este de fapt în sudul Germaniei, mai exact la Heidenheim an der Brenz, locul nașterii lui Otto Maier, unul dintre fondatorii clubului. În primii 10 ani, tricoul era jumătate albastru, jumătate grena
FC Barcelona () [Corola-website/Science/299667_a_300996]
-
însoțite de mărturisiri proprii și câteva fraze aromânești spuse de Coletti, ni le dă Ghica în "Scrieri", III, pp.99-106, ed. 1914. Unii autori români susțin teoria radicală -deși dubioasă- că mocanii săceleni ar fi ei înșiși de origine sud-dunăreană, ipoteză care are potențialul exploziv de a redefini din temelii istoria unor comunități românești din Transilvania: Deși Cadrilaterul a devenit parte a Regatului României abia în 1913, mocanii -în special cei mărgineni- au colonizat unele teritorii ale acestei provincii disputate deja
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
vânătoare. De la aproximativ 3 luni pot vâna singuri. O caracteristică a împerecherii la pisica sălbatică este glanda perianală, de secreție externă, ce secretă un lichid cu miros de valeriană, folosit pentru marcarea teritoriului, dar și pentru atragerea partenerului. După unele ipoteze mirosul acesta provoacă reacția de vânare necontrolată din partea râsului. Cele mai dezvoltate simțuri sunt auzul și mirosul. Ca animal nocturn și de amurg, are ochii bine adaptați la văzul de noapte, dar departe de performanțele râsului. Tacticile de vânătoare sunt
Pisică sălbatică () [Corola-website/Science/299719_a_301048]
-
slave și practica transhumanța. i sunt menționati pentru prima oară sub acest nume abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar originea etnică a acestora a dat naștere la numeroase controverse și speculații în rândurile etnologilor și antropologilor. Una din ipoteze, susținută de profesorii de la Universitatea din Cluj respectiv București, Theodor Capidan și Tache Papahagi (iar mai recent de etnografii Irina Nicolau respectiv Tănase Bujduveanu) îi clasifică pe sărăcăcianii ca aparținând unei ramuri a aromânilor numită "rămâni fărșeroți" care a adoptat
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]
-
că unii din sărăcăciani ar ar descinde din acel grup de mercenari spanioli care ar fi rămas în Valtos după cucerirea ducatelor creștine de către Turci, fiind căsătoriți cu femei locale vorbitoare de aromână a căror limbă o înțelegeau. O altă ipoteză sugerează ca numele li s-ar trage de la aspectul lor sărăcăcios, modest. J.K. Campbell precizează că până în 1937, mulți din sărăcăciani practicau furtul de animale (în greacă "zooklopi") din turmele aparținând Aromânilor mai înstăriți. Acest lucru se justifica din cauza faptului
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]
-
27 februarie 1854 se aruncă în Rin. Este salvat de niște luntrași, dar odată adus la mal se confirmă nebunia sa. Deși biografii timpurii concluzionau că acest comportament al lui Schumann era datorat sifilisului, cercetări ulterioare au arătat improbabilitatea acestei ipoteze. Mai mult, multe dintre simptomele pe care le manifesta, inclusiv crize de activitate maniacă susținută alternând cu perioade de depresie profundă, indică spre dereglări polare. Este transportat la un azil privat în Endenich, în apropiere de Bonn, Germania, unde va
Robert Schumann () [Corola-website/Science/299745_a_301074]
-
reprezentat ideile: Descoperiri recente (inginerie genetică, biologie, biochimie, biofizică; o nouă interpretare, mai nuanțată în plan conceptual, filosofic) au pus în evidență și alte posibilități de interpretare a genezei omului și a raportului acestuia cu mediul geografic natural. Conform noii ipoteze, evoluția este privită, în continuare, în ascensiune, dar în spirală și sinuoasă. Comparativ cu evoluționismul, nu se mai caută „veriga lipsă“ și nici un anume centru genic, chiar dacă Africa, prin descoperirile lui Leakey, rămâne încă în posesia celor mai vechi urme
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
prin descoperirile lui Leakey, rămâne încă în posesia celor mai vechi urme umane; este pusă în circulație ideea „centrelor genice“ și, de aici, a paralelismelor culturale și evoluțiilor zonale. Mijloacele de susținere pentru acest punct de vedere sunt: Dincolo de aceste ipoteze de lucru, un fapt este cert: omul a devenit o prezență activă într-un mediu care, fără a-l favoriza în mod deosebit, nu i-a fost niciodată ostil. Întemeiată pe studii etnografice asupra unor populații arhaice contemporane, ideea unei
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
compatibil cu crearea lumii din nimic, idee susținută de creștinism începând cu secolul al II-lea d.Hr. și adoptată de iudaism. Fizicienii atei s-au opus inițial din acest motiv adoptării teoriei. Big Bang-ul a fost propus ca ipoteză de preotul catolic Georges Lemaître. În 1951, Papa Pius al XII-lea a declarat că teoria lui Lemaître's validează științific catolicismul. Totuși, Lemaître s-a opus acestei proclamații, afirmând că teoria este neutră și că nu este nici legătură
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
de domn)”, ceea ce ar însemna că bărbatul ei, al cărui nume nu este menționat, a domnit la un moment dat. Pornindu-se de identitatea numelor copiilor sorei lui Lațcu - Mușata-Margareta - cu cei ai lui Ștefan, voevodul Sepințului, cea mai utilizată ipoteză de către istorici este că cei doi au fost căsătoriți. „"Bogdan își măritase fata [Mușata/Margareta] înainte sau după descălecare, cu acest voevod vecin, Ștefan al Sepenițului. La moartea lui Ștefan i-a urmat în scaun fiul său, Petru, iar la
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
de la Bistrița, unii istorici au considerat că numele de Costea este rezultatul unei confuzii de transcriere a numelui voievodului Ștefan al Sepințului, Costea ținând de datina onomastică maramureșeană. Istoricul bisericesc Gheorghe Moisescu propunea o explicație a acestei confuzii, pornind de la ipoteza deteriorării în timp a manuscrisului și a unei posibile erori la copierea a originalului în secolul XV. În sprijinul celor de mai sus vine și descrierea manuscrisului făcută de istoricul Damian P. Bogdan cu ocazia primei publicări complete a originalului
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
pomelnicul original al mănăstirii Bistrița, căci el nu este nume de botez, ci o prescurtare a numelui Constantin. În toate pomelnicele domnești nu găsim trecute nici numele de casă și nici diminutivele, ci numai numele curate de botez”". O altă ipoteză asupra lui Costea a fost cea emisă la începutul secolului XX de medievalistul Ilie Minea, care, după ce conchidea și el că "„evenimentele dintre 25 ianuarie 1372 și 1 mai 1389 sunt puțin lămurite prin știrile, ce ne-au rămas”", afirma
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
ar însemna „Fluviu mare” Attila este menționat că Etzel în epopeea-legendă "Cântecul Nibelungilor" ("Nibelungenlied"), de asemenea că Atli în legendă nordică „Volsunga Șaga” și că Attilius în „Thidrekssaga”; în germană veche, „Attli”însemna „tatăl” sau „cel bătrân”. După o altă ipoteză, mai comună, Attila ar fi diminutiv al cuvântului „tata”, însemnând „tătucul”. Alte cronici presupun că Attila Hunul, (406-453 d.H) ar fi fost de neam finic (finlandez). Celebra căpetenie Attila, care a pornit din Finlanda să cucerească lumea și a
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
episcopului Martinuzzi, însă expediția este mai mult simulată și fără a avea un rezultat. Restul domniei este un lung lanț de petreceri și desfătări cu tinerii săi sfetnici turci. A fost bănuit de relații bisexuale. Cel care a lansat această ipoteză a fost istoricul Dan Horia Matei, folosindu-se de croncia lui Grigore Ureche. În cele din urmă, fiind mai mult atras de petreceri decât de domnie, abdică în favoarea fratelui său Ștefan al VI-lea Rareș, se duce la Constantinopol și
Iliaș Rareș () [Corola-website/Science/299152_a_300481]
-
Neculce și "Descrierea Moldovei" a lui Dimitrie Cantemir; în toate acestea se afirmă că era un fiu natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume „Răreșoaia” și că în tinerețe se ocupa cu „măjeritul” (comerțul cu pește). Există și ipoteza că ar fi făcut parte din familia Cernat, boieri din Țara de Jos, proprietari ai întinsei moșii ce cuprindea lacul Brateș de lângă Galați, din care ulterior Petru Rareș va face danii de pescării unor mănăstiri. O altă ipoteză o consideră
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]