279,258 matches
-
companiei, doctorul Gregg Homer, spune că noua metodă este sigură și va schimba viețile a mii de oameni în bine. Șoferii care ascultă muzică reggae recunosc că au fost la un pas de a produce un accident. Miriam Clegg a venit la catedrală pentru o rochie cu buline, iar pe cap a purtat o pălărie gen turban, împodobită cu flori de culoare roșie. Fox a anunțat că Gregg va lipsi de pe micul ecran, o perioadă, pentru a-și rezolva niște probleme
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
un borcan de sticlă două linguri de drojdie uscată bio, adăugați conținutul obținut în blender, completati cu apa și amestecati. Praful lunar conține în principal minerale și sare, ajutând procesul de fermentare a drojdiei. Dracii fug din calea lui și vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau chiar în trupurile unor animale. Evenimentele se desfășoară într-un ritm alert: ei fură o mașină cu un milion de mărci germane în portbagaj și fug din spital. Un meteorolog de la o
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
o pajiște plină de flori de câmp, de pe dealurile Transilvaniei. Eram incapabilă să pronunț vreun cuvânt. Ministrul de interne Țvetan Țvetanov a declarat jurnaliștilor că agresorul a avut dosar penal pentru pentru posesie de droguri, jafuri și huliganism. Acest anunț vine ca răspuns la propunerea recentă a lui Kofi Annan de a crea un cabinet de tranziție. Incompetența angajatelor l-au costat pe micuț viața. Chile are al doilea cel mai mare lanț vulcanic din lume, după Indonezia. Adjunct al secției
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
sunt suficiente pentru depășirea crizei economice. Igor Gujva a precizat că Veremii și un coleg de-ai săi se întorceau acasă cu taxiul, în timp ce persoane necunoscute au atacat mașina la o intersecție. Un consilier prezidențial transmite, potrivit Reuters, următorul mesaj venit din partea lui Morsi pentru egipteni, acela de a rezista loviturii militare de stat într-o manieră pacifistă și să nu facă sub nicio formă uz de violență. Zi istorică pentru Suverana și-a luat rămas-bun de la supuși, luni seara, prin intermediul
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care-l chema , în urma unei vitejii desfășurate într-un război.
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
1924, pagina 246 footnote> (Auzit de I.T.Popovici de la V.Lopătariu, de loc de peste Prut) Foilean-a bobului Pe apa Bârladului Toat-oștirea mi se lasă Și prin codru mi se-ndeasă! Pe cel drum, pe cea cărare, Se zărește pară mare: Vin turcii de prăpădesc Pământul moldovenesc! Ștefan Vodă Domn cel Mare Ca un zmeu șade călare Și mereu mi-i tot pândește Și pe noapte mi-i cosește! Și mi-i bate, și-i omoară De se duce vestea-n țară
?tefan Vod? ?i turcii [Corola-other/Imaginative/83507_a_84832]
-
1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi și pietre mari, ceea ce adeverește spusa bătrânilor.
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
Prut. De aici Ștefan cel Mare, după ce-a răpus hoardele turcești și tătărăști, a tras el cu arcul către miază-noapte și unde s-a oprit săgeata, porunci să se sădească o biserică, pentru pomenirea Domnului Dumnezeului nostru. Biserica asta venea drept în ograda curților domnești și după ce-a trecut mai o sută de ani, s-a făcut Episcopie a Hușului. Piscul Coțoiou acum scade, din pricină că poalele dealului dinspre târg se dărâmă în vremea ploilor îndelungate.
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se deie de știre din bună vreme. o) Aproape de satul Solești, comuna Solești, ținutul Vaslui, sunt 2 movile, care ar fi din vremea lui Ștefan-Vodă pentru paza de varvari.
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de doi stânjeni. Șanțul se sfârșește în partea dinspre asfințit, unde se și cunoaște bine locul de poartă. Într-o parte a șanțului se află o ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
ruptură de pământ, adâncă în chipul unei bolte, aici erau ușile unei tainițe, care se vedeau până mai anii trecuți. În partea de răsărit a locului închis cu șanț, este o movilă, anume făcută de tras sama în depărtări. Movila vine în partea dinspre asfințit a cetății. Astăzi Cetățuia lui Ștefan-Vodă cel Mare îi înconjurată de pădure și pe movilă au crescut copaci grozav de mari. Movila se vede chiar în capătul dealului Cetățuia, a cărui înălțime este foarte mare. În
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
un plug cu șase boi Să mergi bogat de la noi. Și na-ți movila în răzășie Ca s-o ai de plugărie. Și pe movilă să te sui Ca un străjer să te pui, Și când îi vedea c-o venit Păgânii în țara mea, Tu să strigi cât îi putea: - Săi Ștefane la hotare, C-o intrat sabia în țară, Căci, eu când oi auzi Ca un zmeu m-oi repezi Și unu n-a rămânea Din păgâni în țara
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 348. footnote> (Episcopul Melchisedec Ștefănescu) Pe timpul lui Ștefan cel Mare, trăia un cuvios, anume Iosif, care se nevoise mai întâi în pustiul Iordanului; apoi, de răul păgânilor, care stăpâneau acele locuri, a venit, împreună cu viețuitorii săi și și-au ales loc de pustnicie muții din preajma Mânăstirii Bistrița (Neamț). Acolo au trăit ei un timp îndelungat, după care, mai în urmă, s-au hotărât să se strămute în muntele Atonului, din Grecia. Coborându-se
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor. Și-atunci, minune! S-au clătinat ienicerii nebiruiți, s-au înfricoșat călăreții oțeliți și au amuțit tunurile; iar Sultanul a luat-o la fugă
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
și neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor. Și-atunci, minune! S-au clătinat ienicerii nebiruiți, s-au înfricoșat călăreții oțeliți și au amuțit tunurile; iar Sultanul a luat-o la fugă în josul țării către Dunărea bătrână pe unde venise. Iar Ștefan s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot așa cum pornise, și a înge- nunchiat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruință. A chemat în jurul său pe toți vitejii de la Podul Înalt, le-a dat ranguri
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase luni de zile, așa că răzășia lui Avram Huiban, către asfințit era până la zarea Zeletinului de azi, și către răsărit, venea până în zarea Tutovei. Avram Huiban s-a așezat în Poiana- Dealului, unde-i azi biserica Sf. Neculai-nou. Aici și-a făcut el casă, cu femeia lui Safta și fecioru-su Ghiorghe. Casa și-a-ngrădit-o cu cioate de copaci și pe lângă celelalte ale
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
mâncarea la inimă și odihna în oase, de amărât ce era. A întrebat el de lume, s-a sfătuit cu vrăjitorii și cărturarii timpului, dar n-a dat de leacul muțeniei. Într-o vreme așa în amurg de vară, iaca vine la Domn o babă, dar bătrână de-și scărpina pieptul cu nasul, așa era de gheboasă - și-l povățuiește să cheme pe Soare la un ospăț și să-l cinstească după toate rânduielile cuvenite fețelor strălucite. După ospăț, când toți
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
vlăstarul îndrăznețului Vodă. Gelu Andone 59 În noaptea ospățului, luna s-a dosit după sprânceana codrilor, pândind să-și zărească dușmanca pentru ca s-o zdrobească. Soarele, un făt-frumos de lumină, chefuia cu Vodă și cu toți curtenii. Când, pe la sfârșit, veni la petrecanie și fata Domnului, împodobită ca o primăvară caldă, cade în genunchi la picioarele Soarelui și-i cere o gură de mântuire. Luna, furioasă, se ridică turbată peste straja (culmea) codrilor negri și, aruncându-se într-un brâu tremurat
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea: „vorba rea merge ca plumbul” așa că a ajuns, în pripă, până la urechea lui Ștefan. Când a auzit el de una ca asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
de una ca asta, nu s-a-ncrâncenat deloc, ci îndată a trimis pe hatmanul lui, Peștiovici, om credincios și cu multă trecere, ca să iasă în pripă înaintea ungurilor, să le taie pofta de prădăciuni și să-i alunge-napoi de unde-au venit. Peștiovici, îndata-ș mare, a pus pe cale oastea, a trecut degrabă Siretul și a apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici, a poposit cu oastea și hatmanul a tras în gazdă la boier. Boierul se înțelesese de bună vreme cu ungurii, că de-a trimite Ștefan vreo oștire și de-a veni pe la dânsul, el să facă ce-a face și să ungă ochii hatmanului, cu daruri și cu plocoane oricât ar fi de scumpe, numai să izbutească și ungurii să bată pe neînvinsul Vodă al Moldovei, căci cu pușca și cu
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
era o treabă și un chef de-ți curgeau ochii la ei și nu te-ai mai fi dezlipit de dânșii. Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]