29,566 matches
-
vechiul cîntec: „Zilele alea s-au dus acum și trebuie să rămînă În trecut“, ok? — Ok... — Și Bruce, fără supărare, ei frățîne? — Noo Ray, mă cunoști, nu sînt eu ăla care să trăiască În trecut. SÎnt convins că o să faci treabă bună ca inspector. Ray ne Înșfacă cu duritate de umeri. — Mersi frățîne. În regulă, mai bine o tai. Pa. Am niște chestii de făcut, tresă mă văd cu unii. — Mda. Ceao Ray. — Ceao pa pa Bruce... of... Bruce, l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
dorit pe el? Ea să-l fi vrut pe ăsta? Nu. Niciodată. Cum de a crescut sămînța nemernicului ăsta Înăuntrul ei din cauza unei biserici cretine și de rahat, condusă de puțoi care nici măcar nu dau la buci? Sau oricum nar trebi să dea. E Împotriva reglementărilor. E Împotriva reglementărilor ca un prizonier din categoria asta să fie lăsat singur cu un ofițer, ca să nu mai vorbim de un polițist În vizită, dar gardianul era un tovarăș de la masoni. Mi-a acordat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
pantofii ăia mari pe care i-am făcut pe comandă specială la magazinul din Newcastle. Golanii ăia s-au pus pe puțoi și i-au tras șuturi pînă l-au lăsat fără cunoștință. Noi n-a trebuit decît să terminăm treaba, nu știam dacă era sau nu tipul cu care era Carole. L-am căpăcit cu ciocanul cu vîrf despicat pe care-l foloseam să ne protejăm pe stradă. L-am cumpărat din Chelmsford, pe drumul de Întoarcere de la Tony și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Când venea Bogdan, era ca o vizită de pe altă planetă. Ar fi multe de povestit din spital : despre impersonalizare, despre ștergerea identității, despre cum e să fii doar carcasă. Nu m am plâns niciodată doctorului meu, care n-avea nicio treabă cu bolgiile de la etajul inferior. Pot să spun doar că, în ultima zi de spital, am aflat că era acolo și o psiholoagă. Tare bine mi-ar fi prins să fi știut de la bun început, să fi venit măcar o
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
mine la tot ce ținea de creșterea copiilor. Nu le făceam față, eram pe dinafară, s-ar fi prins, cărțile erau un bun pretext pentru eschivă. Cu vremea m-am împrietenit cu ele, au înțeles că tot cititul ăla era treaba mea, „n-are încotro, săraca“, eram profesoară la Universitate (mult mai târziu au aflat că sunt și scriitoare). Ca să scriu, o vreme m-am dus prin cafenelele de lângă casă (alea care erau deschise dimineața), încercând să mă concentrez pentru doctorat
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
era altul - de la căluț de globuri la căluț bomboniu, de la căluț de puf, de catifea, la căluț de nori, de sclipici, zburător sau mai știu eu cum); Copilul care cânta tare în autobuz cântece în engleză și franceză, n-avea treabă, eu încercam să mă scuz, cânta tare de tot și poate deranja ; Copilul care venea seară de seară cu un teanc de cărți să citim - și dacă eram obosită povestea ea, după imagini ; Copilul care-mi citea cu vocea de
Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
își dorea tare mult să se joace cu ea. Tata se apropie de caii cu care venise, smulse un fir de păr din coada unuia, făcu un laț pe care-l puse la gura scorburii, după care-și văzu de treabă, nu înainte de a-i spune lui Ioan să-l cheme, dacă s-o prinde pasărea. Tare bucuros de ce avea să urmeze, foarte atent, supraveghe scorbura până adormi. Într-un târziu tata-l trezi să-i dea pupăza speriată. Mai târziu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
uite niciodată că mama, văzându-l cu creionul în mână, necăjită îl mângâiase pe cap zicându-i cu tristețe în glas: - Dragul mamei, cine știe dacă vei mai putea scrie vreodată cu mâna asta! La Rezina, medicul, un evreu de treabă, după ce-l examină, îi recomandă să nu mai țină mâna legată, s-o solicite cât mai mult, prin mișcări repetate. Cu o rețetă pentru un unguent, se încheiase povestea cu mâna. *** Pe drumul plin de praf, umbra i se proiecta
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
nu se gândise la dânșii, când hălăduise prin Iașul devenit orașul lui, mai ales când trecea pe lângă Mitropolie și Trei Ierarhi! În centrul satului, deoparte și de cealaltă a drumului pavat cu piatră de râu, casele negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
seara auzise dinspre bucătărie frânturi din dialogul părinților. Tata iritat, o întreba pe mama și se întreba și pe el însuși: - Bine, să zicem că-l trimitem la Iași. Bine! Dar eu, cu cine-o să mă mai ajut la treburi? Grădina, cine-o s-o mai păzească ziua? - Da’ las-o-ncolo de grădină, măi Gheorghe, că nu ne-om îmbogăți noi de pe urma ei! Altceva mă frământă. Dacă pleacă la Iași, va avea nevoie de bani mulți. După ce se gândi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se scurge, dar parcă se așează exact la locul lui. Am încercat o dată să repar treptele casei, însă amestecul meu de apă și ciment curgea în toate părțile. Mare lucru să fii meseriaș!“ - Unde-i nea’ Pascaru, maistrul? - Da’ ce treabă ai cu el? Muncitorul spân, cu mustață groasă îl privea lung. Ia vezi înăuntru, în depozitul de materiale. - Îl cunoști? - Păi sigur că da, îmi este unchi. Omul ridică din umeri și-și văzu de treabă după ce-i arătă, indiferent
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Pascaru, maistrul? - Da’ ce treabă ai cu el? Muncitorul spân, cu mustață groasă îl privea lung. Ia vezi înăuntru, în depozitul de materiale. - Îl cunoști? - Păi sigur că da, îmi este unchi. Omul ridică din umeri și-și văzu de treabă după ce-i arătă, indiferent, direcția. Când îl văzu, maistrul coborî de undeva, de la etaj. Se șterse cu o cârpă, îi întinse mâna și-l întrebă: - Cum a mers la examen? I-ai dat gata pe ieșeni? Hai, nu te bosumfla
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ușor îl purta. Aflându- i numele de la elevul de serviciu, deduse că era expeditorul telegramei de săptămâna trecută. Îi strânse mâna după ce-l măsură cu privirea, îi arătă un scaun, apoi ieși din birou, nu pentru că ar fi avut vreo treabă, ci pentru a-l lăsa să se obișnuiască cu acea încăpere, speculând influența pe care aveau s-o exercite tablourile cu fotografiile promoțiilor anterioare de absolvenți, fotografiile în care elevii lucrau la câmpul de experiențe sau în laboratoarele școlii. După
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
copil, discuțiile prelungite cu preotul, cu învățătorul rus, cu toți cunoscuții, nu o spunea, dar nu-i priiseră. Era obișnuit din școală să facă mereu ceva, și tata - lucru de mirare, parcă se sfiia să-i mai ceară ajutorul la treburile gospodăriei. Și din cauza asta simțea că nu-i mai era locul acolo. IV. Ca oricărui tânăr, ordinul de chemare în armată îi veni, într-un fel, ca o ușurare. Îi intrase în sânge disciplina, obișnuința traiului în comun, chiar dacă nu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
închinat de Samuel văzătorul, de Saul, fiul lui Chis, de Abner, fiul lui Ner, de Ioab, fiul Țeruiei, toate lucrurile închinate erau sub paza lui Șelomit și a fraților săi. 29. Dintre Ițehariți: Chenania și frații săi erau întrebuințați pentru treburile de afară, ca dregători și judecători în Israel. 30. Dintre Hebroniți: Hașabia și frații săi, oameni viteji, în număr de o mie șapte sute, aveau privegherea asupra lui Israel, dincoace de Iordan, la apus, pentru toate treburile Domnului și pentru slujba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
săi erau întrebuințați pentru treburile de afară, ca dregători și judecători în Israel. 30. Dintre Hebroniți: Hașabia și frații săi, oameni viteji, în număr de o mie șapte sute, aveau privegherea asupra lui Israel, dincoace de Iordan, la apus, pentru toate treburile Domnului și pentru slujba împăratului. 31. În ce privește pe Hebroniți, a căror căpetenie era Ieria, s-au făcut în al patruzecilea an al domniei lui David, cercetări cu privire la ei, după spițele lor de neam, și după casele lor părintești, și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
ei la Iaezer în Galaad oameni viteji. 32. Frații lui Ieria, oameni viteji, erau în număr de două mii șapte sute capi de case părintești. Împăratul David i-a pus peste Rubeniți, peste Gadiți și peste jumătatea seminției lui Manase, pentru toate treburile lui Dumnezeu și pentru treburile împăratului. $27 1. Aceștia sunt copiii lui Israel, după numărul lor, capii caselor părintești, căpeteniile peste mii și peste sute, și slujbași în slujba împăratului pentru tot ce privea șirul cetelor, sosirea și plecarea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
oameni viteji. 32. Frații lui Ieria, oameni viteji, erau în număr de două mii șapte sute capi de case părintești. Împăratul David i-a pus peste Rubeniți, peste Gadiți și peste jumătatea seminției lui Manase, pentru toate treburile lui Dumnezeu și pentru treburile împăratului. $27 1. Aceștia sunt copiii lui Israel, după numărul lor, capii caselor părintești, căpeteniile peste mii și peste sute, și slujbași în slujba împăratului pentru tot ce privea șirul cetelor, sosirea și plecarea lor, lună după lună, în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
plini de tot soiul de boli! Norocul este că pe Atilia, nici o infecție nu se transmite în regnul animal de la inferior la superior. Natura, atît de îngăduitoare la ei, nu permite aici acest lucru care i-ar prejudicia lucrarea. Altă treabă a fost cu lecturarea uneia dintre cărțile lor sfinte - au cîte una de fiecare mare religie! Am început să rîd cu lacrimi. Conform summum-ului de informații developate, Divinitatea făcuse Universul cu aproximativ 7600 de ani în urmă și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
Întins mâna spre receptor, privind după o infirmieră tinerică, care, zgribulită, tocmai trecea În fugă de la un pavilion la altul... În cele din urmă, cu mare plictis, a format numărul. Când a auzit glasul centralistei, a intervenit cu Însuflețire: ― Scumpo!. Treaba cu Păcurețul s-o lăsăm pe altă dată. Acuma Întreabă și tu În clinica ceea de o doctoriță... Cum ai zis că Îi spune? ― Despina Hliboceanu. ― Auzi: Despina Hliboceanu. Și spune-i să vină la poartă, că o așteaptă maică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Cred că Îl cunosc și eu, domnule profesor - a Îndrăznit să glumească Gruia. ― Pentru tine, Petrică, este o noutate. Este vorba de tatăl acestui tânăr doctor, Gruia;Toader Toaibă... ― Nu! Nu se poate! ― Ce nu se poate, Petrică? ― Se vede treaba că Dumnezeu le aranjează pe toate cu mare măiestrie. Nici nu puteam să visez că mă voi Întâlni cândva cu feciorul lui Toader Toaibă, cel mai bun camarad al meu de acolo, din gura Gheenei... Dacă la buchetul meu de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de sănătate și m-am trezit În altă lume... Cum te simți, prietene? ― Cu atâția doctori pe lângă mine, mi-ar fi rușine să spun că nu mă simt bine. ― Asta mă bucură mult. Pe deasupra, am văzut-o pe Despina la treabă, cum se spune, și l am cunoscut și pe fiul camaradului Toader. ― Și nu este un doctor oarecare... doar este asistentul meu. ― Atunci, bucuria mea este Înzecită. Să dea Domnul să ajungi să-i lași moștenire locul tău de profesor
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
bucurii pentru un veac... Da’... omul vine, stă, dar mai și pleacă. Așa că am să plec spre cele zări, ducând În suflet bucurii cu nemiluita. Rămâneți cu bine, scumpilor. Iar tu să te faci grabnic sănătos, că te așteaptă atâtea treburi! Cu aceste cuvinte, l-a Îmbrățișat pe Nicu, care l-a rugat să mai treacă pe la el, ca să-i spună vești de la Toader Toaibă. ― Nu voi uita - a răspuns Petrică, dispărând dincolo de ușă, așa cum a intrat: Întâi bastonul, apoi piciorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu poți răspunde tu În numele amândurora. Poate pentru Despina ceva nu a fost clar... ― Vă rog să mă iertați, domnule profesor, pentru lipsa de discernământ. Nicu a zâmbit cu Îngăduință, văzându-l pe doctor copleșit de jenă... ― Puteți pleca la treburile voastre, copii. În ziua aceea, doctorul Gruia și Despina au avut de lucru cu asupra de măsură. Despina a fost nevoită - pentru liniștea ei - să revadă starea fiecărui pacient propus pentru intervenție. Când a terminat, a venit la Nicu, să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
adânc, cu aducere aminte de diminețile primăverilor de acasă... A zâmbit unei amintiri de când Încă nu știa ce sunt aceia pantaloni... Aducerea aminte Îi juca aievea În fața ochilor... Era o dimineață de primăvară ca asta... Mama Maranda a plecat la treburi, lăsându-l În fața geamului pe o laiță din bucătăria de vară. Casa, așezată Împotriva soarelui, arunca peste toată curtea o umbră grea - aproape materială. Dincolo de umbră era portița care dădea spre câmpul cu brazdă reavănă și neagră. Din Înalturi, cu
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]