28,559 matches
-
m-am convins deplin că arta poate ajuta popoarele lumii să trăiască în pace, că ea insuflă viață, că actorii (căci de ei vorbeam) sunt trup și suflet gata să facă tot ce se poate și trebuie pentru binele și fericirea oamenilor între care trăiesc. Victorie de zile mari! Și acum vă rog să îmi povestiți despre o seară de primăvară din statul Wisconsin și despre un tânăr regizor de teatru român aflat în fața biruinței muncii și vocației sale: o victorie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
înșine pe ecrane. Nu atât problema ecranizărilor am vrea, deci, să punem în discuție, cât seninătatea unor colegi care, în fața performanțelor altora, înclină ușor către o tandră, dacă nu condescendentă bătaie pe umeri. Or, deasupra acestei confuzii, deasupra acestei, din fericire, închipuite uniformizări a valorilor, pare cert că există avansuri foarte importante în celelalte domenii ale artei noastre contemporane, în roman și în teatru, ca să cităm două zone proxime. Cred că discuția pe care încercați să o dezvoltați e binevenită, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate de violență în viața individului și a grupurilor sociale, a generat un nou curent (deși având o continuitate ideologică încă din Antichitate), în orientările aplicative ale psihologiei. Este vorba despre psihologia pozitivă sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor protectivi și a rezilienței. Recunoașterea potențialului distructiv al violenței ghidează orientările preventive și stimulează interesul pentru abordarea pozitivă a ființei umane. Instituționalizarea acestor idei conduce la stipularea unei legislații care să protejeze ființa umană de atacuri violente și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială, altruism și comportament prosocial, opusul manifestărilor violente. în consecință, putem afirma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate ale individului.”(Kessler et al., 2008, p. 625) Prezența acestor riscuri de dezvoltare au stat la baza promovării noii interpretări a ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței. în domeniul trăirilor emoționale este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele biologice ale relațiilor eșuate, ale atașamentului insecurizant și ale rupturilor multiple, traumatice”(Rubin, Noonan, 2010). Dacă suferința surpă dezvoltarea, deviază realizarea genotipului în fenotip, în schimb, starea de fericire, de confort psihic, asigură dezvoltarea potențialului de care dispune persoana, creează posibilitatea unei vieți de calitate și în același timp, posibilitatea de a fi valoros pentru ceilalți. Omenirea a avut mereu intuiția importanței suferinței și a fericirii pentru dezvoltarea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimb, starea de fericire, de confort psihic, asigură dezvoltarea potențialului de care dispune persoana, creează posibilitatea unei vieți de calitate și în același timp, posibilitatea de a fi valoros pentru ceilalți. Omenirea a avut mereu intuiția importanței suferinței și a fericirii pentru dezvoltarea și funcționarea ființei umane, a grupurilor sociale. Ne-o dovedesc cultura, arta, legile și chiar dezvoltarea tehnicii care urmărește facilitarea satisfacerii nevoilor existențiale ale individului. Mai presus de orice însă ne-o dovedesc experimentele sociale. Experimentele sociale, constând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimbarea mediilor de viață) sau pot atinge grupuri sociale mai mari, cum ar fi: familii (de exemplu, în cazul emigrărilor), comunități sau întreaga societate (așa cum s-a întâmplat în țările unde a fost instaurat cu forța comunismul). Perspectiva egoistă asupra fericirii sau a suferinței, caracteristică a imaturității emoționale, face ca provocarea suferinței celuilalt, sacrificarea celuilalt în beneficiul personal să fie o tendință aproape permanentă în diversele grupuri sociale. De-a lungul istoriei această tendință a dat exploatare socială, războaie, crime. în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școlare, curriculei; ca elev, nici onest, nici harnic; fie nesociabil, fie hipersociabil; o dorință anormală de a i se da importanță, adesea utilizând moduri inacceptabile pentru a obține atenția celorlalți (de aceea uneori pot apărea tendințe antisociale); prost dispus, ostil fericirii și succesului celorlalți; indiferent emoțional, surditate emoțională; absența reciprocității în înțelegerea celuilalt, a persoanei semnificative, cu care comunică; caustic, incisiv, ironic; ca părinți, se sustrag de la sarcina de a-și crește copiii; slabă capacitate de a face față stresului; nervozitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se simte amenințat, va recepta și simți, va procesa, va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică sunt „așteptate”anumite experiențe. Dacă copilul are parte de tipul de experiențe „cerute”(prefigurate, așteptate) de genom, creierul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
demonstrat. Primele intenții legislative de protecție împotriva violenței datează în Europa, din secolul al XVI-lea. în 1776, Declarația de Independență a Statelor Unite a formulat deja în primul articol, dreptul ființei umane la viață, libertate și de a-și căuta fericirea: „Considerăm aceste adevăruri fundamentale: toți oamenii sunt egali și sunt înzestrați de Dumnezeu cu drepturi inalienabile clare, printre care dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii”. Conștientizarea nevoii ființei umane de a fi protejată prin reglementări internaționale față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
articol, dreptul ființei umane la viață, libertate și de a-și căuta fericirea: „Considerăm aceste adevăruri fundamentale: toți oamenii sunt egali și sunt înzestrați de Dumnezeu cu drepturi inalienabile clare, printre care dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii”. Conștientizarea nevoii ființei umane de a fi protejată prin reglementări internaționale față de violență, a nevoii omenirii de a se proteja împotriva violenței și a preveni producerea ei, s-a petrecut relativ recent însă, la începuturile secolului XX, consecutiv Primului Război Mondial. Pierderea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt anturați de persoane binevoitoare, securizante și unde se pot afirma, valorificându-și resursele, și chiar obținând rezultate școlare lăudabile (Mignot și Strauss, 1991, apud Cyrulnik, 2006). Mai apoi, din mediul școlar ei își pot aduna și câțiva sâmburi de fericire ca provizii pentru drum. Referitor la formele elevate de sublimare, acestea se referă la creația însăși. Altfel spus, operele creatoare, indiferent de calibrul lor valoric, reprezintă un diamant, cu mai multe sau mai puține carate, dar care tăinuiește în antecedente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
l-a protejat timp de 9 luni, ca urmare a unei interacțiuni fluide și securizante cu propria mamă, se destramă acum cu brutalitate și el trebuie rețesut prin iubirea parentală. Rezultă că orice copil pentru a se naște fără gena fericirii, trebuie să traverseze la naștere în pas alert stadiile corespunzătoare matricilor perinatale II și III, care cumulează cel mai important potențial traumatizant și implicit, patogen. ̨ n acest scop, se recomandă frecventarea de către viitoarea mamă a cursurilor special destinate pregătirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poluare sonoră, transformă terapia lor intensivă într-una invazivă. îndulcirea perioadei nu se poate realiza decât prin prezența sporadică, dar extrem de binefăcătoare a părinților, care deși nu pot avea un contact nemijlocit cu bebelușul, constituie un suport emoțional inegalabil. Din fericire după anul 1986 (apud D. Chamberlain, 1995), au încetat acele manevre medicale barbare care supuneau copiii prematuri unor intervenții medicale fără anestezie. Confruntați cu aceste suplicii de o ferocitate extremă, mulți prematuri intrau într-o stare de leșin sau chiar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în mod neașteptat, surprinzând victima. Instabilitatea mediului de viață, a contextului social în care trăim, atât la nivelul familiei, cât și al comunității sau a întregii societăți, este o cauză majoră a derapajelor psihice sau sociale. în cartea sa Politicile fericirii, Derek Bok (2010) arată că o condiție necesară pentru ca o societate să poată fi „fericită”este stabilitatea politică. Stabilitatea politică, economică, socială, interacțională, emoțională sunt interconectate la nivel micro, mezo, exo și macrosistemic. Așa cum susțin Stroufe și colaboratorii săi (2010
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grup, un mediu propriu, cu calitățile necesare dezvoltării potențialului de care dispune. Aceeași înclinație spre viață, spre sănătate sau instinct de supraviețuire îi face chiar și în cele mai dificile condiții de viață pe indivizi să poată avea momente de fericire, să poată fi fericiți. 3.5.5. Factori protectivi/resurse Trecând în revistă studiile existente, Haynal (2002) arată că aproximativ jumătate dintre copiii care au trecut prin suferințe considerabile (moartea unui părinte, catastrofe, război etc.) reușesc să se salveze (au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și a turnat în chiuvetă alcoolul. Furios, tatăl a dat foc la încăpere și a plecat lăsându-i înăuntru pe cei trei copii, dintre care Aurelia era cea mai mare. Ceilalți doi copii aveau atunci doi și trei ani. Din fericire, fratele mai mare a ajuns acasă în timp util pentru a-i scoate pe cei doi frați mai mici și pe Aurelia din casă. Familia a rămas pe drumuri. Astfel, părinții au decis să ceară plasamentul copiilor mai mici în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Gomulka, a apreciat că, dacă jumătate din cele propuse vor fi realizate, va fi foarte bine, în timp ce conducătorul U.R.S.S, N. Hrușciov, mai sceptic, a declarat neîncrezător că, chiar și 30% dacă s-ar realiza, ar fi bine. Din fericire, așa cum se cunoaște, nu s-a realizat nimic din ce s-a propus. 3. Cu toate acestea, conducerea sovietică a continuat să insiste asupra propunerilor sale, căutând să le impună. Între acțiunile întreprinse în acest sens se înscriu și numeroasele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cunoscute. Spre deosebire de intuiționiști ins], ei nu cred c] exist] fapte sau însușiri morale speciale care s] fie cunoscute prin intuiție. Ei afirm] c] însușirea de a fi bun sau r]u poate fi identificat] sau redus] la o alt] proprietate (fericirea, poate, sau voința lui Dumnezeu, pentru a da dou] exemple foarte diferite). Susținându-și opiniile, naturaliștii trebuie s] țin] seama de afirmația conform c]reia este eronat (eroarea naturalist]) s] se derive valori din fapte. Subiectivismul JAMES RACHELS Exist] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de imaginile unor persoane cunoscute sau inventate pentru a avea confort și un punct de reper. Nu se poate ști deocamdat] dac] sociabilitatea este o pornire instinctiv], așa cum susțin sociobiologii, sau o dependent] înv]țâț], dobândit] fâț] de alții. Din fericire, aceast] problem] nu este atat de important] în discuția de fâț]. O condiție aparent necesar] în susținerea relațiilor din cadrul tuturor societ]ților e că serviciul f]cut sau ceea ce este d]ruit s] fie returnat într-un fel sau altul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idealuri abstracte, ci se refer] mai degrab] la starea de lucruri și la tr]inicia relațiilor. Morală nu este o cale hedonist], de absolut] indolent], ci un efort de a ajunge la cele mai rezonabile aranjamente posibile ținând seama de fericire și durere, de bucuriile și necazurile tuturor. Ins] eforturile nu sunt încununate de succes întotdeauna. Orice antropolog întâlnește și comportamente care provoac] (adesea, intenționat) consecințe negative pentru alții. În fiecare societate exist] indivizi îngrozitori și nefericire cauzat] de comportamente șocante
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date de egipteni, atmosfera era întreținut], în parte, de un harpist care încuraja oaspeții s] se dedea pl]cerii, deoarece nu aveau nici o sigurant] c] sârguința pe p]mânt le va aduce fericirea veșnic]” (Wilson, 1958, p. 467). Harpistul spunea c] mormintele piramidale ale divinilor faraoni și ale nobililor lor fuseser] profanate, si era ca și cum nici nu ar fi existat vreodat]. El preciza c] nimeni nu se întorsese vreodat] din mormânt pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]