28,559 matches
-
participa la via? a politic? a ?? rîi. Carol ÎI era un Hohenzollern, dar un Hohenzollern foarte straniu. Bismarck spunea: Wir sind nicht în die Welt geb�ren um gl�cklich zu sein, sondern um unsere Pflicht zu tun. Ce �nsemna fericirea sau datoria pentru Carol? Argetoianu, cu sim? ul s? u aparte �n ceea ce prive? te analogiile istorice, a afirmat odat? �ntr? un interviu acordat presei (pe care Iorga l? a dezaprobat violent) c? Prin? ul Carol sem? na cu Frederic cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i realit?? ilor moderne a fost �Agonia economiilor industriale�. El nu �n? elegea c? , �n ciuda unei recolte bogate ? i a unei produc? îi industriale extraordinare, oamenii erau �n continuare fl? m�nzi ? i goi, tr? g�nd concluzia c? truda uman? submina fericirea oamenilor ca urmare a Revolu? iei Franceze, a filosofiei secolului al XVIII-lea, precum ? i a logicii carteziene. Individul era l? sat liber, prad? poftelor s? lbatice ? i incapacit?? îi lui de a se adapta ? i de a prevedea viitorul. �Nebunia individului, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de ei? NOTE IORGA DIN PERSPECTIVA SF�R? IȚULUI DE SECOL XX Fiin? a uman? este o fiin?? istoric? � (�) existen? a uman? nu poate fi conceput? dec�ț �n cadrul istoriei. Emmanuel Mounier El a fost savantul nostru prin excelen?? , care (�) �? i află fericirea numai �n c? r? i ? i avea o ambi? ie: s? stimuleze ? i s? �nal? e gloria ? i faima na? iunii sale. Perpessicius Acest capitol trebuie s? �?în? loc� de concluzie, deoarece concluziile finale urmeaz? s? fie trase de c? tre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
marxismului de ieri ? i ale liberalismului de ast? zi. Pentru el, na? iunea reprezenta adev? rul, cel mai important adev? r. P? strarea identit?? îi na? ionale ? i a bun? st? rîi na? iunii constituiau esen? a �Legii Supreme�. Din fericire, chiar ? i adev? rul istoric avea sens doar uneori pentru Iorga, atunci c�nd servea interesele Rom�niei. Dar o adaptare la nivel mondial a s? m?n? torismului ar rezolva, dup? p? rerea lui, aceste contradic? îi. Na? ionalismul cultural
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau �n cele 20.000 de articole ale lui Iorga. Cifrele acestea ? i zelul politicianului? istoric na? ionalist explic? grabă care a dus la comiterea acestor erori minore ? i au foarte pu? în de? a face cu orizonturile deschise de el. Din fericire, temperamentul vulcanic al lui Iorga a avut o mai mic? influen?? aupra operelor sale istorice dec�ț asupra politicianului, a jurnalistului politic sau a criticului literar. Dup? p? rerea lui Iorga, cea mai mare contribu? ie adus? de el la scrierea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
importante �n ochii lui Iorga ? i inseparabile de na? ionalismul s? u cultural, fiind deci politizate. S?m? n?torismul era inseparabil de mi? carea literar? cu acela? i nume. El �? i subordonă conceptele estetice celor politice ale S? m?n? torismului. (Din fericire, acest lucru este mai pu? în adev? raț �n privin? a istoricului Iorga). Drept urmare, cele mai grave erori pe care le? a comis Iorga s�nt de domeniul criticii literare. Orice �i mirosea lui a curent modern era respins cu violen
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
boală ? i?au spus cuv�ntul. S?a c? s?torit pentru a treia oar? , la sf�r? ițul anilor �70 (de data aceasta nu mai era vorba de bigamie) cu o rom�nc? emigrat? �n Germania cu pu? în? vreme �n urm?. Din fericire, sistemul de asigur? ri sociale german l? a luat sub aripa să, Boeru e? u�nd �ntr? un c? min de b? tr�ni (Pflegeheim) de la Garmisch-Partenkirchen, �n apropiere de M�nchen. Dup? eforturi sus? inute ? i cu ajutorul a numero? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a protestat pe l�ng? Regele Carol personal pentru faptul c? românul The Annunciation Graveyard (Cimitirul Bună Vestire) al lui Arghezi urma s? fie publicat pe cheltuiala Funda? iei Regale, deoarece acesta era �vulgar�! Memorii, vol. 7, p. 342. Din fericire, interven? ia lui Iorga a r? mas f? r? urm? ri 116 �Bilete de papagal�, nr. 243 117 Memorii, vol. VII, p. 459 118 Iorga, Istoria literaturii rom�ne? ți contemporane, Bucure? ți, 1934, vol. I, Prefă??. Vezi ? i Pompiliu Constantinescu, �Vremea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sociale, fiind văzută mai mult prin prisma contribuției sale la dezvoltarea social-economică, prin instrumentalizarea forței de muncă, acum, mai ales prin perspectiva umanistă asupra educației, este considerată ca având un aport direct la dezvoltarea și iluminarea personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile atribuite educației permanente, ca modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bună „corespondență” cu sine însuși, tot mai multe întrebări faustice îl vizitează și, nu de puține ori, o tristețe deșertică îl învăluie, obligându-l să-și conștientizeze spectrul nepermanenței și al perisabilității ce guvernează suveran lumea și propria ființare. Din fericire, cei mai mulți adulți se vor angaja într-o atitudine ofensivă, de reconstrucție a propriei vieți, prin activarea unor valențe latente (conservate în „naftalină”) și prin asumarea unor libertăți și roluri noi. Acesta este motivul pentru care unii autori, precum McGrath (apud
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără să apeleze la diverse strategii de atenționare), aceasta se deteriorează pe măsura înaintării în vârstă. Derapaje apar și la nivelul memoriei-sursă, ce se referă la capacitatea adultului de a-și aminti de unde și de când originează o anumită informație. Din fericire, capacitatea de a memora chipurile umane rămâne nealterată în timp. Vorbind despre procesele memoriei, menționăm că mai rebele la eroziunile cauzate de vârstă sunt capacitatea de recunoaștere, fixare și conservare a informațiilor în memoria de lungă durată. Cât privește capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sociale, fiind văzută mai mult prin prisma contribuției sale la dezvoltarea social-economică, prin instrumentalizarea forței de muncă, acum, mai ales prin perspectiva umanistă asupra educației, este considerată ca având un aport direct la dezvoltarea și iluminarea personală, ca bază pentru fericirea și demnitatea umană. Această perspectivă afirmă abilitatea individului de a alege, de a opta pentru tipul de persoană care dorește să fie. Schimbările în modul de viață al individului din societatea postmodernă, ca și rolurile atribuite educației permanente, ca modalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bună „corespondență” cu sine însuși, tot mai multe întrebări faustice îl vizitează și, nu de puține ori, o tristețe deșertică îl învăluie, obligându-l să-și conștientizeze spectrul nepermanenței și al perisabilității ce guvernează suveran lumea și propria ființare. Din fericire, cei mai mulți adulți se vor angaja într-o atitudine ofensivă, de reconstrucție a propriei vieți, prin activarea unor valențe latente (conservate în „naftalină”) și prin asumarea unor libertăți și roluri noi. Acesta este motivul pentru care unii autori, precum McGrath (apud
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fără să apeleze la diverse strategii de atenționare), aceasta se deteriorează pe măsura înaintării în vârstă. Derapaje apar și la nivelul memoriei-sursă, ce se referă la capacitatea adultului de a-și aminti de unde și de când originează o anumită informație. Din fericire, capacitatea de a memora chipurile umane rămâne nealterată în timp. Vorbind despre procesele memoriei, menționăm că mai rebele la eroziunile cauzate de vârstă sunt capacitatea de recunoaștere, fixare și conservare a informațiilor în memoria de lungă durată. Cât privește capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
însă diversitatea temperamentală la purtător a adulților este prea mare, nemaiîncadrându-se în tipologiile tradiționale, identificarea corectă a „firii” individului respectiv (care, la vârsta adultă, impregnează puternic întreaga conduită) devine ea însăși problematică, putând compromite chiar avantajele speratei predicții. Din fericire, psihologia socială a favorizat, între timp, soluții, multiplicând și nuanțând semnificativ, aproape cât era necesar (în urma unei cercetări științifice), tipologiile temperamentale umane clasice, distingând, de la pregnant la sensibil, între mult mai multe decât cele două/patru tipuri tradiționale, largi, eterogene
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o revelație a regiei tinere din acel moment, sosise la Cluj pentru a monta Meșterul Manole de Lucian Blaga și Unchiul Vanea de Cehov. Se vorbea chiar că i se va încredința direcția artistică a Teatrului Național din Cluj. Din fericire, tata îl cunoștea bine pe actorul Geo Nuțescu (care îl juca pe Astrov) și l-a rugat să-mi prilejuiască o întâlnire cu Visarion. Dintr-odată, ceea ce părea greu, foarte greu realizabil, s-a întâmplat: m-am întâlnit cu Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
portretul regizorului ca tânăr artist fericit. Îi sunt recunoscător pentru asta. Datorită prezenței lui, care mi s-a oferit cu generozitate, am pășit spre viitorul nesigur al unei meserii în care nu eram nici măcar novice ca spre un tărâm unde fericirea nu părea a fi exclusă. Ba dimpotrivă. Mihai MĂNIUȚIU Existența ca proiect artistic Constați la un moment dat în viață că destinul ți-a fost marcat de o serie de persoane și/sau personalități a căror influență și impact îți
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sistemului. Încercarea de a relua acest proiect în 2003, odată cu organizarea simpozionului "Eugene O'Neill Autorul și opera sa în contextul contemporan" a eșuat și ea, după numai o stagiune, ca multe alte idei bune pierdute în dezordinea tranziției. Din fericire, regizorul și-a continuat activitatea pedagogică și, ghidat mereu de o neliniște interioară benefică, a contribuit la ieșirea în lume a multor generații de tineri regizori. Între timp alegerea mea pentru teatru fiind deja făcută, am avut șansa de a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înseamnă moartea și dacă mai există ceva după ea. E singura formă de sinceritate reală și o practicăm extrem de rar. E o sinceritate intimă care rănește și împlinește totodată. Nu poți să înveți pe cineva rețete de creație sau de fericire. Nu poți decât să-i transmiți nesiguranțele tale.Mai ales dacă unele dintre ele sunt sclipitoare. Nu cred că este obligatoriu să înveți ceva de la profesorii tăi, nu cred în dogme sau în relații formale. Cred numai în contactul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vreme când tragem linie și facem socoteala. Uneori nu ne iese. Adunăm clipele. Alteori mai uităm din ele. Câteva clipe când era să fim frumoși... câteva clipe când era să fim fericiți...câteva clipe când era să fim geniali!" După fericire, geniul vine ca un semn al nefericirii! Asta nu a spus-o poetul. O deducem noi. Pentru Alexa Visarion nu a venit această clipă și nici nu va veni pentru că el este mereu cu socoteala la zi. Îi mai trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
permit această ucenicie de a învața prin experiență, sau prin puterea exemplului. Puterera artei stă în faptul că poate înlătura ceea ce îi desparte pe oameni și poate pune în valoare ceea ce au în comun: râsul și lacrimile, bucuria și tristețea, fericirile și spaimele. Azi încerc un sentiment de tristețe că vremea noastră se zbate neputincioasă între adevărul care nu ne satisface și speranțele care nu mai pot fi îndeplinite. Cred cu tărie că trebuie apărată arta adevărată, să evităm rătăcirile în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
desuete, a dulcegăriilor și sentimentalismelor ieftine. Aceasta, mai întâi, datorită regizorului care, prin lectura "critică" a textului, îi reconsideră "arhitectura", îi schimbă "accentele", în final conferindu-i timbrul unui modern și tulburător discurs despre realitate și iluzie, poezie și prozaic, fericire și abjecție, nevoia de comunicare și, mai ales, despre drama singurătății umane. Modernitatea se dezvăluie nu numai la nivelul mizei , ci și al substanței dramaturgice, căci, printr-un remarcabil anticlimax în scenă, "seria" emoțiilor dramatice este întreruptă, când și când
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
remarcabile printr-o "stridentă" materialitate, în lumea de vis a eroilor atrași ca un magnet de "Calea Lactee". Costumele Doinei Levința, decorul Vioricăi Petrovici și muzică Anton Șuteu dau și ele aripi "visului" de o clipă, înnobilând acest "joc de-a fericirea", aproape paradoxal, tocmai cu farmecul unei simplități cuceritoare. Prin asta, spectacolul lui Alexa Visarion pare să omogenizeze insăși esența teatrului, ca joc și ca viață. (Ion Parhon) O parte din publicul prezent la premieră. 1997 PESCĂRUȘUL A.P. Cehov Teatrul Dramatic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
disparate între ele într-o structură foarte dinamică. Această alternanță vizual-narativă este cuplată cu o opoziție de factură socială, vizibilă în mașinile pe care le conduc tinerii și în casele în care locuiesc. Ioana și Cristi, împreună cu Mihai (care, din fericire pentru el, va fi obligat să coboare la marginea drumului, într-un moment de tensiune exacerbată între frați), vin dintr-un mediu destul de modest, unde violența e mai explicită și mai repede tradusă în act. Tinerii din BMW, în special
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]