29,295 matches
-
dincolo? Citind și recitind corespondența voastră, adunată în volumul FRIG (Aurel Dumitrașcu & Adrian Alui Gheorghe), găsesc acolo o mulțime de argumente despre rămânerea "în cunoaștere și primordii existențiale". Și despre stelele care mușcă uleiul din lămpile galaxiei...! Îți mai este dor, din când în când, de Aurel Dumitrașcu? Ce faci când ți-e dor? Mă suspectez, uneori, de substituire de personalitate, de destin, de încercare de a trăi două vieți deodată. Și trăiesc uneori două vieți deodată, o fac cu voluptate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Alui Gheorghe), găsesc acolo o mulțime de argumente despre rămânerea "în cunoaștere și primordii existențiale". Și despre stelele care mușcă uleiul din lămpile galaxiei...! Îți mai este dor, din când în când, de Aurel Dumitrașcu? Ce faci când ți-e dor? Mă suspectez, uneori, de substituire de personalitate, de destin, de încercare de a trăi două vieți deodată. Și trăiesc uneori două vieți deodată, o fac cu voluptate, trăiesc despletit, haotic, flămând, înfricoșat, stresat...! E și un privilegiu să trăiești două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiind și tu de acord că pe nisipurile mișcătoare se înalță cele mai mari creații artistice. În același timp, care om nu trăiește mai multe vieți, concomitent, trecând din una în alta cu lejeritate unii, dureros alții!? Când mi-e dor de Aurel deschid o carte cu poezia sa și citesc. Scriitorul este ca aisbergul care nu moare de tot, decât atunci când partea vizibilă dispare mâncată de oxizii timpului, de indiferență, de propriile limite transferate operei. Că nu toate scrierile, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
tot mai vizibil. Există o minoritate cititoare de poezie care îl receptează ca pe un poet damnat și cu atât mai tentant, care empatizează cu atitudinea sa de rebel în fața conformismelor din societatea de azi, dintotdeauna. Uneori, cînd îmi e dor de Aurel, merg la Borca, la mormântul lui și aprind o lumânare. Știi câtă lumină e concentrată în flacăra pâlpâitoare a unei lumânări pusă la capul unui poet plecat dincolo? Și când aprind o lumânare numesc în gând pe mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pas către El și El va face 1000 către noi. Să căutăm mai Întâi Împărăția Cerurilor a lui Dumnezeu și toate celelalte ni se vor da nouă. Și multe altele am descoperit. Și Încă de atunci mi-a venit un dor să merg să văd și eu Grădina Ghetsimani, grădina tainelor, a durerilor, unde Domnul meu a plâns și pentru mine nevrednica. Să văd curtea lui Pilat unde L-a judecat. Să văd Drumul Crucii cu durerile care le-a suferit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
anii au trecut. Cu munca și viața mea tristă s-a dus copilăria și adolescența. Și iată, a sosit și timpul să mă căsătoresc. Aveam 19 ani când m-am căsătorit. Lucram Într-o fabrică din oraș, ca muncitoare. Dar dorul de a merge În pelerinaj nu s-a stins. Uneori mă gândeam că dacă aș găsi pe cineva cu suflet bun, m-aș duce ca sclavă vreo 5 ani. Iar plata să-mi fie costul pelerinajului. Dar au fost numai
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
venit de-a gata. Mult efort și osteneală am pus În toate. Și poate puțina rugăciune care ieșea din amărâta mea inimă. Ochii spuneau ce trăia inima și intensitatea ei. Duhul Sfânt mă călăuzea și-mi ajuta la toate. Dar dorul de a vedea Grădina Ghetsimani nu s-a stins, deși trecuseră zeci de ani. Eu tot mi-o doream s-o văd. Să Îngenunchez și eu În grădină, să sărut pământul, pietrele din ea. Și o persoană credincioasă cu suflet
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
4 clase să se descurce În toate și În țară străină, necunoscând vreo limbă străină. Mare minune! Mare curaj. Scumpii mei, cu cât am suferit mai mult, cu atât m-am rugat mai mult și mi-a crescut curajul și dorul. Cred că a fost poate și o Încercare de la Dumnezeu pentru mine. Ca după 50 de ani să mi se Îndeplinească o dorință. Bine că s-a Împlinit. Am o prietenă bună credincioasă care locuiește În București. La ea am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doamne, cum să cânt Numele Tău cel Preasfânt, Nu știu cum să-ți mulțumesc Pentru darul Tău ceresc, Căci la ceruri am trecut Și atunci am cunoscut Cât de mult Tu mă iubești Și de rele mă ferești. O, Stăpâne, am un dor: Lângă Crucea Ta să mor, Iar aici, cât voi trăi, Să-ți cânt și să pot sluji. Culeasă la 13.XI.2003 - Locurile Sfinte Când povara mă apasă Când povara mă apasă Și când chinul este greu Singur mă Închid
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Și de toate se-ngrijește! Sfânta Maică Prea Curată 15.08.2007 Sfânta Maică Prea Curată Te rog spre mine te apleacă Că sunt fiică prea săracă Săracă În fapte bune Și puțină-n rugăciune Eu la Tine vin cu dor Dă-mi o mână de ajutor Nu cred că mă vei respinge N-am durerea cui o plânge... Vin-o Maică să mă vezi Și durerea să mi-o crezi Cine poate asculta Durerea din viața mea? Fiecare are a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Durerea mea Să o spun N-am avut cui Să m-asculte N-are cine... Numai coala de hârtie M-a primit pe ea o scrie, Și cu mine a lăcrimat Ca auzit al meu oftat. Mai știe și Dumnezeu Dorul și necazul meu Iar În clipele mai grele M-a Întărit Mi-a dat putere Ca să-mi duc zilele mele Greu mi-a fost De la Început Căci noroc, Eu n-am avut. Pe lângă el eu am trecut Să-l ating
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ușa Încuiată Te-am auzit ani mulți pe rând Chemându-mă pe nume Dar n-am deschis Iar Tu plângând Te-ai dus străin În lume Dar astăzi singur mă-nfior De-a mele fapte rele Iisuse și te chem cu dor În noaptea vieții mele Mai vino iar, Iisuse blând Mai vino Încă o dată! Te aștept cu sufletul plângând... Și ușa-i descuiată! Golgota Stânca vieții e Golgota Și ne apără Iisus El ne-a scos din valul lumii Jertfa Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
timp. Gândește-te că mâine poate Va veni bătrâna moarte Și atunci e târziu! Vino, vino, frate azi, la El! Eu sunt Păstorul Eu sunt Păstorul cel Ceresc Dar oamenii mă ocolesc Îi chem pe toți, de toți mi-e dor Eu sunt Păstorul tuturor Viața sunt Lumina Ta Deschide acum nu mă uita Apa vieții iți voi da Eu Că sunt Mântuitorul tău Izvoare curg din Jertfa Mea Nu vine nimeni ca să bea Deschide acum Că anii fug E astăzi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
efectuat "o coadă de concediu" și epuizând de-a lungul anilor cu misiuni oficiale sau vizite particulare țările "de interes" din America Latină, am hotărât cu soția că ar fi vremea să-l vizităm pe compañero Fidel la el acasă! În dorul de "Chile lindo", ne-am luat bilete la compania "Lan Chile", o companie serioasă, care zbura la Havana de la Santiago. După efectuarea zborului Montevideo Santiago, compania chiliană ne-a oferit cazare o noapte la Santiago, urmând să ne continuăm drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un model de instalație gospodărească, fusese ocupată de prințul Schaumburg-Lippe, fost secretar la Legația germană în timpul neutralității. Acesta golise cămara, trimisese acasă nenumărate borcane Rex cu conserve și dulcețuri și se bucura de cel mai modern confort, ba încă, în dorul de a face spirit, el și prietenii lui se îmbrăcau în hainele doamnei, puneau pălăriile ei și făceau bicicletă în pod! Găseau lucrul foarte hazliu. La plecare, în loc de gratificație, dete menajerei, rămasă în casă și care îi făcuse gospodăria, o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Niculeștii, Danielopolii și Pillații în casa Creditului Rural, iar Vintilă la Mitropolie. Iau masa împreună. Ionel cu Eliza stau departe. Ne mai spunea că sunt sănătoși și că nu lipsesc de nimic. Fiecare adaugă o frază de iubire și de dor. Ce emoțiune! Pe rând, ne treceam foaia ca să urmăm citirea, căci, pe rând, ne orbeau lacrimile. Deși înstrăinat prin scriitură și limbă, era primul ecou direct de la ei, întârziat, atenuat, dar, în fine, îi revedeam cu gândul împrejurul aceleiași mese
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a nu fi niciodată singur“ și după câtăva vreme luai hotărârea să schimb acest necaz într-un izvor de informațiuni. Când porneam cu soldatul la spate, puneam peste umăr câteva întrebări asupra familiilor lor și cu perfidie le deșteptam dorul de casă, apoi, insidios, aflam multe, mai ales că le dam regulat 2 lei bacșiș de plimbare. Erau foarte descurajați, îi strângea din nou pentru front, chiar subofițerul spunea cu mânie că nu mai poate, fusese 23 de luni în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pri me nelile. Au fost un an și jumătate în acele condițiuni, că mulți nu puteau sta pe picioare. Am fi voit să-i ținem câtva timp în spital ca să-i în tre măm, dar le era un așa mare dor de acasă, încât au plecat cât mai repede. Dar să revenim la Pasărea, în vară. Ne însuflețea mai ales descurajarea germanilor. [La stăriție un ofițer vorbea pe față că sunt pierduți, că se luptă fără nădejde ca să potolească poporul printr-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sunt sigură că nu vom mai amâna sfârșitul și că toamna viitoare, sau poate chiar spre sfârșitul verii, nu vom mai avea nimic de dorit din câte visăm. La revedere, mamă dragă, vă sărut cu dragoste și vă iubesc cu dor. Fata ta Sabina](Ibidem, pp. 246- 248.) știri bune și rele Știrile deveneau mai bune pentru noi, simptomatice după slăbirea asprimii germanilor. Aghiotantul colonelului de la etapa Brănești veni la Lia pentru a-i transmite știri de la Vintilă, din Iași, spunând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
casa mea, cu ai mei, cât mă folosii de apa limpede, de instalația sanitară igienică regăsită cu atâta mulțumire, după cea primitivă din fundul curții, de la Pasărea. Cu ce plăcere mă pusei pe citit la lumina electrică și cu cât dor alergai la Mariuța, pe care nu o zărisem de atâta vreme. Pe cât îmi era viața de singuratică la Pasărea, pe atât văzui lume multă îndată ce sosii la București. Mulți erau descurajați de pacea rusă. Afară de d-nii Emil Petrescu, Th. Aslan
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
primul. * Pupăza a ajuns celebră interpretând un singur șlagăr. * Toate morțile sunt premature. * Prefer libertatea zborului de pasăre, nu a apelor revărsate. * Important e oceanul, nu valurile lui. * Toate furturile provoacă daune. * De Ignat, unii taie porcul, alții îl îngrașă. * Dorul este starea naturală a românului. * Nimic mai presus decât dreptatea; adevărul - deasupra tuturor. * Unele mahalale se află în centrul orașelor. * S-au atenuat diferențele dintre sat și oraș, scoțându-se asfaltul din orașe. * La noi, socialismul era construit, dar nu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
agresivitate de nedomolit, incurabilă, se va mira, desigur, citind ce a scris Nichita Stănescu despre prietenul său, într-o poezie pe care i-a dedicat-o: „Ursul acesta blând și calm și bleg, Fănuș / e apucat de nimeni ca de doruri, / dă cu sărutul numai doar în zboruri / Iar iernii lumii e învârtecuș.“ „Urs“, da, într-adevăr, dar „blând“, „calm“, „bleg“? Cum se poate? Se poate, pentru cine trece de aparențe. Mă atrăgea, desigur, la Fănuș Neagu și faptul că frecventa
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
om sociabil și un afectiv, un ahtiat de afecțiune. Nu de afecțiunea oricui, după cum se poate bănui, pentru că avea spirit critic, dar de a celor câțiva buni prieteni care, culmea, tocmai ei plecaseră din țară - care, altfel zicând, îl părăsiseră. Dorul de ei îl mistuie, îl „topește“: „Mă topesc de dorul vostru, dar nu mai am putere să «fac» nimic, al vostru în veci...“ Invitat de toți, vrea și nu vrea să călătorească, mai degrabă nu vrea, mai bine să vină
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de afecțiunea oricui, după cum se poate bănui, pentru că avea spirit critic, dar de a celor câțiva buni prieteni care, culmea, tocmai ei plecaseră din țară - care, altfel zicând, îl părăsiseră. Dorul de ei îl mistuie, îl „topește“: „Mă topesc de dorul vostru, dar nu mai am putere să «fac» nimic, al vostru în veci...“ Invitat de toți, vrea și nu vrea să călătorească, mai degrabă nu vrea, mai bine să vină prietenii la el, să revină, îi primește oricând, ca un
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
la Novalis. Charles Baudelaire consideră că adevărata poezie cuprinde magia verbală, iar poetul trebuie considerat un magician. Stéphane Mallarmé opunea cuvântul ideii, iar Cartea cuprinde o alchimie a cuvintelor. Mai mult decât la Mallarmé, în opera eminesciană, Cartea cuprinde un dor al ființării, iar poezia este un mod prin care poetul căuta cunoașterea universală". Iată de ce i se pare obligatoriu să ne intereseze azi la Eminescu ce "gândea prin limbaj și uneori dincolo de el", constatând că analiza în profunzime a textelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]