29,392 matches
-
de caracteristicele și perfecționării instrumentelor existente cât și de apariția altora. Un rol deosebit în cristalizarea suitei l-a avut practica dansurilor de Curte. În acest context se compun nenumărate suite instrumentale care încearcă să răspundă cerințelor vremurilor. Sursa acestor dansuri a fost jocul popular. Embrionul suitei îl constituie alăturarea a două dansuri contrastante ca factură și ca tempo: unul lent în măsura binară-pavană, altul rapid, în măsură ternară - "gagliarda". Uneori în locul gagliardei apare un alt dans asemănător, "saltarello". "Pavana" ("paduana
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
rol deosebit în cristalizarea suitei l-a avut practica dansurilor de Curte. În acest context se compun nenumărate suite instrumentale care încearcă să răspundă cerințelor vremurilor. Sursa acestor dansuri a fost jocul popular. Embrionul suitei îl constituie alăturarea a două dansuri contrastante ca factură și ca tempo: unul lent în măsura binară-pavană, altul rapid, în măsură ternară - "gagliarda". Uneori în locul gagliardei apare un alt dans asemănător, "saltarello". "Pavana" ("paduana") după numele orașului italian Padua, presupus a fi locul de origine al
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
cerințelor vremurilor. Sursa acestor dansuri a fost jocul popular. Embrionul suitei îl constituie alăturarea a două dansuri contrastante ca factură și ca tempo: unul lent în măsura binară-pavană, altul rapid, în măsură ternară - "gagliarda". Uneori în locul gagliardei apare un alt dans asemănător, "saltarello". "Pavana" ("paduana") după numele orașului italian Padua, presupus a fi locul de origine al acestui dans, este cunoscută încă din secolul al XVI-lea, atât în Italia cât și în Spania. Caracterul dansului era solemn, majestuos, într-o
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
ca factură și ca tempo: unul lent în măsura binară-pavană, altul rapid, în măsură ternară - "gagliarda". Uneori în locul gagliardei apare un alt dans asemănător, "saltarello". "Pavana" ("paduana") după numele orașului italian Padua, presupus a fi locul de origine al acestui dans, este cunoscută încă din secolul al XVI-lea, atât în Italia cât și în Spania. Caracterul dansului era solemn, majestuos, într-o mișcare lentă, iar măsura în care se scria era de 2/4. Ea deschide de obicei balurile în
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
în locul gagliardei apare un alt dans asemănător, "saltarello". "Pavana" ("paduana") după numele orașului italian Padua, presupus a fi locul de origine al acestui dans, este cunoscută încă din secolul al XVI-lea, atât în Italia cât și în Spania. Caracterul dansului era solemn, majestuos, într-o mișcare lentă, iar măsura în care se scria era de 2/4. Ea deschide de obicei balurile în secolul al XVI-lea. "Gagliarda" (gaillarde) este cunoscută tot în aceeași perioadă ca și pavana, caracterul fiind
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
mișcare lentă, iar măsura în care se scria era de 2/4. Ea deschide de obicei balurile în secolul al XVI-lea. "Gagliarda" (gaillarde) este cunoscută tot în aceeași perioadă ca și pavana, caracterul fiind însă diferit. Gagliarda este un dans vioi, plin de forță și de temperament, caracterizat și prin săriturile pe care le executau dansatorii. Măsura în care se scria dansul era de 3/4. "Saltarello", un dans asemănător cu precedentul atât prin caracter, metrică, cât și prin mișcare
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
Gagliarda" (gaillarde) este cunoscută tot în aceeași perioadă ca și pavana, caracterul fiind însă diferit. Gagliarda este un dans vioi, plin de forță și de temperament, caracterizat și prin săriturile pe care le executau dansatorii. Măsura în care se scria dansul era de 3/4. "Saltarello", un dans asemănător cu precedentul atât prin caracter, metrică, cât și prin mișcare, își trage denumirea de la cuvântul "saltare" (în italiană înseamnă „a sări”). Dansul saltarello era scris în măsura de 3/4 sau 6
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
perioadă ca și pavana, caracterul fiind însă diferit. Gagliarda este un dans vioi, plin de forță și de temperament, caracterizat și prin săriturile pe care le executau dansatorii. Măsura în care se scria dansul era de 3/4. "Saltarello", un dans asemănător cu precedentul atât prin caracter, metrică, cât și prin mișcare, își trage denumirea de la cuvântul "saltare" (în italiană înseamnă „a sări”). Dansul saltarello era scris în măsura de 3/4 sau 6/8. Prezentând primele dansuri care au constituit
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
pe care le executau dansatorii. Măsura în care se scria dansul era de 3/4. "Saltarello", un dans asemănător cu precedentul atât prin caracter, metrică, cât și prin mișcare, își trage denumirea de la cuvântul "saltare" (în italiană înseamnă „a sări”). Dansul saltarello era scris în măsura de 3/4 sau 6/8. Prezentând primele dansuri care au constituit embrionul propriu-zis al suitei, se impune o precizare; în ce măsură elementele prezentate mai sus pot fi socotite ca puncte de plecare specifice suitei? Dansurile
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
4. "Saltarello", un dans asemănător cu precedentul atât prin caracter, metrică, cât și prin mișcare, își trage denumirea de la cuvântul "saltare" (în italiană înseamnă „a sări”). Dansul saltarello era scris în măsura de 3/4 sau 6/8. Prezentând primele dansuri care au constituit embrionul propriu-zis al suitei, se impune o precizare; în ce măsură elementele prezentate mai sus pot fi socotite ca puncte de plecare specifice suitei? Dansurile sunt prezentate într-o singură tonalitate, acest principiu - al unității tonale -devenind criteriul indiscutabil
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
Dansul saltarello era scris în măsura de 3/4 sau 6/8. Prezentând primele dansuri care au constituit embrionul propriu-zis al suitei, se impune o precizare; în ce măsură elementele prezentate mai sus pot fi socotite ca puncte de plecare specifice suitei? Dansurile sunt prezentate într-o singură tonalitate, acest principiu - al unității tonale -devenind criteriul indiscutabil al suitei. La evoluția suitei, în forma pe care o cunoaștem în special în epoca ei de apogeu (Bach, Handel), au concurat mai mulți factori. Întrucât
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
în special în epoca ei de apogeu (Bach, Handel), au concurat mai mulți factori. Întrucât numărul și ordinea în suită nu căpătaseră încă o precizare, apar unele suite care conțin între 4 și 23, ba chiar și de 27 de dansuri. O asemenea aglomerare punea pe instrumentiști in situația de a alege o parte din piesele suitei pe care urmau apoi să le interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
situația de a alege o parte din piesele suitei pe care urmau apoi să le interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
interpreteze. La începutul secolului al XVIII-lea, în creațiile lui Johann Sebastian Bach (1685-1750) suita capătă fundamentarea ei clasică. În primul rând observăm că patru dansuri; "allemanda", "curanta", "sarabanda" și "giga" se constituie în prototipul de bază al suitei. Orice dans în plus se introduce după sarabandă, adică între sarabandă și gigă. Acestea sunt de obicei; "menuetul", "bourree", "gavota", "loure", "passepied", "rigauden", "siciliana" etc.. În plus, Bach aduce ca o introducere ce urmărește fixarea de la început a tonalității unice a suitei
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
Bach aduce ca o introducere ce urmărește fixarea de la început a tonalității unice a suitei termenul de „preludiu” pentru suite instrumentale (uneori „intradă”), iar pentru cele orchestrale denumirea de „uvertură”. Mai putem întâlni o mișcare ce nu intră în categoria dansurilor populare, pe numele de arie. Ea este introdusă pentru obținerea unui contrast mai puternic între piesele componente. Caracteristicile specifice suitei preclasice: Suita este, de fapt, primul gen muzical (instrumental sau orchestral), în sens de ciclu, pe care îl cunoaște istoria
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
se resimt cu putere. Devine vizibilă diversificarea tonală în interiorul suitei, unitatea fiind realizată prin prezentarea primei și ultimei mișcări în aceeași tonalitate. Varietatea formelor este sensibilă pentru fiecare parte, pornind de la multiple structuri de lied pană la rondosi, chiar sonată. Dansurile specifice din vechea sonată dispar și apar noi dansuri, în funcție de originea națională a compozitorului și de profilul și culoarea națională pe care autorul dorește să o evidențieze. Se poate spune ca ea este urmașa directă a suitei preclasice. Acest tip
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
suitei, unitatea fiind realizată prin prezentarea primei și ultimei mișcări în aceeași tonalitate. Varietatea formelor este sensibilă pentru fiecare parte, pornind de la multiple structuri de lied pană la rondosi, chiar sonată. Dansurile specifice din vechea sonată dispar și apar noi dansuri, în funcție de originea națională a compozitorului și de profilul și culoarea națională pe care autorul dorește să o evidențieze. Se poate spune ca ea este urmașa directă a suitei preclasice. Acest tip de suită s-a dezvoltat mult în perioada de
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
În România, suita apare ca o formă de manifestare a unui gen muzical larg accesibil. Folclorul românesc s-a afirmat drept o sursă de bază pentru cristalizarea unui gen muzical pe plan cult: astfel au fost introduse și prelucrate multe dansuri și cântece românești ca: Sârba, Hora, Chindia, Colindul, Brâul, Trei păzește, Hațegana, Călușul, Bărbuncul, Mandrele etc.. O etapă superioară în folosirea creației populare în forme mai ample o constituie formarea celui de-al doilea prototip, și anume suita simfonică, de
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
un contract cu Roton și începe să înregistreze cântece pentru albumul său de debut. Grupul Mandinga și-a schimbat radical componența după plecarea Elenei, și continuă să activeze până în prezent. În ianuarie, 2006 Elena Gheorghe își deschide propria școală de dans, numită Pasitos. În primăvara anului 2006, ea începe să organizeze preselecții pentru instrumentiștii care aveau să facă parte din trupa sa de show artistic. Echipa formată inițial din Cornel Ene (trombon), Laurențiu Duță (compozitor), Ana Gheorghe (PR) și Marius Mates
Elena Gheorghe () [Corola-website/Science/315188_a_316517]
-
Wickham și având antipatie pentru Darcy crede tot. Domnul Bingley organizează balul promis. Atracția lui pentru Jane este atât de evidentă încât cei prezenți la bal încep să vorbească de căsătorie. La bal Lizzy are surpriza să fie invitată la dans de Darcy și luată prin surprindere acceptă. Bingley comunică familiei Bennet că a doua zi este nevoit să plece câteva zile la Londra pentru afaceri. Doamna Bennet îl invită la prânz la întoarcere. După câteva zile surorile lui Bingley și
Mândrie și prejudecată () [Corola-website/Science/315200_a_316529]
-
de decoruri absurde sau neobișnuite și mișcări lente, supercontrolate ale corpului. Dansatorii sunt deseori aproape goi, au corpul vopsit în alb, iar bărbații au deseori capul ras. Tatsumi Hijikata și Kazuo Ohno sunt considerați a fi părinții acestui stil de dans care a cunoscut prima mare popularitate odată cu protestele studențești de la sfârșitul anilor 1960. Prima piesă butoh a fost "Kinjiki" („Culori interzise”) de Tatsumi Hijikata, care a avut premiera la un festival de dans în 1959. Piesa era inspirată de romanul
Butoh () [Corola-website/Science/315244_a_316573]
-
considerați a fi părinții acestui stil de dans care a cunoscut prima mare popularitate odată cu protestele studențești de la sfârșitul anilor 1960. Prima piesă butoh a fost "Kinjiki" („Culori interzise”) de Tatsumi Hijikata, care a avut premiera la un festival de dans în 1959. Piesa era inspirată de romanul cu același nume a lui Yukio Mishima și avea ca temă homosexualitatea. Nu este clar dacă acesta a fost motivul, sau faptul că piesa se termina cu ceea ce spectatorii au înțeles greșit că
Butoh () [Corola-website/Science/315244_a_316573]
-
etc. Dificultatea definirii creativității rezidă în asocierile particulare ale acestui concept cu artele, în natura complexă a creativității și în varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Mulți oameni asociază creativitatea în special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". Așa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamentală pentru progresele din științe, din matematică, tehnologie, politică, afaceri și în toate domeniile vieții cotidiene
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
sau Natalie Imbruglia. Într-un timp relativ scurt devine un Supermodel solicitat pe piața internațională. Din viața ei privată se poate aminti, că trăiește actual în New York City, copilăria a ptrecut-o în provincia Frizia din Olanda. Sporturile ei preferate fiind dansul, patinajul și sporturile nautice.
Doutzen Kroes () [Corola-website/Science/318559_a_319888]
-
este una din variantele numeroase ale obiceiului străvechi al românilor, numit căluș. Este un obicei extrem de complex, implicând o societate fraternală a călușarilor, care sunt atât membri ai acestei societăți precum și participanții la faimosul dans omonim, călușul. Dobrunul, ca vatră călușerească se află în vechiul județ Romanați, pe Valea Oltețului. În aceasta zonă călușul se joacă în forma sa inițială și nealterată, numit „călușul greu” sau „călușul de pământ” (căci dansul se joacă în aproape
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]