28,495 matches
-
ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11
DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269437_a_270766]
-
perioadei pe care a petrecut-o în detenție. 55. Guvernul se opune acordării despăgubirii materiale solicitate, în absența unei legături de cauzalitate între încălcarea denunțată și pretinsul prejudiciu. În ceea ce privește prejudiciul moral, consideră că suma solicitată de reclamantă nu este conformă jurisprudenței Curții în materie. În ceea ce privește celelalte cereri ale reclamantei, consideră că nu intră în competența Curții. 56. Curtea subliniază că singura bază de reținut pentru acordarea unei reparații echitabile constă, în speță, în încălcarea art. 4 din Protocolul nr. 7 la
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanțelor interne și în fața Curții, fără ca totuși să precizeze cuantumul acestora și fără să furnizeze documente justificative. 58. Guvernul observă că reclamanta nu și-a prezentat cererea sa în bună și cuvenită formă. 59. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor de judecată decât în măsura în care se stabilește caracterul real, necesar și rezonabil al acestora [Iatridis împotriva Greciei (reparație echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 54, CEDO 2000-XI]. În speță, ținând seama de
HOTĂRÂRE din 23 iunie 2015 în Cauza Butnaru şi Bejan-Piser împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269443_a_270772]
-
generale ale societății și cele particulare ale titularilor dreptului de proprietate. 17. Curtea apreciază că atât considerentele, cât și soluția din această decizie își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței. 18. Distinct de cele reținute în decizia anterior menționată, Curtea reține că Legea nr. 46/2008 - Codul silvic obligă la administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier național, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice
DECIZIE nr. 834 din 3 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10, art. 17 şi art. 51 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi ale pct. 42 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269454_a_270783]
-
nu a unei liste exhaustive: "orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces". Este o modalitate de reglementare adesea utilizată, astfel cum reține și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa: "una din tehnicile tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă
DECIZIE nr. 29 din 27 ianuarie 2016 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270032_a_271361]
-
produse din tutun (sens în care sesizarea face vorbire de inițiativa constituirii unor "spații pentru degustarea produselor din tutun") nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociație. 33. Considerente similare fundamentează de altfel și jurisprudența altor instanțe de jurisdicție constituțională care au fost chemate să se pronunțe asupra constituționalității legilor care au interzis fumatul în spațiile publice. Astfel, de exemplu, Curtea Constituțională a Republicii Macedonia a reținut, în esență, că reglementarea criticată nu încalcă prevederile
DECIZIE nr. 29 din 27 ianuarie 2016 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270032_a_271361]
-
ipoteza normei juridice și situația în care procedura de investigație a fost deschisă anterior intrării în vigoare a legii. 15. Cu privire la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) și art. 126 alin. (1), se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, precum și la doctrina referitoare la principiul separației puterilor în stat și la principiul loialității constituționale, concluzionându-se că respectarea acestor principii nu presupune un individualism al fiecărei puteri care acționează conform puterilor conferite, ci și o cooperare loială
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
cooperare loială între autoritățile publice. Niciuna dintre cele trei puteri statale nu poate interveni peste competențele altei puteri, limitând sau încălcând competențele, iar depășirea limitelor discreționare ale competențelor unei puteri duce la săvârșirea unui exces de putere. 16. Raportat la jurisprudența instanței de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 50 din 21 martie 2000 , arată că o prevedere legală prin care s-ar interzice - fie și numai temporar - executarea unei hotărâri judecătorești ar reprezenta o imixtiune a puterii legislative în procesul de
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
trebuie să apeleze la executarea silită pentru valorificarea dreptului său cuprins în titlul executoriu. Or, executarea hotărârilor judecătorești este garantată de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuând, în jurisprudența sa, că dreptul la o instanță ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă, fără efect în detrimentul uneia dintre părți, iar neexecutarea unei hotărâri judecătorești
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
Autoritatea Curții de Justiție a Uniunii Europene sau, altfel spus, monopolul de interpretare al dreptului Uniunii Europene are la bază: principiile întâietății, cel al efectului direct și mecanismul trimiterilor preliminare. Pentru a putea asigura coerența aplicării a fost adoptat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene principiul efectului util. În schimb, dreptul internațional, mai precis acea parte a lui care exclude dreptul supranațional, implică un transfer de putere pe baze contractuale. Principiul de bază în dreptul internațional este pacta sunt servanda
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
C) (ex2014/NN) - punerea în executare a hotărârii arbitrale Micula/România din 11 decembrie 2013 - Invitație de a prezenta observații în temeiul articolului 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene], atât Constituția [art. 148 alin. (2)], cât și jurisprudența relevantă a Curții Europene de Justiție consacră principiul supremației dreptului Uniunii Europene în raport cu legislația statelor membre. 39. Referitor la articolele din Legea nr. 20/2015 , care fac obiectul excepției de neconstituționalitate, în ceea ce privește art. 11 alin. (1) din Constituție, menționează că
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
aceste norme, atât puterea legislativă, cât și puterea judecătorească fiind pe deplin ținute, conform art. 148 din Constituție, să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate de România fa��ă de Uniunea Europeană și instituțiile sale, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale. 51. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. 52. Comisia Europeană, în calitate de amicus curiae, în temeiul art. 23a, alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 659
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
jurisdicția Uniunii. Așadar, în aplicarea art. 11 alin. (1) și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, România aplică cu bună-credință obligațiile rezultate din actul aderării, neinterferând cu competența exclusivă a Uniunii Europene și, astfel cum a stabilit în jurisprudența sa, în virtutea clauzei de conformare cuprinsă chiar în textul art. 148 din Constituție, România nu poate adopta un act normativ contrar obligațiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru. Toate cele anterior arătate cunosc desigur o limită constituțională, exprimată
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale [ Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004]. 94. Așadar, procedura de executare silită aflată în curs și care se suspendă de drept ca urmare
DECIZIE nr. 887 din 15 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38^2, art. 38^3 alin. (1), (3) şi (5), art. 38^9, art. 41^1 şi art. 41^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 , precum şi ale art. II din Legea nr. 20/2015 pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010. b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. Articolul 26 Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269964_a_271293]
-
sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție; ... c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. Articolul 26 Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continua. Articolul
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269964_a_271293]
-
revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judeca cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continua. Articolul 27 (1) La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, stabilește cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunica ministrului justiției. (2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269964_a_271293]
-
în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunica ministrului justiției. (2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție poate încuviința ca judecătorii să se informeze la sediul instanțelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, și să constate situații care justifica propuneri de îmbunătățire a legislației. ... Secțiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 28 (1) Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercita
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269964_a_271293]
-
476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, însă nu a fost transmis niciun punct de vedere. VIII. Jurisprudența națională în materie La nivelul curților de apel și al instanțelor din subordinea acestora nu au fost identificate hotărâri relevante în problema de drept analizată. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
formează obiectul sesizării, însă nu a fost transmis niciun punct de vedere. VIII. Jurisprudența națională în materie La nivelul curților de apel și al instanțelor din subordinea acestora nu au fost identificate hotărâri relevante în problema de drept analizată. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost identificată Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2015
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
medicul nu este funcționar public» nu sunt de natură să conducă la excluderea acestuia din sfera funcționarilor publici reglementată de Codul penal, textul referindu-se exclusiv la «natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său»". IX. Jurisprudență relevantă a Curții Constituționale În jurisprudența Curții Constituționale a fost identificată Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
sunt de natură să conducă la excluderea acestuia din sfera funcționarilor publici reglementată de Codul penal, textul referindu-se exclusiv la «natura profesiei de medic și obligațiile fundamentale ale medicului față de pacientul său»". IX. Jurisprudență relevantă a Curții Constituționale În jurisprudența Curții Constituționale a fost identificată Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 5
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal". X. Jurisprudență relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului Nu au fost identificate decizii relevante în problema de drept analizată. XI. Punctul de vedere exprimat de Direcția legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție Direcția de
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
în sensul că sesizarea este inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția stabilită în art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei legături de dependență între lămurirea chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei. A susținut că în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri judecătorești prealabile este condiționată, atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea că interpretarea
DECIZIE nr. 4 din 10 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală, cauze minori şi familie în Dosarul nr. 2.925/110/2014, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270038_a_271367]
-
dovedit circumstanțele speciale, fiind astfel afectat(ă) chiar regula/principiul executării într-un termen rezonabil. Or, această întârziere aduce atingere substanței însuși dreptului protejat de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 29 iulie 2008, pronunțată în Cauza Ocneanu împotriva României, și Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIE nr. 14 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270142_a_271471]