27,930 matches
-
Noul secretar de stat al lui Carter, Cyrus Vance, împărtășea dăruirea președintelui față de cauza drepturilor omului 1851. El își expusese opiniile într-o notă trimisă lui Carter, în octombrie 1976. La conferința de presă de după deschidere, acesta a declarat că preferă să folosească o "diplomație discretă" pentru a determina o țară să respecte drepturile omului, în loc să fie "strident sau polemic"1852. Criticii ar putea obiecta că Jimmy Carter nu a fost consecvent în privința politicii de respectare a drepturilor omului și s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prelungirea derogării ca de o pîrghie pentru îmbunătățirea practicilor românești de emigrare 1889. Jacob Birnbaum, directorul național al Centrului pentru Evreii din Rusia și Europa de Est și al Luptei Studențești pentru Evreii din Rusia a reluat remarcile lui Korey. Ambii au preferat să îndemne Congresul să introducă o procedură de supraveghere care să înlesnească emigrarea evreilor, decît să adopte o poziție sau alta privind prelungirea derogării 1890. Cei care au obiectat în fața comisiei împotriva cererii președintelui au fost puțini la număr. Principala
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ceaușescu a remarcat, totuși, că o parte din problemele economice ale României sînt influențate de unele evenimente internaționale, mai cu seamă de mărirea dobînzilor și "creșterea continuă a prețului petrolului". Președintele român a insistat, însă, mai puțin pe aceste probleme, preferînd să acuze autoritățile centrale de greșelile de conducere și organizare 2061. Îngrijorarea lui Ceaușescu era îndreptățită. Economia românească era într-o situație de criză, pe care datoria externă în continuă creștere o reflecta cu cea mai mare claritate. La începutul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să emigreze"2121. Deși criticate de opoziție, observațiile lui Scanlan s-au bucurat de sprijinul lui O. Rudolph Aggrey, ambasadorul Americii în România din timpul Administrației Carter. După părerea lui Aggrey, unii evrei nu voiau să plece din România. Aceștia preferau "să lupte în felul lor decît să treacă de partea cealaltă", în Statele Unite 2122. Opoziția a ridicat obiecții cu privire la poziția Administrației față de emigrare, în spiritul aceleiași legături cu problema mai amplă a drepturilor omului. Încurajate fiind de Richard Schulze, acel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1944... se... datorează victoriilor armatei... sovietice"2176. Avînd în vedere programele de austeritate ale lui Ceaușescu și lărgirea comerțului cu blocul comunist, excedentul înregistrat de America în comerțul bilateral cu România era acum de domeniul trecutului. Dat fiind că România prefera mai curînd să vîndă decît să cumpere, oamenii de afaceri americani nu mai erau atît de dornici să-și găsească timpul necesar să compară în fața Congresului, pentru a susține "Clauza națiunii celei mai favorizate". Preferau mai curînd să-și trimită
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trecutului. Dat fiind că România prefera mai curînd să vîndă decît să cumpere, oamenii de afaceri americani nu mai erau atît de dornici să-și găsească timpul necesar să compară în fața Congresului, pentru a susține "Clauza națiunii celei mai favorizate". Preferau mai curînd să-și trimită pledoariile în scris comitetului în cauză. Nu se putea spune, însă, același lucru și despre criticii practicilor românești privind drepturile omului. În iulie, membrii Comisiei Camerei Reprezentanților au audiat reprezentanți ai numeroase organizații, printre care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a României o îndreptățea să-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". România făcuse cîțiva pași în întîmpinarea intereselor politicii externe americane. Bucureștiul avea o participare limitată în cadrul Pactului de la Varșovia, se opusese invadării Cehoslovaciei și Afganistanului de către Moscova și preferase să absenteze din Națiunile Unite decît să se alăture altor țări din blocul comunist în ceea ce privește adoptarea unor rezoluții antiamericane. Luînd ca exemplu cea de-a 39-a Adunare Generală, Schifter a făcut o comparație între configurația voturilor României și cele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de muncă și ar fi dat de lucru altor șase mii dintre muncitorii deja angajați 2362. În concluzie, suspendarea temporară nu era viabilă, pentru americani, din punct de vedere economic. Culmea este că, la doi ani după aceea, România a preferat să pună capăt statutului comercial privilegiat pe care i-l datora Americii decît să accepte o suspendare temporară a "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Bucureștiul și Moscova Îngrijorarea cu privire la încălcarea drepturilor omului în România depășea cu mult granițele Washingtonului. Întrucît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
închiderea lucrărilor, Ceaușescu a luat și el cuvîntul în fața delegaților. E de la sine înțeles că Ceaușescu nu avea nici cea mai mică intenție să implementeze conceptele de perestroika și glasnost' în România. Pentru a nu părea arțăgos, liderul român a preferat să scoată în evidență faptul că sînt "o mulțime de căi către socialism". El s-a raliat cu entuziasm la apelul către dezarmare al lui Gorbaciov, însă era de părere că orice acord între Est și Vest depinde de propunerile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regim minorității maghiare prin termenii "povești de groază" și îndemna Congresul să nu-l mai tolereze pe "dictatorul brutal" Nicolae Ceaușescu 2394. Deși reprezentanții Comisiei pentru Helsinki și ai organizației Christian Response International împărtășeau vederile lui Hamos și Pilon, ei preferau mai curînd suspendarea Clauzei decît revocarea ei, pentru a determina schimbările dorite 2395. La două zile după încheierea audierilor, Crane a înaintat Camerei Reprezentanților o moțiune de protest, cu nr. 475, împotriva prelungirii dreptului președintelui de a face derogarea în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de închisoare pentru că ai cumpărat prea multă mîncare, singura de care aveai nevoie de patru ore pe zi pentru a te aproviziona cu alimente, deși munceai 46 de ore pe săptămînă și la conducere se afla singurul lider est-european care prefera să compună el însuși versuri pentru imnul național în loc să-i încredințeze unui poet această sarcină 2411. În presă au apărut numeroase relatări despre persecuțiile suferite de minoritatea germană și de cea maghiară. Majoritatea jurnaliștilor scăpau din vedere faptul că România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nici o persoană nu s-a prezentat în fața Congresului pentru a face vreo depoziție cu privire la numărul americanilor reîntorși în România. Din interviurile cu ambasadorii Barnes și Aggrey s-a putut vedea că au existat persoane, chiar dacă nu prea multe, care au preferat să trăiască în România și nu în Statele Unite 2588. Drepturile omului au căpătat popularitate în Congres, dar puțini reprezentanți ai puterii legislative știau că angajarea Americii la cauza drepturilor omului nu era atît de serioasă pe cît pretindea Congresul. Din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
palmară s-a dovedit a fi o metodă ușor de folosit, mai ales în cazul acelora care nu își pot atinge cu ușurință tălpile. Putem folosi reflexologia palmară oriunde am fi, în călătorie sau în vizită la prieteni. Multe persoane preferă reflexologia palmară celei plantare pentru că palmele sunt disponibile în orice moment din zi sau din noapte. Destul de frecvent, reflexologia palmară și cea plantară sunt folosite împreună pentru menținerea stării optime de sănătate. Reflexologia a câștigat popularitate atât printre terapeuți, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
a favoriza efectuarea corespunzătoare a masajului reflexogen (vezi foto 44). Foto 44: Masarea corectă a punctului de presiune al plexului solar. Acest punct se află în ambele palme. O metodă foarte eficientă de relaxare. Când se simt stresați, mulți oameni preferă să facă mișcare: să se plimbe, să înoate sau să joace golf ori baschet. Unii au hobby-uri relaxante, iar alții se întind puțin pentru a se odihni. Unul dintre instrumentele reflexogene ajutătoare extrem de eficiente vă poate face mai ușoară
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sistemului vest-european de datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat în nașterea lui Isus, indică pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor istorice. Compartimentalizarea timpului istoric în secole s-a încetățenit într-o asemenea măsură încât granițele temporale fixate de suta de ani par a avea materialitate concretă. Pe acest fundal, cu atât mai exotică pare propunerea lui E.J.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Moldova. Acest stat este Dacia: el se întindea de la Tisa și Carpați până la Dunăre, la Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmează, idealul purității și binomul pur-impur obsedează conștiința istorică românească. Cardinalitatea simbolică a purității, precum și îndărătnicia de a o abandona, sunt ilustrate de R.G. Melidon (1876), în manualul său de Istorie națională. Conștientizând puterea cvasi-magică a idealului de puritate, Melidon preferă să fie anacronic, în evidentă desincronie cu tendința epocii de derogare de la acest ideal, și să mențină latinitatea neștirbită a românilor: "Națiunea Românéscă adecă némul nostru al Românilor s-a început pe la anul 100 dupe nașterea luĭ Christos, când atuncĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să dea cetelor de bătăuși o doctrină. Drept vorbind, aceste cete nici nu doreau așa ceva. Tinerii cu frunți înguste, cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre aceștia proveneau din regiuni extra-italice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în treacăt fie spus, personal, suntem perfect de acord). Și în acest punct, manualul contrastează puternic cu ortodoxia istoriografică: în loc să portretizeze națiunea română în termeni esențialiști, ca o împlinire determinată de necesitatea istorică sau ca un dat obiectiv etern, este preferată în schimb o poziție construcționistă, care admite contingențele istorice și implicit fragilitatea (în opoziței cu eternitatea) statului național. Un alt aspect care a intrat sub tirul critic a fost management-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste 18 ani (marjă de eroare +/-2.5% la un interval de încredere de 95%) a descoperit că un procent de 22,3 la sută dintre respondenți ar prefera să se revină la regimul comunist, în timp ce 60,2 de procente nu agreează o asemenea revenire, iar 17,5 la sută dintre cei intervievați au răspuns "Nu știu" sau "Nu răspund". Fără să fie o categorie dominantă statistic, indivizii care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un element deloc neglijabil în opinia publică românească. Aceasta deoarece indivizii care doresc revenirea la rânduielile din vremea comunistă constituie categoria populațională ce poate fi numită a "fundamentaliștilor nostalgici". Termenul de "fundamentalism", utilizat aici ca descriptor pentru atitudinea de a prefera revenirea în trecutul comunist, solicită o clarificare semantică. După cum punctează P. Berger și A. Zijderveld (2009), fundamentalismul (ca fenomen general) este caracterizat de trei caracteristici: a) este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere în lumea pierdută a tradițiilor din trecut; c) este o tentativă de restaurare sau recuperare a tradiției periclitate, prin reîntoarcerea la trecutul idealizat (Berger și Zijderveld, 2009, pp. 71-73). Indivizii care preferă restaurarea comunismului în România printr-o cădere în trecutul la modul ceaușist întrunesc toate cele trei atribute pentru a putea fi calificați drept fundamentaliști nostalgici. Cu toate că reprezintă un procent minoritar, indivizii din această categorie formează nucleul dur al rezistenței nostalgice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici dar și mai pasivă în termeni de intensitatea convingerilor, care deși valorizează pozitiv fostul regim, nu dorește reinstaurarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Bulgaria la Neuilly (27 noiembrie 1919); tratatul cu Ungaria la Trianon (4 iunie 1920); tratatul cu Turcia la Sevres (10 august 1920); Franța dorea slăbirea Germaniei, stabilirea graniței pe Rin și despăgubiri de război. În schimb, Anglia și SUA preferau să nu slăbească Germania prea tare din motive economice și politice (refacerea economică a Germaniei era o atractivă piață de capitaluri iar o Germanie prea slăbită putea deveni o victimă ușoară a comunismului în plină afirmare; în plus, Anglia nu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]