29,398 matches
-
aicea, fenomenologic vorbind, adică încercînd să extragem esențialul eidetic din evenimente, să văd simptomul unei noi faze a Europei, pe care am început-o într-un fel mai supreptice din 1989-1990 și care continuă pe un fel de linie de destin, cum se zice în astrofizică o "linie de univers" - traiectoria pe care o urmează lumina - o linie de destin al Europei. Europa, dacă ne gîndim, n-a fost ca atare un continent strict definit geografic. Poate nici structura sa cartografică
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
pe care am început-o într-un fel mai supreptice din 1989-1990 și care continuă pe un fel de linie de destin, cum se zice în astrofizică o "linie de univers" - traiectoria pe care o urmează lumina - o linie de destin al Europei. Europa, dacă ne gîndim, n-a fost ca atare un continent strict definit geografic. Poate nici structura sa cartografică, geodezică nu s-a pretat la aceasta, nici istoria sa. Pentru Africa nimeni nu-și pune problema dacă e
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
În ceea ce ne privește, mergeam tot în sensul acestei avansări (dar "avansare" nu e românește - eu, cînd vorbesc o limbă străină, vreau s-o vorbesc corect, deci vreau să vorbesc corect și limba română), în sensul acestei înaintări înlăuntrul propriului destin european, care devenea din ce în ce mai evident, mai amplu, mai perceptibil, mai lucrător, mai activ (și în care se includea și contractul cu temporalitatea, cu destinul). Din acest punct de vedere, încercînd să nu ne mai referim la regiuni, la tiers état
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
vorbesc corect, deci vreau să vorbesc corect și limba română), în sensul acestei înaintări înlăuntrul propriului destin european, care devenea din ce în ce mai evident, mai amplu, mai perceptibil, mai lucrător, mai activ (și în care se includea și contractul cu temporalitatea, cu destinul). Din acest punct de vedere, încercînd să nu ne mai referim la regiuni, la tiers état, încercînd să intrăm fenomenologic în eidos-ul european, în forma ideatică europeană, ar trebui să arătăm faptul că în acel moment, printr-o ruptură puternică
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
adversarul se producea o sfărîmare a cadrelor și a orizonturilor europene. Aristocratul era expulzat, chiar cu violență, trimis la ghilotină. Pe lîngă aceasta, se inițiază un nou proces, hai să-i spunem de asumare a zonelor neintegrate în prealabil în destinul societal (nu zic social), de pildă les sans-culottes, proletarii, țăranii. Integrarea acestor zone care nu numai în Franța, ci în tot restul lumii erau pînă atunci excluse, a fost un proces care a continuat în tot secolul al XIX-lea
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
care, însă, odată cu trecerea anilor, mânată de un fanatism al realizării ca scriitoare, a devenit mai puțin disponibilă pentru prietenie. în mod curios, Anna vorbește despre Terry până la uitare de sine, ca și cum ar vrea să se mute într-un alt destin și să scape astfel de obsesia cuceririi tânărului. în roman apar și personaje care prezintă interes numai pentru cei care le cunosc (și puțini le cunosc). în general, însă, elementele constitutive ale romanului, așa eterogene cum sunt, participă la un
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
comentatorilor de politică și rezultatele sondajelor de opinie. Jocurile sînt făcute! Au declarat șefii partidelor. Nimeni nu renunță la nimic - singur președintele UDMR a declarat că această chestiune ar mai putea fi negociată, numai să existe amatori. Să existe un destin al partidelor care, în România, e mai de neînlăturat ca în tragedia antică? Să fie nevoie de apeluri peste apeluri pentru a-i face pe actorii actualei coaliții de guvernămînt să discute unii cu alții în termenii supraviețuirii parlamentare? Cred
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
peste apeluri pentru a-i face pe actorii actualei coaliții de guvernămînt să discute unii cu alții în termenii supraviețuirii parlamentare? Cred că nu. Mai curînd cred că avem de-a face cu chestiuni de bucătărie de partide cu care destinul n-are nici o legătură. Cît despre apeluri, acestea chiar n-au cum ajunge la urechile celor care ar trebui să le audă, cîtă vreme partidele din România sînt structurate în așa fel încît accesul în bucătăria lor nu poate avea
Cutremurul bucătăriilor de partid by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16621_a_17946]
-
fi suficient. De pe ultimul loc pe lista candidaților U.E. există riscul real și major de a ne trezi în plutire liberă, cum s-ar spune, pe aripi de vânt. Din păcate, acesta știe încotro bate, în buna suită a acelui destin istoric care a risipit prin vreme orice tentativă de a ne lua și păstra locul în rândul țărilor așezate. Un fenomen ușor de urmărit în îmbucarea tuturor etapelor lui, de catastrofe istorice - ce nu șterg însă culpele lăuntrice. Și nici măcar
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
1981 i-a apărut, la Moscova, antologia în limba rusă Critica română contemporană, unde sunt antologați N. Manolescu, D. Micu, C. Regman, Ileana Vrancea, P. Cornea, Zoe Dumitrescu-Bușulenga ș.a. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rusia. (I.R.) Așadar, Domnule Friedman, destinul v-a oferit șansa de a trăi la confluența a două culturi... Am vorbit nu de mult, într-o conferință, despre acea apropiere sufletească ce există totuși între poporul român și poporul rus. Trebuie să vă spun că eu, ca
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
cuprinzînd mărturii transcrise fidel și însoțite de un solid aparat interpretativ. Anul acesta au apărut alte două cărți coordonate de Smaranda Vultur, realizate împreună cu tinerii din Grupul de Istorie Orală și Antropologie Culturală al Fundației "A Treia Europă": Lumi în destine. Memoria generațiilor de început de secol din Banat (București, Nemira) - volum pe care l-a prezentat în România literară, nr. 37, a.c., Andreea Deciu - și Germanii din Banat prin povestirile lor (București, Paideia). Ambele conțin materiale din arhiva de înregistrări
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
însăși experiența cotidiană a vieții obișnuite. Într-un capitol intitulat "Life paths" (rom. "Cărările vieții"), Krausz analizează conceptele de singularism direcțional și pe cel de multiplism direcțional. Primul se referă la o filozofie existențială conform căreia fiecare om își are destinul lui, iar al doilea la o viziune asupra vieții care permite schimbare, ezitări, căutări și abandonuri. Iată cum încercări de lămurire conceptuală precum cele oferite din Michael Krausz în paginile acestei cărți se dovedesc a duce mai departe decît ar
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
de pe frontul de Răsărit, trenurile și totul a rămas baltă, acei români continuînd să viețuiască de fapt în calitate de apatrizi. Și pentru ca totul să se încunune, praful s-a ales din tot materialul adunat de echipa de cercetare condusă de Golopenția. Destinul lui Golopenția era pîndit de nenoroc. Pentru că, în timpul războiului încă, se apropiase, prin prieteni comuni (Hary Brauner, Lena Constante), de Lucrețiu Pătrășcanu. Ca excelent demograf, Pătrășcanu l-a inclus pe Golopenția în delegația României la Conferința de pace, din 1947
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
în majoritate de slovaci. Dorința de independență într-o dublă perspectivă, etnică și amoroasă, etalează spectacolul lamentabil al autodistrugerii. Filmat simultan cu Sunshine, saga unei familii de evrei, coproducția internațională a lui István Szábo, și reverberînd aceeași ambiție a dominării destinului, Glamour de Gödrös Frigyes gravitează în jurul unui evreu ce a vrut să-și regenereze sîngele căsătorindu-se cu o nemțoaică, așa că toate vicisitudinile năpădesc familia mixtă, care are un magazin de antichități la colț de stradă. Un soi de arcă
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
acestui clan intervine, la un moment dat, un accident semnificativ: un străbunic ia de nevastă o grecoaică (de unde și acest nume exotic). De atunci începînd, toate femeile care vor proveni din acest "hibrid" vor avea o personalitate puternică și un destin pe măsură. Mătușa Anestina este una dintre aceste personaje: căsătorită cu forța cu un bărbat în vîrstă și foarte bogat, moare la o lună după nuntă. Povestea ei o obsedează pe Tina; mătușa devine un înger păzitor, o călăuză prin
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
feminine" ale Tinei), vestimentația (pasajele cele mai reușite ale cărții), nu lipsesc punerile în abis (Tina scrie un roman, cel de față) etc. Apar fragmente de jurnal, scrisori (cu italice) și chiar mici povești scrise de bărbații care intervin în destinul Anestinei. Efectul nu este cel scontat. Vitalitatea pe care ar fi trebuit s-o asigure colajul lasă locul unui mic vertij textual care complică inutil lucrurile. Povestea finală a cărții explică intențiile autoarei. Romanul conține, prin amestecul planurilor narative, o
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
serios, se va schimba la momentul potrivit și că nu-l vom mai cunoaște, când fața lui, după un exercițiu îndelung de voință, va căpăta gravitatea cuvenită, iar logica și graiul vor dobîndi matca firească. De ce o mare încordare a destinului să nu-l proiecteze într-o zi pe orbita bărbaților de seamă ai patriei, deciși să joace un rol însemnat în istoria ei? De ce nu i s-ar întâmpla aceasta mai ales unuia care - după cum mărturisește poetul - s-a simțit
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
însă în locuri atît de "rezonante" la creația literară precum Institutul de Statistică, Institutul de Cercetări Hortiviticole și Institutul de Cercetări pentru valorificarea legumelor și fructelor! La patruzeci și opt de ani se va pensiona de boală. Un paralelism de destin cu Baco-via nu-i putea scăpa, sugerîndu-i următoarele rînduri al căror dramatism primește un accent vag consolator, prin resorbția sa în spațiul inalienabil al interiorității: "este posibil ca absorbirea în creație, ca și conștiința valorii operei, să-l fi făcut
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
ca și conștiința valorii operei, să-l fi făcut să nu poată participa afectiv în prea mare măsură la vicisitudinile existenței proprii, ori să le ia în primul rînd ca pe niște ocazii în plus de a medita la un destin mai general și, în orice caz, ca pe un material de meditație profitabil pentru scris. Probabilitatea din urmă ni se pare foarte întemeiată. într-adevăr pentru un poet cu un atît de fin simț al umorului, ca la Bacovia, nepotrivirea
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
moralei, eticei, transferate pe un tărâm mai apropiat de factura Jurnalului, a notelor diaristice, prin însămânțarea de corespondențe din paradisiacele grădini ale liricii. Mai pe scurt, aforismele grigurciene, măsurând paradoxurile prezenței omului în lume - și ale unei individualități cu propriu destin - își au, complementar, o latură de gratuitate, de jubilație a unei emisii eliberatoare, pretext de jerbe poetice, fie și pe cel mai precar petec de existență. Nu naște, atunci, confuzie împrejurarea că opera poetului Gheorghe Grigurcu cristalizează pe spetezele aforisticii
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
comedia italiană, mergând pe urmele lui Totò). În desenele făcute în tuș negru pe fond de acuarelă ce se modifică în funcție de situația narată, Mastorna este târât fără voie într-o serie de întâmplări ce constituie doar un episod dintr-un destin rămas complet în umbră. La întoarcerea cu avionul dintr-un turneu la Dublin, cel căruia nu se știe de ce i se spune Fernet este surprins de o furtună; avionul aterizează forțat în fața domului dintr-o metropolă necunoscută, pasagerii sunt duși
Fellini după Fellini by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13098_a_14423]
-
VIS NEÎMPLINIT În memoria eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu Visa s-ajungă învățătoare Spunea Sabina, sora ei Destinul croi o altă cărare Pentru fata că floarea de tei. În ograda părinteasca sărăcia apăsătoare Amorțea cumpănă în vânt. În cer ciutura secase la soare Tăcerea coborâse pe pământ. Cătălina vedea părinții trudind în zadar Sărăcia încremenită-n azimut Ar
Vis neîmplinit. In: Curierul „Ginta latină” by Laura Vega () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2238]
-
de tei. În ograda părinteasca sărăcia apăsătoare Amorțea cumpănă în vânt. În cer ciutura secase la soare Tăcerea coborâse pe pământ. Cătălina vedea părinții trudind în zadar Sărăcia încremenită-n azimut Ar fi dorit să-i scoată din amar Însă destinul era un vulcan de temut. ... și a plecat Cătălina de acasa cum pleacă oltenii, pe roua, la coasă. Lăură VEGA, Râmnicu-Vâlcea
Vis neîmplinit. In: Curierul „Ginta latină” by Laura Vega () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2238]
-
dă coeziune și pe alocuri reală forță dramatică. Un alt moment sărbătoresc a fost reîntâlnirea, în Traviata, cu soprana Elena Moșuc - care activează la Zürich și parcurge un frumos traseu internațional. Un glas de mare sensibilitate care, pe măsură ce înainta în destinul tragic al eroinei, s-a colorat cu nuanțe și subtilități vocale și interpretative emoționante. Confruntarea cu Jermont-tatăl - alături de Iordache Basalic convingător, aliind condiția vocală solidă cu imaginea consistentă a personajului - a fost momentul cel mai intens al serii. Pentru Violeta
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
categoria filmelor cu o singură dimensiune, Pur și simplu dragoste se situează totuși pe un nivel superior căci nu-și propune mai mult decît poate oferi și beneficiază de o coerență internă expusă agreabil. O serie de povești, implicit de destine, se intersectează într-un film gen mozaic, cu mai multe fire narative toate centrate pe dragoste sub diverse forme: de copii, de frate, de iubit(ă), de soț(ie), împlinită sau abandonată, spumoasă sau tainuită, proaspătă sau mult prea așezată
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]