29,232 matches
-
început inițiativele diplomatice pentru predarea orașului Republicii Veneției. Datorită acestor negocieri, o forță venețiană a intrat în oraș în 1423. Ocuparea Salonicului de către venețieni a contribuit la izbucnirea primul dintr-o serie de războaie între Veneția și Imperiul Otoman. Însă, cetatea este cucerită de otomani în 1430. Din cauza bolii sale, Andronic a devenit călugăr la mai puțin de un an de la predarea Salonicului Veneției și s-a retras la mănăstirea Pantokrator din Constantinopol, decedând în 1429.
Andronic Paleologul, despot de Salonic () [Corola-website/Science/329650_a_330979]
-
Țaratul Vidinului. Pe 1 mai 1365, a pornit din Ungaria, a ajuns la Vidin pe 30 mai și l-a capturat pe 2 iunie, după un scurt asediu. Ungurii i-au ținut captivi pe Ivan Srațimir și familia acestuia în cetatea Humnik (Bosiljevo, Croația de astăzi). La scurt timp după aceea, ungurii au confiscat întregul teritoriu al Țaratului Vidinului (cunoscut sub numele de "Bodony" în limba maghiară) și a transformat-o într-o provincie a Regatului Ungariei guvernată de un ban
Ocupația maghiară a Vidinului () [Corola-website/Science/329651_a_330980]
-
18 iulie, iar la scurt timp (29-31 iulie) Oudenaarde se predă mareșalului d'Aumont; urmează apoi fortul Scarpe și orașul Armentieres. Datorită avansului francezilor, principalele fortărețe spaniole Ypres, Mons și Lille sunt izolate. Cu toate acestea, Turenne în loc să asedieze aceste cetăți, decide să avanseze spre Anvers pentru a exploata punctele slabe ale spaniolilor. Dar această încercare nu are succes la Dendermonde, între Bruxelles și Gent. Această mică fortăreață reușește să țină piept francezilor. Prin urmare Turenne se retrage la începutul lunii
Războiul de Devoluțiune () [Corola-website/Science/329685_a_331014]
-
1976 -1989 a fost redactor angajat al ziarului ,Delta" Tulcea - organul de presa al comitetului județean P.C.R. În anul 1990 a înființat și condus gazeta ,Cronicarul" Tulcea - săptămânal informativ-independent.A colaborat la mai multe publicații, printre care : Steaua Dobrogei- Tulcea, Cetatea culturală - Cluj, Dacia Magazin - New-York,Boema - Galați,Revista Sud - Bolintin Vale, Daima- Tulcea,Moldova literară - Iași, Fereastra - Mizil, Revista română de versuri și proză -București. Studii universitare : După absolvirea școlii elementare din comuna sa natală și a Liceului ,Alexandru Ioan
Gheorghe Șeitan () [Corola-website/Science/329698_a_331027]
-
parși regni a fost localizată în jurul Bihariei, care a fost în acea perioadă și capitala unei dioceze catolice. O altă regiune a fost reprezentată de teritoriile din jurul Nitrei. Exte posibil ca o a treia regiune să fi fost cea din jurul cetății Krasso (distrusă în prima jumătate a secolului al XIII-lea), din apropierea localității Dupljaja din Șerbia. În secolul al XI-lea, ducii Tercia parși regni aveai ca principal teren de vânătoare pădurile din Munții Codru-Moma (Erdélyi-Szigethegység) - Apuseni. Prima mențiune documentara asupra
Tercia pars regni () [Corola-website/Science/329690_a_331019]
-
Liga Națională unui club nou înființat de către municipalitate, HC Oltenia, redenumit HCM Râmnicu Vâlcea. În afara noii echipe vâlcene, în competiție iau parte și echipele nou promovate în 2013, Universitatea Neptun Constanța, câștigătoare a Seriei A a Diviziei A, și CSM Cetate Devatrans Deva, câștigătoare a Seriei B a Diviziei A. Astfel, echipele care participă în sezonul competițional 2013-2014 al Ligii Naționale de handbal feminin sunt: Turneul de baraj pentru obținerea unui eventual loc liber în Liga Națională în cazul retragerii altei
Liga Națională de handbal feminin 2013-2014 () [Corola-website/Science/329688_a_331017]
-
Căderea fortăreței cruciate Crac des Chevaliers reprezintă asediul și ocuparea acestei cetăți de către sultanul mameluc Baibars în 1271. Baibars a înaintat spre nord pentru a ocupa Crac des Chevaliers după moartea regelui Franței Ludovic al IX-lea, survenită pe 29 noiembrie 1270. Înainte de a porni spre castel, Baibars a capturat fortificațiile mai
Căderea Crac des Chevaliers () [Corola-website/Science/329731_a_331060]
-
i (în greacă ) sunt un popor mitic de giganți canibali. Homer spune că neamul lor trăia în nord, unde "„abia e noapte și se face zi”", aproape de cetatea Lamos, fondată de către conducătorul lor, Antiphates, fiul lui Poseidon. Tucidide și Lycophron îi plasează în Sicilia, în apropierea Etnei, în ținutul numit Leontium. Cu Lestrigonii s-a interesectat Odiseu în drumul său spre Ithaca. Unsprezece dintre vasele care‑l însoțeau
Lestrigoni () [Corola-website/Science/329761_a_331090]
-
a IUCN (rezervație naturală strictă de tip avifaunistic, floristic și faunistic), aflată în răsăritul satului Jurilovca, pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca. Aria naturală acoperă marginea estică a promontoriului "Doloșman", și reprezintă o formațiune geologică (faleză calcaroasă) ce cuprinde ruinele cetății Argamum - Orgame și abruptul stâncos al falezei. Aceasta este situată în județul Tulcea, în sud-vestul Deltei Dunării, la sud de brațul Sfântu Gheorghe. În antichitate Herodot îl menționează sub denumirea de "Orgamon", fiind în acel timp un cap al Sciției
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă zona de est a promotoriului (fâșie înaltă de pământ care înaintează în mare) "Doloșman", constituită din stâncării calcaroase, pe a cărei suprafață teritorială se află situl arheologic „Cetatea Orgame - Argamum”. Rezervația adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), drepneauă neagră ("Apus apus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris") sau ciocârlie
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
Primul prinț de Halici, Vladimir (Vladimirencu sau Volodimirenko) a ales ca sediu localitatea Halici. Istoricii ucraineni consideră că Vladimir era un urmas al varegilor. În 1150, Cronica Ipatiev relatează cum cneazul Haliciului, Vladimirencu sau Volodimirenko, merge spre Kiev trecând prin cetatea Bolohov/Bolohovo: "Și îi vine lui Iziaslav" (mare principe al Kievului) "vestea că Volodimirko a trecut de Bolohov, și merge alăturea de cetatea Munarev spre Volodarev". Într-o biserică de lângă Liov, există (sau exista) o icoană dăruită de "Ioan ducele
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
varegilor. În 1150, Cronica Ipatiev relatează cum cneazul Haliciului, Vladimirencu sau Volodimirenko, merge spre Kiev trecând prin cetatea Bolohov/Bolohovo: "Și îi vine lui Iziaslav" (mare principe al Kievului) "vestea că Volodimirko a trecut de Bolohov, și merge alăturea de cetatea Munarev spre Volodarev". Într-o biserică de lângă Liov, există (sau exista) o icoană dăruită de "Ioan ducele Vlahilor de la Onut" la 1150, (inscripția este din 1689, copiată după cea veche de la 1150) și sună așa: "În anul de la Domnul Isus
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
1150) și sună așa: "În anul de la Domnul Isus Christos 1150, în cea mai apropiată Sâmbătă de la Sf. Ioan Botezătorul, se odihnește nobilul domn Ioan de Onads ducele Vlahiei." Se presupune că acest duce Ioan de la Onut (Onutul era o cetate la Nistru, nu departe de Hotin, dar mai veche decât ultima) a putut fi un vasal al cneazului Galiției sau s-ar fi putut refugia la Liov în urma năvălirii Comanilor. Conform unei cronici poloneze, cneazul Haliciului, Iaroslav Osmomîsl a fost
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
încercat să ajungă iar în Galiția (Halici). La a doua încercare, Andronic trece cu noroc prin teritoriile vlahilor sau bolohovenilor, peste Nistru prin localitatea Ușița, și ajunge în Galiția la curtea lui Yaroslav Osmomysl. În acel an Cronica Ipatiev, menționează cetatea Bolohov în contextul unei lupte între Mstislav Iziaslavici pentru cucerirea cetății Vîșhorod, acesta „retrăgându-se spre cetatea Bolohov”. Voievodul Ploscânea, considerat brodnic (moldovean) a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
Andronic trece cu noroc prin teritoriile vlahilor sau bolohovenilor, peste Nistru prin localitatea Ușița, și ajunge în Galiția la curtea lui Yaroslav Osmomysl. În acel an Cronica Ipatiev, menționează cetatea Bolohov în contextul unei lupte între Mstislav Iziaslavici pentru cucerirea cetății Vîșhorod, acesta „retrăgându-se spre cetatea Bolohov”. Voievodul Ploscânea, considerat brodnic (moldovean) a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
vlahilor sau bolohovenilor, peste Nistru prin localitatea Ușița, și ajunge în Galiția la curtea lui Yaroslav Osmomysl. În acel an Cronica Ipatiev, menționează cetatea Bolohov în contextul unei lupte între Mstislav Iziaslavici pentru cucerirea cetății Vîșhorod, acesta „retrăgându-se spre cetatea Bolohov”. Voievodul Ploscânea, considerat brodnic (moldovean) a participat cu oștenii lui la bătălia de la Kalka (31 mai 1223), de lângă Marea de Azov, de partea cumanilor și a prinților ruși în lupta cu tătarii conduși de Jebe și Subutai. La sfârșitul
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
bolohovenii, împreună cu galițienii răsculați apar ca asediatori ai orașului Camenița. Aceștia au fost înfrânți și toți principii bolohoveni au fost luați prizonieri. Între anii 1230-1240, bolohovenii întreprind o campanie împotriva principelui polonez Boleslav al Mazoviei. Principele Daniel ocupă și arde cetățile și așezările: Derevici, Gubin, Kobud, Gorodeț, Cudin, Bojskai și Diadicov, drept răspuns bolohovenilor care îi ajutau pe tătari cu grâu, făină și mălai de orz. Povestind despre acestea, cronicarul rus amintește că Daniel le-a făcut un mare bine bolohovenilor
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
a guvernat fără opoziție. În ciuda opoziției sale anterioare față de Imperiul Bizantin, Constantin Bodin la început ia ajutat pe bizantini contra atacurilor lui Robert Guiscard și normanzilor săi la Durazzo în 1081, dar apoi a stat deoparte, permițând normanzilor să ia cetatea. În această epocă, Constantino Bodin s-a căsătorit cu fiica unui nobil pro-normand din Bari. Relațiile lui Constantin Bodin cu Occidentul includeau aprobarea lui pentru Papa Urbano II în 1089, care i-a asigurat o concesie importantă, la ascensiunea de
Constantin Bodin () [Corola-website/Science/329856_a_331185]
-
Cetatea Argamum (după numele latin; în limba greacă antică Orgamè, în sursele bizantine Argamon, în sursele genoveze Orgame) este un sit arheologic situat în partea de est a județului Tulcea, pe teritoriul comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman, localizat la contactul
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
un sit arheologic situat în partea de est a județului Tulcea, pe teritoriul comunei Jurilovca, în locul numit Capul Doloșman, localizat la contactul dintre Podișul Babadagului și Limanul Razim care, în Antichitate, era un golf deschis al mării Negre (golful Argamon). Cetatea a fost localizată pentru prima dată de istoricul Vasile Pârvan în anul 1916. Situl arheologic se întinde pe circa două hectare și jumătate. Se identifică prin prezența unor ruine și a câtorva elemente arhitectonice: o poartă, zidul de apărare, câteva
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
1916. Situl arheologic se întinde pe circa două hectare și jumătate. Se identifică prin prezența unor ruine și a câtorva elemente arhitectonice: o poartă, zidul de apărare, câteva străzi, basilici paleocreștine și valuri de pământ. Cea mai mare parte din cetate se afla încă sub pământ, necercetată, dar nu rareori săpată superficial de turiști și localnici, situl arheologic având o suprafață totală de aproape o sută de hectare. Argamon este cea mai veche așezare de pe teritoriul românesc atestată într-un izvor
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
de la începutul secolului al VI-lea î.e.n.: Hecateu din Milet. A fost întemeiată de coloniști greci veniți din Asia Mică, către mijlocul sec. VII î.e.n., și stabiliți atunci pe malul Mării Negre, azi malul limanului Razelm. În secolul I după Hristos, cetatea a intrat sub stăpânirea romană, denumită de atunci încole Argamum și fiind un port de escală al navigatorilor pe ruta Bizanț-Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat să prospereze și să se dezvolte. Legenda spune că este unul dintre
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
stabiliți atunci pe malul Mării Negre, azi malul limanului Razelm. În secolul I după Hristos, cetatea a intrat sub stăpânirea romană, denumită de atunci încole Argamum și fiind un port de escală al navigatorilor pe ruta Bizanț-Tyras. Timp de cinci veacuri, cetatea a continuat să prospereze și să se dezvolte. Legenda spune că este unul dintre locurile unde Argonauții s-au oprit în drumul lor spre patrie, după găsirea lânii de aur, când erau urmăriți de flota regelui Aetes ( Uliul), tatăl Medeei
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
culoarea verde a pânzei drapelului sunt culorile Poliției de Frontieră a MAI. În heraldica și vexilologie verdele este și culoarea destinului, speranței, naturii, prospețimii, vânătorii, tinereții. Brâul crenelat de argint simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale. Mobila de bază a stemei este acvila circulară. Acvila a fost una dintre principalele embleme adoptate de către strămoșii noștrii romani pentru a fi purtată pe stindardele din capul legiunilor. Smalțul ei de aur, același ca
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]
-
reprezintă o pânză dreptunghiulară (2x3), verde, care este culoarea tradițională a grănicerilor, având la marginea inferioară un brâu crenelat alb (cu lățimea de 1/5 din lățimea pânzei drapelului), ce simbolizează frontiera de stat a Republicii Moldova și face aluzie la cetățile de hotar ale Moldovei medievale și purtând în mijloc emblema trupelor de grăniceri. Semnul de frontieră reprezintă semnul care marchează linia frontierei de stat în teren și se instalează, de regulă, în limitele vizibilității directe. Dimensiunile semnului de frontieră se
Poliția de Frontieră (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/329917_a_331246]