279,258 matches
-
Peste un milion de imigranți ajungeau în Germania în 2012, iar numărul românilor și bulgarilor creștea cu 20% față de anul anterior, potrivit unui raport guvernamental publicat la vremea respectivă de „Rheinische Post”. Atunci, din cei peste un milion de imigranți veniți în Germania (cu 14% mai mulți decât în 2011), aproximativ 117.000 erau români și 59.000 bulgari, ceea ce reprezenta o creștere de 20%. Trendul a continuat și în anii care au urmat, 2015 înregistrând un număr record de români
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
vreodată de la debutul colectării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 1967. „Ne așteptăm ca în 2015 numărul românilor și bulgarilor care trăiesc în Germania să crească în continuare. Dar nu sunt motive de îngrijorare, atât bulgarii, cât și românii care vin în Germania pentru a munci sunt bine pregătiți”, confirmă Frank-Jürgen Weise, director al Agenției Federale Germane pentru Muncă.
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
prăpăstii amețitoare peste care treci cu inima exact cât un purice. Și mai sunt și alții ca tine, fiecare cu puricele lui, zbătându-i-se, între spaimă și admirație mută, în piept. Cuiburi de sfințenie Chiar de cum intri în țară, venind dinspre Serbia, după vreo jumătate de ceas de mers, te ia în primire canionul Moraca, unul dintre cele mai spectaculoase din lume. Preț de câteva zeci de kilometri pășești cu picioarele de cauciuc ale mașinii pe marginea unei căldări de
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
distinge prea bine, te înfrigurezi când privești, căci sunt sute de metri până jos! Tot așa și atunci când o iei în direcția mănăstirii Ostrog, care se află pe muntele cu același nume. La început te întrebi ce l-o fi venit monahilor să-i dea lui Dumnezeu întâlnire pe un perete de granit unde n-a îndrăznit nici o pasăre să-și așeze cuibul. Nu s-a cățărat nici un copac. N-a răsărit nici o floare. Biserica și altarul sunt scobite în stâncă
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
pește la Budva, adică alături, de unde, în caz că tot nu ești mulțumit, pornești spre Golful Kotor, ce tocmai îți face cu mâna. Cu mai multe mâini, de fapt, deoarece există o sumedenie de orășele aici, ale căror căsuțe ca de poveste vin până în marginea apei, cele mai multe dintre ele pregătite pentru musafiri. Poți zice, dacă rămâi peste noapte într-una, c-ai dormit cu Marea Adriatică la creștet. Dar în Muntenegru turiștii sunt așteptați peste tot, nu doar la mare, unde poți crede c-
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
afli în Muntenegru, la Petrovac, Budva sau Herceg Novi. Lacul Skadar e o mare mai mică. Dar cu o putere de seducție la fel de mare. Satele pescărești de pe malurile lui sunt o încântare. Ca și satele-podgorii de pe înălțimile din preajmă. Pește, vin și trestii foșnind la atingerea lotcilor ce lunecă pe canalele acestei uimitoare delte de buzunar! Și nu trebuie să bagi prea adânc mâna în buzunar ca să te poți bucura de toate acestea. Prețurile sunt ca localnicii: prietenoase. Istorie comună Românii
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
înscrie această țară între cei cunoscuți, sau cei care contează. Ori, exact din cauza acestor realități, Azerbaidjanul se simte obligat să recurgă la ceea ce înseannă argumentul decisiv, în cazul unei crize internaționale sau zonale, argumentul notorietății. Notorietatea pozitivă, cea care poate veni în ajutorul țării, nu se poate crea decât prin demonstrația că națiunea respectivă este una generatoare de valori culturale, de pace și de bunăstare, pentru ea și pentru toată lumea. Dar Azerbaidjanul nu este singura țară care a înțeles acest lucru
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
ușoară la care au participat nume mari ori nume care au devenit mari. „Cerbul de Aur” era cunoscut în Europa, avea un prestigiu incontestabil, cu acest vehicul au intrat în circuitul internațional mulți soliști români, mulți artiști din lume au venit în România și pentru un anumit public, România era cunoscută ca o țară normală. Dar Festivalul a dispărut, chiar dacă avea un succes intern și extern. Existau mari competiții sportive cu caracter regional, balcanic, unde numele României însemna mult. Nu voi
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
ediții, și Festivalul „Internațional de literatură” de la Neptun, la care au participat mari nume ale literaturii mondiale - Jorge Semprun, Ismail Kadare, Vargas Llosa, Amos Oz, Antonio Lobo Antunes, Tomas Salamun - doar câteva nume de primă mărime dintre cele care au venit în România, s-au întâlnit cu scriitorii și publicul românesc, au scris despre România. N-a fost doar un câștig de imagine externă, a fost un câștig pentru cultura noastră, a fost o formă concretă de acces la valorile culturii
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
are capăt. Toată țara este agitată de televiziuni pentru participarea la „Eurovision”, iar dacă nu este „Eurovision” este Guță sau este Salam sau este Minune sau sunt site-urile porno ori aventurile sexuale ale lui Cristi Borcea. Sunt semne că vin vremuri grele pentru România. Nu manelele ne vor apăra drepturile, nici manualele alternative, ci valorile culturale ale acestui popor. Brâncuși și George Enescu vor cântări mult la judecata asupra dreptului nostru de a fi pe mai departe o națiune liberă
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
vorbim foarte serios atunci când este vorba de a apăra valorile UE. Mai mult, ne va ajuta să punem la punct o politică externă și de securitate comună”. Această poziție este susținută de o serie de politicieni care afirmă că a venit momentul pentru o armată europeană, pentru o forță comună care să permită o susținere a unei poziții puternice de jucător internațional a UE. Inedit în acest tablou este faptul că susținerea vine și din partea unor politicieni germani, care văd în
Dilemele Armatei Europene () [Corola-website/Journalistic/296304_a_297633]
-
o serie de politicieni care afirmă că a venit momentul pentru o armată europeană, pentru o forță comună care să permită o susținere a unei poziții puternice de jucător internațional a UE. Inedit în acest tablou este faptul că susținerea vine și din partea unor politicieni germani, care văd în crearea unei viitoare armate europene un rol sporit pentru țara lor. Chiar ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, spune că este sigură că dacă nu copiii ei, atunci cel puțin
Dilemele Armatei Europene () [Corola-website/Journalistic/296304_a_297633]
-
a Armatei Uniunii Europene deranjează Marea Britanie, care în mod tradițional preferă, atunci când e vorba de dosare de securitate, parteneriatul strategic cu Statele Unite în cadrul NATO oricărei forme de cedare de responsabilități naționale către Comisia Europeană. De fapt, de la Londra au și venit primele critici explicite la adresa ideilor lui Juncker. „Poziția noastră este foarte clară și susținem că apărarea este o problemă națională și nu responsabilitatea UE. Nu există nici o perspectivă ca această poziție să se schimbe sau ca o Armată Europeană să
Dilemele Armatei Europene () [Corola-website/Journalistic/296304_a_297633]
-
Olanda, iar în Rusia aceștia reprezintă o cincime dintre locuitori. Ca efect, politicile statale trebuie să se plieze și să creeze condiții pentru musulmanii care intră în arena socială, politică, religioasă*. Aceste valuri de oameni de altă credință și tradiție vin spre occident dintr-o lume complet diferită - studiile arată că 46 de țări musulmane contribuie cu doar 1% la literatura științifică mondială sau că în aceste state există în medie numai nouă cercetători, ingineri sau tehnicieni la mia de locuitori
Musulmani în Europa by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296300_a_297629]
-
-o la Frankfurt. În timpul facultății, a primit o bursă de studiu în SUA, iar după absolvire a lucrat în cercetarea cancerului mamar în Elveția, la Basel. Tot acolo a început să lucreze în chirurgie ginecologică. Un post în Universitate a venit firesc, iar specialistul românul a progresat în mediul academic. Nivelul la care activează Șerban Costa în medicină este cel mai înalt, fiind, așa cum îi place să spună, „un fel de Liga Campionilor din fotbal”. Cât privește prestigiul medicilor români, profesorul
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
în România dar lucrează „afară“, Șerban Costa este un produs al școlii germane de Medicină. Acesta este și motivul pentru care profesorul universitar se consideră un român în Germania, dar un medic german. Cu atât mai relevant este faptul că vine deseori în România la menifestări științifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie și profesionale durabile în România și, pentru a nu uita limba română, citește „în fiecare an cel puțin o carte în limba română”: „Eu spun că
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
la menifestări științifice sau în concedii, a păstrat legături de prietenie și profesionale durabile în România și, pentru a nu uita limba română, citește „în fiecare an cel puțin o carte în limba română”: „Eu spun că merg acasă când vin în România”, mărturisește Șerban Costa. Un vizionar în medicină Medicul Andrei Muller Funogea este șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul „Sf. Maria” din Düsseldorf. A plecat în Germania în 1990, după ce tocmai terminase Medicina și stagiul de trei ani care
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
anunțați că există remediu pentru boala de care suferă. În plus, specialistul român nu a uitat țara natală și menține legături prețioase cu medicii din România, cărora le împărtășește din cunoștințele sale. Un exemplu este faptul că reputatul chirurg a venit la o conferință medicală de la Timișoara: „Cu ce am învățat în Germania vreau să fiu de folos în România. Avem medici din România alături de care colaborăm. Aș fi dispus să colaborăm și la un nivel superior. Să înființăm un proiect
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
psihică a omului, apoi migrație, un fenomen tot mai răspândit: „Mă ocup de familii în general, dar și de persoane individuale, cu anumite probleme legate de familie, iar transcultural se referă la partea de migrație, privitoare la cultura din care vine o persoană”, explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor...”, povestește românca. Integrarea sa a venit treptat și, odată cu trecerea timpului, a reușit să îi cunoască mai bine pe belgieni și să le înțeleagă obiceiurile și stilul de viață. A învățat foarte mult și a reuși să treacă peste impedimente. Acum, după 25 de ani petrecuți
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
să îi cunoască mai bine pe belgieni și să le înțeleagă obiceiurile și stilul de viață. A învățat foarte mult și a reuși să treacă peste impedimente. Acum, după 25 de ani petrecuți în Olanda, Dana Popa consideră că a venit momentul în care poate oferi și țării în care s-a născut din experiențele și cunoștințele acumulate. Începând din luna iulie 2015, organizează la Cluj o serie de workshopuri cu diferite teme de dezvoltare personală: „Am intrat în contact cu
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Belgia. Astfel, a pus la punct, în 2014, prin „Platforma Românească de Cultură”, primul festival românesc de la Haga, iar anul acesta, la finele lunii septembrie, va avea loc a doua ediție a evenimentului: „Sunt foarte entuziasmată de elanul nou care vine, de România nouă și de ce se întâmplă pe plan cultural”. Profesorul anului Românul Alexandru Iosup a fost desemnat profesorul anului în Olanda. Care sunt meritele incontestabile care i-au adus prestigiosul titlu? Profesionalismul, dedicarea spre profesie, precum și metoda să originală
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
și-a luat Doctoratul în informatică la Universitatea olandeză unde predă și astăzi. În urmă cu un an, românul era ales cel mai bun profesor de la Universitatea Tehnică din Delft, astfel încât titlul de cel mai bun profesor din Olanda a venit ca o recunoaștere firească a unui cumul de calități: „O bună educație presupune inovație. Lumea are nevoie de absolvenți gata de lucru chiar acum. Folosind elemente de joc în domenii care nu includ asta, precum educația, toți studenții pot fi
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Bruxelles. Copii săi știu despre România că este țara părinților și bunicilor lor.În alt colț al Bruxelles-ului, Carmen Pop, o româncă din Baia Mare, a construit un colț de Maramureș printre străini. Produsele exclusiv românești au atras clienții care vin ca acasă în restaurantul ardelenesc „Restauration Roumaine”, al cărui patroană este. „Nu cred pe nimeni care spune că nu îi este dor de țară. Și noi simțim lipsa locurilor copilăriei”, mărturisește românca. În mod oficial, peste 50.000 de români
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
a pornit ideea afacerii de familie bazată pe o expertiză deja existentă. Având în vedere că familia sa se ocupă și astăzi cu apicultura și că Irina însăși a fost implicată în acest proces încă de mică, mierea „Melliris” a venit ca o idee firească. Dezvoltarea brandului „Melliris” s-a făcut inițial în România, atât din punct de vedere al comunicării, cât și al producției. Mierea era colectată de la producători locali din Oltenia, inclusiv de la familia Irinei, și ambalată tot în
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]