29,232 matches
-
fel a fost prădată trezoreria lui Prasutag, care mulți ani a trăit din banii romani. În anul 61, când guvernatorul Gaius Suetonius Paulinus a condus compania pe insula Anglesey (numită de romani — Mona), care era refugiu pentru rebelii britani și cetate pentru druizi, icenii, susținuți de vecinii lor numeroși, inclusiv de trinobanți, au ridicat o răscoală. Au fost inspirați de exemplul lui Armenius, Conducătorului tribului german al Heruscilor (lat. Cherusci), care în anul 9 a ridicat o răscoală împotriva romanilor alungându
Boudica () [Corola-website/Science/322268_a_323597]
-
a fost construită pe malul stâng al Mureșului, fiind ridicată pe vremea împărătesei Maria Tereza. Cetatea a fost construită după planurile generalului Ferdinand Philipp Harsch, în stil Vauban-Tenaille, iar construcția s-a realizat între anii 1762-1783. A fost proiectată sub forma de stea cu șase colțuri și a fost prevăzută cu trei rânduri de cazemate subterane
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
înconjura. Legătura cu exteriorul s-a realizat prin trei poduri orientate spre cartierele orașului. Podurile erau apărate, fiecare, de un val de pământ în formă de semilună. Poarta principală și clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetății există Biserica Franciscană, de asemenea monument istoric și de arhitectură. Ultimii patru călugări franciscani au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
de un val de pământ în formă de semilună. Poarta principală și clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetății există Biserica Franciscană, de asemenea monument istoric și de arhitectură. Ultimii patru călugări franciscani au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite pe post de închisori, au fost închiși Horea, Cloșca și Crișan și prizonierii din armata franceză, între anii
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
formă de semilună. Poarta principală și clădirile din interior au fost construite în stil baroc. În interiorul cetății există Biserica Franciscană, de asemenea monument istoric și de arhitectură. Ultimii patru călugări franciscani au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite pe post de închisori, au fost închiși Horea, Cloșca și Crișan și prizonierii din armata franceză, între anii 1790 - 1815. În timpul revoluției din 1848
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
În interiorul cetății există Biserica Franciscană, de asemenea monument istoric și de arhitectură. Ultimii patru călugări franciscani au locuit în cetate până în anul 1861. Până în 1918 cetatea a fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite pe post de închisori, au fost închiși Horea, Cloșca și Crișan și prizonierii din armata franceză, între anii 1790 - 1815. În timpul revoluției din 1848 - 1849, cetatea a jucat un rol crucial. Sub asediul armatei republicane maghiare, garnizoana a bombardat
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
fost una din cele mai mari închisori militare ale Imperiului austro-ungar. În cazematele cetății, folosite pe post de închisori, au fost închiși Horea, Cloșca și Crișan și prizonierii din armata franceză, între anii 1790 - 1815. În timpul revoluției din 1848 - 1849, cetatea a jucat un rol crucial. Sub asediul armatei republicane maghiare, garnizoana a bombardat orașul zi de zi timp de nouă luni. În vara lui 1849, armata revoluționară maghiară a reușit să ocupe cetatea timp de 46 de zile, până ce a
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
1790 - 1815. În timpul revoluției din 1848 - 1849, cetatea a jucat un rol crucial. Sub asediul armatei republicane maghiare, garnizoana a bombardat orașul zi de zi timp de nouă luni. În vara lui 1849, armata revoluționară maghiară a reușit să ocupe cetatea timp de 46 de zile, până ce a fost încercuită de armatele rusești și austriece și obligată să se predea. După revoluție, revoluționarul pașoptist Eftimie Murgu a fost închis în 1849. Trupele habsburgice au mai încarcerat 500 de luptători ai armatei
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
ai armatei revoluționare între anii 1849 - 1857, majoritatea fiind condamnați la moarte. Printre ei au fost executați prin spânzurare sau împușcare cei 13 generali conducători ai revoluției maghiare pe 6 octombrie 1849. În 1852 împăratul Franz Josef I a vizitat cetatea și a redus din sentințele unor ofițeri închiși. În deceniile următoare, cetatea Aradului a fost închisoare pentru mulți prizonieri de război, printre care militari turci, luați prizonieri în 1881. Între 1914 și 1918 s-a făcut o tabără în meterezele
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
Printre ei au fost executați prin spânzurare sau împușcare cei 13 generali conducători ai revoluției maghiare pe 6 octombrie 1849. În 1852 împăratul Franz Josef I a vizitat cetatea și a redus din sentințele unor ofițeri închiși. În deceniile următoare, cetatea Aradului a fost închisoare pentru mulți prizonieri de război, printre care militari turci, luați prizonieri în 1881. Între 1914 și 1918 s-a făcut o tabără în meterezele exterioare care a adăpostit prizonieri din Bosnia și Herțegovina, printre care și
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
asasinul arhiducelui Franz Ferdinand de Habsburg (Sarajevo, 1914). Datorită condițiilor grele de detenție au murit 4317 prizonieri, iar în memoria lor a fost pusă la poarta de intrare o placă comemorativă. Despre condițiile inumane în care sunt ținuți prizonierii în cetatea Aradului a atras atenția și deputatul Partidului Național Român, Ștefan Cicio Pop, într-o interpelare în parlamentul de la Budapesta în cursul anului 1917. În noiembrie 1918 cetatea a fost ocupată de trupele franco - sârbe, iar din iulie 1919 a fost
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
intrare o placă comemorativă. Despre condițiile inumane în care sunt ținuți prizonierii în cetatea Aradului a atras atenția și deputatul Partidului Național Român, Ștefan Cicio Pop, într-o interpelare în parlamentul de la Budapesta în cursul anului 1917. În noiembrie 1918 cetatea a fost ocupată de trupele franco - sârbe, iar din iulie 1919 a fost preluată de armata română. În perioada interbelică cetatea a fost garnizoana Aradului și a găzduit regimentul 93 infanterie. După armistițiul încheiat de România în 12 septembrie 1944
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
Național Român, Ștefan Cicio Pop, într-o interpelare în parlamentul de la Budapesta în cursul anului 1917. În noiembrie 1918 cetatea a fost ocupată de trupele franco - sârbe, iar din iulie 1919 a fost preluată de armata română. În perioada interbelică cetatea a fost garnizoana Aradului și a găzduit regimentul 93 infanterie. După armistițiul încheiat de România în 12 septembrie 1944 și ocuparea Aradului de armata sovietică, în cetate a staționat o unitate de tancuri sovietică până în anul 1958. Locul sovieticilor a
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
iar din iulie 1919 a fost preluată de armata română. În perioada interbelică cetatea a fost garnizoana Aradului și a găzduit regimentul 93 infanterie. După armistițiul încheiat de România în 12 septembrie 1944 și ocuparea Aradului de armata sovietică, în cetate a staționat o unitate de tancuri sovietică până în anul 1958. Locul sovieticilor a fost luat apoi de un regiment de tancuri românesc. În prezent în cetate se află Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii, batalion înființat la 20 martie
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
încheiat de România în 12 septembrie 1944 și ocuparea Aradului de armata sovietică, în cetate a staționat o unitate de tancuri sovietică până în anul 1958. Locul sovieticilor a fost luat apoi de un regiment de tancuri românesc. În prezent în cetate se află Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii, batalion înființat la 20 martie 1998 și devenit operațional din anul 1999.
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
ale Imperiului Roman. Folosindu-se de starea grea a Imperiului Roman din cauza Războiului Pahlavan([[162]]-[[166]]), a epidemiei de ciumă din Italia, marcomanii, Quazii, hermundurii, și alte triburi, trecând peste granița Rin-Dunăre, ajung în Italia. În 169 ei au asediat Cetatea Aquileia, au distrus orașul Opitergius. Succesul în acest război varia. Doar în 172—174 Imperatorul Marc Aureliu cu mare greu a reușit să adune noi Legiuni, formate din robi și barbarii, și spre sfârșitul anului 169 să oprească presiunea marcomanilor
Războiul marcoman 166-180 () [Corola-website/Science/322285_a_323614]
-
poruncit în 1776 lui Piotr Rumianțev-Zadunaiski să conducă o parte din armată în Crimeea, să-l înlăture pe Devlet Ghirai și să-l declare Han pe Șahin Ghirai. În noiembrie 1776 cneazul Prozorovskiy a ajuns în Crimeea. Rușii au ocupat cetățile din Crimeea revenite Rusiei conform cu Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, fără nicio opunere. Turcii au fost nevoiți să se retragă, Devlet Ghirai a fugit în Turcia, iar tronul Crimeii a fost obținut de fratele lui Sahib II Ghirai - Șahin Ghirai, în primăvara
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
Imperiul Otoman și statele europene au recunoscut formal anexarea Crimeii la Imeriul Rus. Teritoriile nou-anexate au fost numite Taurida(rus. Таврида). Favoritul imperatriței, Grigori Potiomkin, cneaz de Taurida, trebuia să se ocupe de popularea teritoriilor, dezvoltarea economiei, construcția orașelor, porturilor, cetăților. Baza principală a Flotului Mării Negre, care se crea, a devenit Sevastopolul. 24 iulie (4 august) 1783 a fost încheiat un tratat de ocupare a regatului unit georgian Kartli-Kakheti (Georgia de Est), conform căruia Georgia de Est a trecut sub protectoratul
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
susținerii în declararea războiului Turciei. Turcii, aflând despre pericolul care-i amenința din partea ambelor părți, au decis mai întâi să atace austriecii, cu care sperau să se descurce mai bine, dar împotriva Rusiei să se limiteze, un timp, la întărirea cetăților dunărene și trimiterea flotei pentru susținerea Oceakovului și atacul asupra Hersonului. În Moldova mareșalul Piotr Rumianțev-Zadunaiski a provocat armatei turce un șir de înfrângeri grele, după ce, predecesorul său Aleksandr Golițân a cucerit Iașul și Hotinul. Primăvara 1788, la sud au
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
semnat fiecare tratatul privind propriile cuceriri teritoriale pe seama Uniunii. Regimentele Confederației de la Bar, ai căror conducători fuseseră obligați să părăsească Austria (care până atunci îi susținuse) după ce și această țară a aderat la alianța ruso-prusacă, nu au depus armele. Multe cetăți deținute de acestea au rezistat cât mai mult posibil; castelul Wawel din Cracovia a căzut abia la sfârșitul lui aprilie al anului următor; cetatea Tyniec a rezistat până la sfârșitul lui iulie 1772; Częstochowa, sub comanda lui Kazimierz Pułaski, a rezistat
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
îi susținuse) după ce și această țară a aderat la alianța ruso-prusacă, nu au depus armele. Multe cetăți deținute de acestea au rezistat cât mai mult posibil; castelul Wawel din Cracovia a căzut abia la sfârșitul lui aprilie al anului următor; cetatea Tyniec a rezistat până la sfârșitul lui iulie 1772; Częstochowa, sub comanda lui Kazimierz Pułaski, a rezistat până la sfârșitul lui august. În cele din urmă, Confederația de la Bar a fost învinsă, și membrii ei au fugit în străinătate sau au fost
Prima împărțire a Poloniei () [Corola-website/Science/322287_a_323616]
-
de a reintra în luptă. a hotărât să se ducă chiar el în luptă, purtând armele lui Ahile, sperând astfel să îi intimideze pe troieni. El a reușit să îi alunge pe troieni, făcându-i să se retragă dincolo de zidurile cetății. Patrocles a fost însă ucis de Hector (cu ajutorul zeului Apollo), fiind străpuns de sulița troianului, care a luat armura lui Ahile de pe trupul aheului. După o luptă îndârjită, grecii au reușit să recupereze trupul lui Patrocles și să i-l
Patrocles () [Corola-website/Science/322313_a_323642]
-
anul 1931 publică volumul de versuri „"Piatra cu lilieci"” și în 1934 „"Cartea cu vise"”. Cartea de poeme „"Destin pecetluit"” trebuia să apară în anul 1939, dar a rămas în stadiul de manuscris. În 1939 apare, în schimb, „"Siena, vechea cetate a Fecioarei"” și „"Florile Paștilor"”, o dramă cu trei acte și prolog. Prin pasiunea sa vis-a-vis de literatura franceză și italiană, Dem Iliescu a tradus din opera lui François-René de Chateaubriand, fiind preocupat îndeosebi de latura educativă.
Dem Iliescu () [Corola-website/Science/329530_a_330859]
-
Tonitza, Iosif Iser, Francisc Șirato și alții. Efectuând cercetări în arhivele din țară și străinătate, a identificat documentele originale de primă atestare documentară a localităților, Mediaș (700 ani, în 1967), Dumbrăveni (600 ani, în 1974), Luduș (600 ani, în 1977), Cetatea de Baltă (800 ani, în 1977), Târnăveni (700 ani, în 1978), Sighișoara (700 ani, în 1980) fiecăreia din aceste localități întocmindu-le câte o monografie.
George Togan () [Corola-website/Science/329643_a_330972]
-
Andronic Paleologul sau Andronicus Palaeologus (greacă: "Ανδρόνικος Παλαιολόγος") (cca. 1400 - 4 martie 1429) a fost un prinț bizantin și ultimul guvernator al cetății Salonic cu titlul de despot ("despotēs"), între 1408 și 1423. Andronic Paleologul a fost un fiu al împăratului bizantin Manuel al II-lea Paleologul și a soției acestuia Elena Dragaș. Bunicul matern a fost prințul sârb Constantin Dragaš. Printre frații
Andronic Paleologul, despot de Salonic () [Corola-website/Science/329650_a_330979]