28,372 matches
-
direcția și panta nominală de coborâre spre pistă. Este destinat pentru asigurarea unei aterizări în siguranță în condiții de zbor instrumental, adică în cazul unui plafon (baza norilor) coborât, sau a unei vizibilități scăzute datorită ceții, ploii sau ninsorii. Uneori semnalele radio sunt completate de lumini puternice care ajută la contactul cu pista. Avionul trebuie să fie echipat cu radioreceptoare compatibile cu sistemul și cu instrumente de bord care furnizează pilotului informațiile necesare. Unele echipamente de la bordul avioanelor pot transmite aceste
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
și în direcție și pe pantă (3D). Practic toate sistemele moderne sunt 3D. La sol ILS cuprinde două sisteme de ghidare independente: Sistemul este completat cu radiomarkere sau echipamente pentru măsurarea distanței ( - DME). Radiomarkerele sunt niște emițătoare care emit un semnal vertical în formă de con și la trecerea prin dreptul lor semnalează distanța până la pragul pistei. Sunt trei radiomarkere, cel din "punctul A ILS" () este plasat, dacă este posibil, la 7200 m înainte de pragul pistei, cel din "punctul B ILS
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
pentru fiecare pistă în instrucțiunile de apropiere de acel aeroport. În cabina de conducere trecerea prin dreptul radiomarkerelor este semnalizată optic și acustic. La trecerea prin dreptul radiomarkerului din punctul A, se aprinde un indicator albastru și se aude un semnal de 400 Hz în stilul literei „M” din alfabetul Morse (- -). Indicatorul albastru clipește în același ritm. La trecerea prin dreptul radiomarkerului din punctul B, se aprinde un indicator galben și se aude un semnal de 1,3 kHz în stilul
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
indicator albastru și se aude un semnal de 400 Hz în stilul literei „M” din alfabetul Morse (- -). Indicatorul albastru clipește în același ritm. La trecerea prin dreptul radiomarkerului din punctul B, se aprinde un indicator galben și se aude un semnal de 1,3 kHz în stilul literelor „AA” din alfabetul Morse (• - • -). Indicatorul galben clipește în același ritm. La trecerea prin dreptul radiomarkerului din punctul C, se aprinde un indicator alb și se aude un semnal de 3 kHz în stilul
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
galben și se aude un semnal de 1,3 kHz în stilul literelor „AA” din alfabetul Morse (• - • -). Indicatorul galben clipește în același ritm. La trecerea prin dreptul radiomarkerului din punctul C, se aprinde un indicator alb și se aude un semnal de 3 kHz în stilul literei „H” din alfabetul Morse (• • • •). Indicatorul alb clipește în același ritm. În funcție de performațele lor, sistemele ILS se clasifică în categorii. Până în anul 2009 clasificarea ICAO era: Acest sistem de clasificare este considerat prea complicat și
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
urgență este un emițător radio care ajută la detectarea și localizarea aeronavelor, navelor și persoanelor aflate în situații de urgență. În sens restrâns, aceste radiobalize sunt cele care pot fi detectate prin "Programul Internațional Cospas-Sarsat", un sistem bazat pe recepționarea semnalelor prin sateliți. Stabilirea poziției se face prin tehnici combinate de GPS și triangulare doppler. Odată stabilită legătura cu sateliții, durata de livrare către beneficiar a informațiilor poate fi sub un minut. Aceste radiobalize emit două tipuri de semnale: unul analogic
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
pe recepționarea semnalelor prin sateliți. Stabilirea poziției se face prin tehnici combinate de GPS și triangulare doppler. Odată stabilită legătura cu sateliții, durata de livrare către beneficiar a informațiilor poate fi sub un minut. Aceste radiobalize emit două tipuri de semnale: unul analogic, continuu, modulat audio, pe frecvența 121,5 MHz (frecvența standard a aviației pentru urgențe) și unul digital, emis timp de 440 ms (pentru semnalul scurt), respectiv 520 ms (pentru semnalul lung), la intervale de timp aleatoare între 47
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
beneficiar a informațiilor poate fi sub un minut. Aceste radiobalize emit două tipuri de semnale: unul analogic, continuu, modulat audio, pe frecvența 121,5 MHz (frecvența standard a aviației pentru urgențe) și unul digital, emis timp de 440 ms (pentru semnalul scurt), respectiv 520 ms (pentru semnalul lung), la intervale de timp aleatoare între 47,5 și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz. Semnalul analogic poate fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
un minut. Aceste radiobalize emit două tipuri de semnale: unul analogic, continuu, modulat audio, pe frecvența 121,5 MHz (frecvența standard a aviației pentru urgențe) și unul digital, emis timp de 440 ms (pentru semnalul scurt), respectiv 520 ms (pentru semnalul lung), la intervale de timp aleatoare între 47,5 și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz. Semnalul analogic poate fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate fi localizat de la sol prin radiogoniometrie
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
standard a aviației pentru urgențe) și unul digital, emis timp de 440 ms (pentru semnalul scurt), respectiv 520 ms (pentru semnalul lung), la intervale de timp aleatoare între 47,5 și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz. Semnalul analogic poate fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate fi localizat de la sol prin radiogoniometrie obișnuită. Semnalul digital poate fi recepționat numai de sateliți. Semnalul cules de sateliți este transmis unui centru MCC (), care îl
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
la intervale de timp aleatoare între 47,5 și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz. Semnalul analogic poate fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate fi localizat de la sol prin radiogoniometrie obișnuită. Semnalul digital poate fi recepționat numai de sateliți. Semnalul cules de sateliți este transmis unui centru MCC (), care îl distribuie serviciilor de căutare și salvare. Pentru a beneficia de informațiile culese prin sateliți fiecare radiobaliză trebuie înregistrată și plătită o taxă
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
și 52,5 secunde, pe frecvența de 406,0xx MHz. Semnalul analogic poate fi recepționat practic de orice radioreceptor care prinde frecvența respectivă, și poate fi localizat de la sol prin radiogoniometrie obișnuită. Semnalul digital poate fi recepționat numai de sateliți. Semnalul cules de sateliți este transmis unui centru MCC (), care îl distribuie serviciilor de căutare și salvare. Pentru a beneficia de informațiile culese prin sateliți fiecare radiobaliză trebuie înregistrată și plătită o taxă de abonament. La înregistrare se notează și informațiile
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
unei astfel de radiobalize este de circa 10 ani, iar durata de funcționare este de 24-48 de ore, considerată suficientă pentru a se ajunge la locul situației de urgență. Radiobalizele pentru aviația generală sunt de tip ELT (). Aceste balize trimit semnale standard, care cuprind doar identificarea proprie, localizarea lor fiind făcută de sateliți. Ele au o singură ieșire de radiofrecvență, legată printr-un singur cablu coaxial la o antenă prin care transmit ambele semnale, cel analogic și cel digital. Aceste radiobalize
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
sunt de tip ELT (). Aceste balize trimit semnale standard, care cuprind doar identificarea proprie, localizarea lor fiind făcută de sateliți. Ele au o singură ieșire de radiofrecvență, legată printr-un singur cablu coaxial la o antenă prin care transmit ambele semnale, cel analogic și cel digital. Aceste radiobalize se pot activa manual, sau automat în caz de accident, pe baza senzorului inerțial de impact (senzor „g”). Au dimensiuni de ordinul a 0,3 m, greutatea de câteva kg și sunt vopsite
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
EPIRB () sunt similare ca dimensiuni și funcționare cu cele pentru aviație. Se pot activa manual, sau automat sub acțiunea presiunii hidrostatice (dar nu a umidității din cauza ploii sau a valurilor) în caz de scufundare a navei. Deoarece apa nu conduce semnalele radio, există un echipament care în caz de scufundare a navei detașează aceste balize (efectiv retează frânghia cu care sunt legate), iar ele plutesc la suprafața apei, semnalând poziția. Radiobalizele pentru personal sunt de tip PLB () și au dimensiuni de la
Radiobaliză de localizare a catastrofelor () [Corola-website/Science/331134_a_332463]
-
analizează diferențele de timp interaurale dintre cele două urechi în interiorul intervalelor de frecvență mici, numite benzi critice. Pentru frecvențe mai mici de 1,000 pînă la 1,500 Hz, diferențele de timp interaurale sunt evaluate din diferențele fazelor interaurale dintre semnalele celor două urechi. Sunetul perceput este, de asemenea, evaluat din analiza ambelor semnale ale urechilor. În cazul în care diferite tonuri pure (semnale sinusoidale cu frecvențe diferite), sunt prezentate fiecărei urechi, vor exista faze dependente de timp și diferențe de
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
mici, numite benzi critice. Pentru frecvențe mai mici de 1,000 pînă la 1,500 Hz, diferențele de timp interaurale sunt evaluate din diferențele fazelor interaurale dintre semnalele celor două urechi. Sunetul perceput este, de asemenea, evaluat din analiza ambelor semnale ale urechilor. În cazul în care diferite tonuri pure (semnale sinusoidale cu frecvențe diferite), sunt prezentate fiecărei urechi, vor exista faze dependente de timp și diferențe de timp între cele două urechi (vezi figura). Sunetul perceput depinde de diferența de
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
000 pînă la 1,500 Hz, diferențele de timp interaurale sunt evaluate din diferențele fazelor interaurale dintre semnalele celor două urechi. Sunetul perceput este, de asemenea, evaluat din analiza ambelor semnale ale urechilor. În cazul în care diferite tonuri pure (semnale sinusoidale cu frecvențe diferite), sunt prezentate fiecărei urechi, vor exista faze dependente de timp și diferențe de timp între cele două urechi (vezi figura). Sunetul perceput depinde de diferența de frecvență dintre cele două semnalele ale urechilor: Tonurile binaurale pot
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
în care diferite tonuri pure (semnale sinusoidale cu frecvențe diferite), sunt prezentate fiecărei urechi, vor exista faze dependente de timp și diferențe de timp între cele două urechi (vezi figura). Sunetul perceput depinde de diferența de frecvență dintre cele două semnalele ale urechilor: Tonurile binaurale pot fi, de asemenea, experimentate fără căști, acestea apar atunci când sunt redate două tonuri diferite pure prin boxe. Sunetul este perceput destul de similar: cu evenimente auditive care se mișcă prin încăpere, la diferențe de joasă frecvență
Tonuri binaurale () [Corola-website/Science/331206_a_332535]
-
České Budějovice, care se pregătea să plece pe front. Al doilea volum începe cu descrierea călătoriei cu trenul de la Praga la České Budějovice, călătorie care debutează cu constatarea că li s-a furat un cufăr dintre bagaje. Švejk trage, neintenționat, semnalul de alarmă și este dat jos din tren la Tábor. Scapă toate trenurile și, neavând bani sau acte, este expediat pe jos. O ia într-o direcție greșită, rătăcește prin vreo 15 localități și este luat drept spion. Este arestat
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
create simultan. Aceasta este o versiune acustică a efectului de moar într-o singură dimensiune temporală: cele două note originale sunt încă prezente, dar ascultătorul percepe două înălțimi care reprezintă media și semidiferența frecvențelor celor două note. Dedublarea în timpul eșantionării semnalelor variabile în timp, aparține de asemenea acestei paradigme a moarului. Deși este răspânită impresia că efectul de moar rezultă din interferența dintre două modele suprapuse, interferența (așa cum este înțeleasă în domeniul fizicii) necesită adunarea și ridicarea la pătrat a amplitudinilor
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
intrare este livrat sarcinii; niciun curent nu este irosit sub formă de căldură disipată). Spre exemplu, dacă o sursă de curent continuu, un inductor, un comutator și corespunzătoarea împamantare electrică sunt plasate în serie, iar comutatorul este acționat de un semnal dreptunghiular, tensiunea vârf-la-vârf a undei măsurată peste comutator poate depăși tensiune de intrare de la sursa de curent continuu. Acest lucru se datorează faptului că inductorul răspunde evoluțiilor curentului inducându-și propria tensiune pentru a contracara variația curentului, iar această tensiune
Sursa de alimentare în comutație () [Corola-website/Science/331254_a_332583]
-
fi stocată în condensator, iar acesta poate fi folosit ca o sursă de curent continuu cu o tensiune de ieșire mai mare decât a tensiunii din circuitul de curent continuu. Acest convertor accelerator acționează ca un transformator de amplificare pentru semnale de curent continuu. Un convertor decelerator funcționează într-un mod similar, dar produce o tensiune de ieșire care este opusă în polaritate față de tensiunea de intrare. Alte astfel de circuite exista pentru a acceleta curentul de ieșire mediu reducând tensiunea
Sursa de alimentare în comutație () [Corola-website/Science/331254_a_332583]
-
s-au numărat liderul PPF Jacques Doriot, scriitorul și ziaristul Robert Brasillach, sau lilderul RNP Marcel Déat. Una dintre pricipalele motivații a colaboraționștilor era linia ideologică anticomunismului. Până când amenințarea unei invazii terestre aliate să devină palpabilă, raidul de la Dieppe fiind semnalul de început, Wehrmachtul a păstrat în Franța un număr relativ mic de trupe. Unitățile germane care luptau pe frontul de răsărit erau retrase și trimise în Franța pentru refacere și odihnă prin rotație. Odată cu trecerea timpului, asigurarea cu efective a
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
a realiza înregistrarea sunetului. Până la acel moment nu se putea salva o interpretare sonoră făcută de o persoană. Industriile telefonice, a radioului, televiziunii și teatrului au folosit în timp mai multe metode diferite de înregistrare, toate bazate pe transformarea în semnal electric a sunetului preluat de către un microfon. Capacitatea de a reproduce rapid și ieftin, înregistrări sonore a creat industria fonografică pentru producerea și difuzarea de înregistrări muzicale.
Înregistrare sonoră () [Corola-website/Science/334068_a_335397]