28,104 matches
-
de pe urma pariurilor pierdute, Messala îl trimite pe nordicul Thord să-l ucidă pe Iuda, dar acțiunea mârșavă nu este dusă la capăt. Pentru a elimina amenințarea ce planează asupra lui Ben Hur, Simonide îl mituiește pe înaltul demnitar roman Sejanus (prefect al Gărzii Pretoriene) pentru a-l schimba din funcție pe prefectul Iudeei. Noul prefect, Ponțiu Pilat, îi eliberează pe majoritatea prizonierilor, inclusiv pe mama și pe sora lui Iuda. Cele două femei se îmbolnăviseră în închisoare de lepră și fuseseră
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
ucidă pe Iuda, dar acțiunea mârșavă nu este dusă la capăt. Pentru a elimina amenințarea ce planează asupra lui Ben Hur, Simonide îl mituiește pe înaltul demnitar roman Sejanus (prefect al Gărzii Pretoriene) pentru a-l schimba din funcție pe prefectul Iudeei. Noul prefect, Ponțiu Pilat, îi eliberează pe majoritatea prizonierilor, inclusiv pe mama și pe sora lui Iuda. Cele două femei se îmbolnăviseră în închisoare de lepră și fuseseră alungate din oraș, fiind ajutate periodic de Amrah, servitoarea egipteană a
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
dar acțiunea mârșavă nu este dusă la capăt. Pentru a elimina amenințarea ce planează asupra lui Ben Hur, Simonide îl mituiește pe înaltul demnitar roman Sejanus (prefect al Gărzii Pretoriene) pentru a-l schimba din funcție pe prefectul Iudeei. Noul prefect, Ponțiu Pilat, îi eliberează pe majoritatea prizonierilor, inclusiv pe mama și pe sora lui Iuda. Cele două femei se îmbolnăviseră în închisoare de lepră și fuseseră alungate din oraș, fiind ajutate periodic de Amrah, servitoarea egipteană a familiei. Planurile romanilor
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
ecleziastice ale orașului, fiind declarată monument istoric (). Pe locul inițial unde a fost ridicat lăcașul de cult se afla o biserică construită între anii 1799-1803, în stil baroc. În data de 9 octombrie 1926, sub președinția dr. Ilie C. Barbul, prefectul județului, a fost înființată "Asociația Româncelor Sătmărene", cu scop religios, filantropic și național, președintă fiind aleasă doamna Lucreția Eugenia Barbul. Până în anul 1932, când au început lucrările de construcție ale catedralei, doamnele din asociație au strâns suma de 3,5
Catedrala Greco-Catolică „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Satu Mare () [Corola-website/Science/332561_a_333890]
-
a fost obligatoriu, fiind exprimat oral. Prin acest ultim act, s-a consfințit practic “lovitura de stat” regală. După suspendarea Constituției, au fost luate măsuri drastice de menținere a ordinii, prin introducerea stării de asediu, a cenzurii, și prin înlocuirea prefecților cu ofițeri activi. În acest mod, orice urmă de opoziție putea fi imediat neutralizată. În aceste condiții, au început persecuții contra membrilor Mișcării Legionare, reali sau bănuiți, ceea ce a declanșat un fenomen de simpatie în toată țara. Prin Ordinul nr.
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
neutralizată. În aceste condiții, au început persecuții contra membrilor Mișcării Legionare, reali sau bănuiți, ceea ce a declanșat un fenomen de simpatie în toată țara. Prin Ordinul nr.746 din 6 martie 1938, ministrul de interne, Armand Călinescu, a dat dispoziție prefecților de poliție și pichetelor de jandarmi să-i urmărească pe legionari, și în cazul în care nu respectă noua legislație, să-i aresteze. Din exces de zel, autoritățile s-au dedat la provocări, distribuind circulare false, tipărite chiar de ministerul
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
asupra lui Corneliu Zelea Codreanu, a aparținut dizidentului legionar Mihai Stelescu, executat sumar ulterior de foștii săi colegi de cuib, numiți Decemviri. Altă tentativă de asasinat asupra Căpitanului, tot la sugestia "Palatului" va fi cea în care a fost implicat Prefectul de Neamț, V.Emilian, abilitat de către Ministrul de Justiție, Istrate Micescu, cât și de către Armand Călinescu, Ministrul de Interne. Tentativa este confirmată chiar de Codreanu, printr-o circulară emisă la începutul lunii februarie 1938, după ce acesta fusese prevenit de către generalul
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
la asasinat. Prin modul în care a fost plănuit și executat de către autoritățile statului, în speță, tocmai de persoanele puse să apere legea, acest asasinat se încadrează la categoria "terorism de stat". Odată ce Căpitanul a fost condamnat, Armand Călinescu, împreună cu prefectul Poliției Capitalei, Gen. Gabriel Marinescu (zis Gavrilă), au trecut la etapa următoare, asasinarea Căpitanului. O notă din jurnalul său, din data de 1 martie 1937, dezvăluie intențiile acestuia, cu aproape un an înainte de a fi numit de rege Ministru de
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
regele să fi avut în vedere și alți fruntași țărăniști, precum profesorii Forțu și Gerota. Armand Călinescu era și el țărănist, "calul troian" al regelui infiltrat în PNȚ. Activitățile conspirativ-criminale ale lui Armand Călinescu, ministru de interne și Gavrilă Marinescu, prefect al poliției, adică tocmai cei puși să asigure respectarea legii, se înscriu clar în categoria "terorism de stat", cu circumstanțe agravante prin natura funcțiilor lor publice, acordând legionarilor dreptul la auto-apărare prin orice mijloace. Planul a fost pus în aplicare
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un număr de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, generalul Gheorghe Argeșanu, fost comandant al Corpului II de Armată, Radu Pascu, fost președinte al Curții de Apel București, colonel V.Zeciu, fost prim-procuror militar, colonel Ștefan Gherovici
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
Casotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte arestări. O parte din mandate, emise pentru închisoarea Văcărești, au fost remise comisiei de către Prefectul Poliției, colonelul Ștefan Zăvoianu, pentru a fi emise pentru închisoarea Jilava. În data de 26 noiembrie, un comando legionar a executat sumar un număr de 65 deținuți la Jilava, cei 33 menționați anterior, plus încă alții, care fuseseră arestați ulterior
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
consilier municipal (până în 1859), când a preluat casieria Consiliului Municipal Craiova (1859-1861). Prin decret al domnitorului, este confirmat comandant la Garda cetățenească a Craiovei. A fost deputat pentru județul Dolj (1867); membru în comisia de rechiziții a județului Dolj (1877); prefect al județului Mehedinți (1878-1879); primul director al Băncii Naționale, Filiala Craiova. Din 1887 a fost desemnat senator liberal pe viață. Cornetti se naște în anul 1831, după un document al Oficiului Stării Civile din Craiova. S-a căsătorit în 1870
Elefterie Cornetti () [Corola-website/Science/332613_a_333942]
-
împușcați deținuți de drept comun. Printre cei 147, a fost și o femeie, Elenă Bagdad, studentă la Fac. de Matematică din București. Celor 147, li s-au adăugat 95 comandanți legionari, asasinați în baza listelor întocmite anterior de către Armând Călinescu, prefectul poliției capitalei, gen. Gabriel Marinescu, zis Gavrilă, si Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații (SSI). Cei 95 se găseau internați în lagăre de detenție - Vaslui (31 de persoane, din care o persoană neidentificata), Miercurea Ciuc (44 persoane, din care doi
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
8 decembrie 1940, comisia fiind desființată. În urma acestor anchete, comisia a emis inițial un numar de 33 de mandate de arestare, vizând responsabilii prezumtivi de asasinatele din 29/30 noiembrie 1938, dar și de următoarele, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ion Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, generalul Gheorghe Argeșanu, fost comandant al Corpului ÎI de Armată, Radu Păscu, fost președinte al Curții de Apel București, colonel V.Zeciu, fost prim-procuror militar, colonel Ștefan Gherovici
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
Casotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sarbu, Ion Stănciucu, V. Tașca și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel putin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte arestări. O parte din mandate, emise pentru închisoarea Văcărești, au fost remise comisiei de către Prefectul Poliției, colonelul Ștefan Zăvoianu, pentru a fi emise pentru închisoarea Jilava. În data de 26 noiembrie, un comando legionar a executat sumar un numar de 65 deținuți la Jilava, cei 33 menționați anterior, plus încă alții, care fuseseră arestați ulterior
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
de peste un deceniu dovezi asupra conspirațiilor acestuia în cadrul SSI. Căzut în "dizgrația" camarilei, gen. Gabriel Marinescu, principalul autor al asasinatelor se "spovedește" în fața lui Constantin Argetoianu, care, conștiincios, notează totul în însemnările sale : Constantin Argetoianu e siderat de mărturisirile fostului prefect: Academicianul, Radu R. Rosetti, în memoriile sale nepublicate încă, păstrate în Biblioteca Academiei Române, consemnează în 23 septembrie 1939: și în 24 septembrie : 19 dintre liderii legionari asasinați în 21/22 septembrie 1939, printre care Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
românești". După 1912 se construiesc două aripi laterale. După cutremurul din 1940, reparații în 1942. Conacul și partea de moșie de pe partea stângă a Bârladului a lui Costache Conachi va fi vândută, la 1881, lui Tache Anastasiu, personaj politic important, prefect al județului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru județele Tutova, Tecuci și Covurlui. Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moșia de la Țigănești, alături de alte proprietăți, Academiei Române. După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înființat Fundația
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
Ecaterinograd, în Rusia. Sfârșitul războiului găsește familia Magiari în Silistra, unde Mihail, care absolvise cursurile de drept și știinte economice, deschide un birou de avocatură. Curând urmează recunoașterea unui bun renume profesional, o activitate politică ce-i aduce funcția de prefect al Județului Durostor în timpul guvernării lui Octavian Goga și o însemnată activitate latifundiară. Achiziționează sute de hectare pe care cultivă cereale și mai ales bumbac, dar în 1940 tratatul de la Craiova îl obligă să părăsească totul fără recompensă și să
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
apreciat de colegii de breaslă, de rude și prieteni, și a fost un adevarat stâlp pentru familia lui. La Silistra, Cadrilater, unde a locuit până la cedarea Cadrilaterului în anul 1940, Mihail Magiari, pe lângă profesarea avocaturii, a deținut și funcția de prefect al Județului Durostor în timpul guvernării lui Octavian Goga. La 28 noiembrie 1930 are loc la Bazargic, Cadrilater, Congresul Partidului Național Liberal sub președinția lui Gheorghe (George) I. Brătianu, la care au participat în masă macedoromânii stabiliți în acea regiune a
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
probleme penale: sunt condamnați, se află în arest sau sub control judiciar, sunt trimiși în judecată, urmăriți penal sau declarați incompatibili. "Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv", prin ordin al prefectului, prevede Legea administrației publice locale. În cazul în care primarul este suspendat, atribuțiile îi sunt preluate de unul dintre viceprimari, desemnați prin vot secret al consilierilor locali. Cu câteva excepții, anul 2015 a fost anul în care s-au produs
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
(n. 1 iunie 1884, Bacău - d. 8 iulie 1938, Bacău) a fost un comerciant, jurist, avocat și politician român - deputat și senator, prefect de Bacău. s-a născut la 1 iunie 1884 în familia comerciantului armean Ovanes Cristea și Mașinca Cristea, născută Grigore Suceveanu, purtând inițial numele de botez Kristea. La data de 21 aprilie 1898, Ovanes Cristea își schimbă numele în Ioan
Criste Cristoveanu () [Corola-website/Science/333534_a_334863]
-
locotenentul Cristea Cristoveanu are misiunea din partea Artileriei Armatei de Nord de a se deplasa „"pe frontul armatei, la toate unitățile, pentru a controla și completa situațiunile cu efective în armătură, muniție, trăsuri și harnașamente"”. La 5 decembrie 1918 este numit Prefect al județului Bacău prin Decret regal No. 3597. Din anul 1927, timp de un an, Criste Cristoveanu figurează ca senator în guvernarea liberală. Între 9 septembrie 1936 și 11 martie 1937 este comisar al guvernului pe lângă Banca Națională a României.
Criste Cristoveanu () [Corola-website/Science/333534_a_334863]
-
Sală multifuncțională de sport»”. Conform acestei hotărâri, administrarea sălii urmează să se facă prin gestiune indirectă de către o societate pe acțiuni intitulată „Sala Polivalentă”. Sala Polivalentă a fost inaugurată oficial pe 27 octombrie 2014, în prezența primarului Emil Boc, a prefectului Ioan Gheorghe Vușcan, vicepreședintelui Consiliului Județean István Vákár și a unor parlamentari de Cluj. Panglica inaugurală a fost tăiată de cinci sportivi: Simona Richter, laureată a Jocurilor Olimpice la judo, Ciprian Porumb, căpitan al echipei de tenis de Cupa Davis a
Sala Polivalentă din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/333626_a_334955]