30,256 matches
-
anii 1920 și 1930. Proprietarul sanctuarului din Sydney, Noel Burnet, a fost primul care a înmulțit koala în caprivitate și a căpătat reputația de cea mai mare autoritate contemporană în domeniul lor. În 1934, , custodele secției de mamifere australiene de la Grădina Zoologică din Melbourne, a întemeiat prima cușcă pentru animale australiene, care conținea și koale. Acest lucru i-a dat ocazia de a face un studiu detaliat despre dieta lor în captivitate. Fleay și-a continuat eforturile de conservare și la
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
din comună. Se spune că ar fi fost bun prieten cu prefectul județului (satul aparținea de județul Botoșani) din anul 1910 pe nume Mavrocordat, care l-a ajutat răspuzând la dorința directorului, căci a dispus a se clădi școala pe grădina donată de preotul Simionescu în satul Stamate, cladire impunătoare, așezată într-o poziție admirabilă de unde-ți puteai roti ochii peste intreg satul. De menționat că și prefectul era mulțumit de serviciile aduse de către tatăl învățătorului, la buna organizare a progresului
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
poziție admirabilă de unde-ți puteai roti ochii peste intreg satul. De menționat că și prefectul era mulțumit de serviciile aduse de către tatăl învățătorului, la buna organizare a progresului satului, fiind administratorul moșiilor sale. Clădirea școlii a fost construită din pământul grădinei, iar ca arhitect a fost Gh. Vasiliu, foarte cunoscut la aceea vreme datorită măiestriei sale, având la activul său clădirea școlilor din Tudora, Siminicea, Burdujeni sat, precum și Bucecea. Un mare binefăcător, acest arhitect avea una din cele mai frumoase gospodării
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
pomilor fructiferi,viței de vie și fânețelor.Humusul se formează repede fiind acid și ușor solubil.Cu o răspândire mai limitată sunt solurile aluvionare de luncă ce se întâlnesc în văile dintre dealuri-având fertilitate ridicată,locuitorii le folosesc pentru culturi(grădini,zarzavaturi etc.) Puțin răspândite sunt solurile nisipoase,argiloase aflate pe pantele dealurilor,versanții dealurilor cât și la poalele acestora.Există și sluri hidromorfe formate în exces de umiditate. După recensământul din 2002,Comuna Glăvile avea în jur de 2500 și
Comuna Glăvile, Vâlcea () [Corola-website/Science/302026_a_303355]
-
23 de prăvălii, două saloane mari, zece magazii, camere de servitori, bucătarii și un tunel în care încăpeau cam 500 de persoane. Etajul dispunea de 107 odăi, cele mai multe folosite pentru oaspeți. În curtea interioară există o cafenea și o mică grădină cu fântână arteziana. Între fațadă dinspre Dâmbovița și rău se costruise un chei de piatră, lat de peste un metru. Mai tarziu, după ce Dâmbovița a fost canalizata pentru deschiderea Halei de Carne, lângă această fațadă s-au mai adăugat câteva prăvălii
Hanul Manuc () [Corola-website/Science/302062_a_303391]
-
este. (Umbla la vremea respectivă un zvon, nu se știe cât de adevărat deoarece nu au apărut nici desminți în presă, că înecarea Ostrovului s-a făcut din dorința unui lider local de partid comunist, pentru a-i nu inunda grădina. Cert este că locul respectiv se află în aval de baraj cu circa 150 m.) Video
Schitul Ostrov () [Corola-website/Science/302109_a_303438]
-
apa din puțuri în canalele de irigație. Șurubul lui Arhimede este folosit și azi pentru pomparea lichidelor sau solidelor granulate, precum cărbunele și semințele. Șurubul lui Arhimede descris de Vitruvius poate a fost o îmbunătățire a pompei folosite la irigarea grădinilor suspendate ale Semiramidei. Gheara lui Arhimede este o armă care se spune că a fost proiectată pentru apărarea orașului Siracuza. Cunoscută și sub denumirea de "mașina de scuturat corăbii", gheara semăna cu un braț de macara de care erau suspendate
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
pe data de 14 mai 2005, cu care a avut șase copii: Nanette, Silvana, Alfredo, Elena, Ignacio și Sofia, și mai mulți nepoți. După cariera sa sportivă, Alfredo di Stefano a continuat să trăiască în Spania, și-a instalat în grădina sa o statuie sub forma unei mingi rotunde care este scrie "Gracias vieja" (Vă mulțumesc). De-a lungul carierei sale, Alfredo di Stefano a jucat în mai multe filme. Prima sa apariție a fost în „Con los mismos colores”, film
Alfredo Di Stéfano () [Corola-website/Science/302108_a_303437]
-
splendid. Palatul a fost construit pentru Eugen de Savoia, de către J.L. von Hildebrandt, un foarte cunoscut arhitect baroc al perioadei respective. Belvedere înseamnă un loc din care se poate vedea frumusețea, iar oferă o priveliște minunată asupra orașului vechi, din grădinile sale. Deși părinții săi erau născuți în Italia, Prințul Eugen era francez și cunoștea foarte bine Castelul Versailles. Fiind exilat de Ludovic al XIV-lea, Eugen a devenit comandant al Sfântului Imperiu Roman și împreună cu bunul său prieten Ducele de
Palatul Belvedere () [Corola-website/Science/302122_a_303451]
-
Cei doi generali erau cunoscuți sub sintagma „un suflet în două trupuri”. Domeniul Belvedere are două castele, unul mai mare construit între 1720-1722 și un al doilea mai confortabil construit între 1714-1716. Prințul Eugen a locuit în acesta din urmă. Grădinile unesc cele două palate și sunt amenajate cu bazine de apă, fântâni, sculpturi, trepte și mici cascade. Tema întregului ansamblu este călătoria omului din întuneric către lumina divină. După moartea Prințului Eugen în anul 1736, domeniul a intrat în proprietatea
Palatul Belvedere () [Corola-website/Science/302122_a_303451]
-
care a locuit Prințul Eugen se găsește Muzeul Austriac de Artă Barocă. În celălalt palat se află Galeria Austrică de Artă unde se găsesc tablouri din secolele XIX și XX. În 1803 a fost făcută, în parcul de la Belvedere, prima grădină alpină din Europa. Astăzi peste 4000 de plante originare din Alpi se găsesc aici. Cea mai bună perioadă din an pentru a vizita grădinile de la Belvedere este primăvara sau la începutul verii, deoarece atunci înfloresc marea majoritate a plantelor ce
Palatul Belvedere () [Corola-website/Science/302122_a_303451]
-
tablouri din secolele XIX și XX. În 1803 a fost făcută, în parcul de la Belvedere, prima grădină alpină din Europa. Astăzi peste 4000 de plante originare din Alpi se găsesc aici. Cea mai bună perioadă din an pentru a vizita grădinile de la Belvedere este primăvara sau la începutul verii, deoarece atunci înfloresc marea majoritate a plantelor ce se găsesc aici. Adresa - Prinz Eugenstrasse, Viena, Austria Deschis - Tot anul, zilnic de la răsărit la apus Intrare - Accesul este gratuit.
Palatul Belvedere () [Corola-website/Science/302122_a_303451]
-
(sau Grădina Copou) este cel mai vechi parc din Iași, situat pe dealul Copoului, fiind cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului. Contribuind semnificativ la calitatea aerului și la menținerea biodiversității locale, vegetația sa este majoritar
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
locale, vegetația sa este majoritar arboricolă, cu o compoziție peisagistică apreciată pentru frumusețe, echilibru și valoare ecoprotectivă. Fondul principal este compus din tei, frasin și arțar, complementat de prezența a trei tipuri de arbuști: forsiția, iasomia și liliacul. Peisajele specifice grădinii includ un triplu aliniament de tisă pe latura estică, o pădurice de molid la nord și aliniamente de chiparos californian și de "Thuja gigantea" de-a lungul parterului central. Vegetația sa constituie o zonă de habitat natural pentru diverse specii
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
este situat unul dintre cele mai vechi monumente din istoria modernă a țării, Obeliscul cu lei, ridicat după planurile lui Gheorghe Asachi în cinstea domnitorului moldovean și a puterilor suzerane și protectoare sub a căror influență se aflau Principatele Române. Grădina - dominată de tei ale căror flori sunt un simbol recurent în poezia eminesciană, găzduiește Teiul lui Eminescu și un muzeu închinat poetului. Parcul este prezent inclusiv în literatura contemporană și pune la dispoziția vizitatorilor o Casă de Cultură numită „Mihai
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
dinspre Universitatea Alexandru Ioan Cuza și cealaltă dinspre Palatul Oștirii), alta pe latura vestică (dinspre strada Macazului) și ultima dinspre strada Aurorei. Imediat la sud de parc se găsește Turnul de parașutism din Iași. Cu o suprafață de 10 hectare, Grădina Copou este cel mai mare parc urban din zona centrală și de nord a orașului, urmat de Parcul Expoziției (circa 5 hectare), acesta din urmă fiind situat la aproximativ 500 de metri distanță de-a lungul bulevardului Carol I (direcție
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
orașului, urmat de Parcul Expoziției (circa 5 hectare), acesta din urmă fiind situat la aproximativ 500 de metri distanță de-a lungul bulevardului Carol I (direcție nord-nord-vest, spre Stadionul Emil Alexandrescu). La circa 1 km nord-vest de parc se află Grădina Botanică din Iași, cea mai veche instituție de acest tip din țară. Arhitectura parcului este tratată în stil mixt, cuprinzând un parter central cu plecare dinspre intrarea principală și descărcare perpendiculară în piațeta centrală a parcului, unde se găsesc Obeliscul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Ghica "„a ridicat un foișor desfătător și măreț în locul numit Copou, lângă Iași, pentru a se recrea după numeroasele sale preocupări”". Ulterior, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, mărturiile vizitatorilor Iașiului indică faptul că orașul era plin de grădini superbe. Aceste proprietăți erau însă private și accesibile în general unui cerc restrâns de apropiați ai proprietarilor. Spre mijlocul secolului se observă o tendință de amenajare a unor spații verzi publice, a căror întreținere cădea, în virtutea noilor reglementări ale Regulamentului
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
ale Regulamentului Organic, în sarcina municipalității: "„spre înfrumusețarea capitalii, spre sănătate și plăcere lăcuitorilor ei, să va face în mijlocul orașului o publică primplare, pe un loc cumpărat de eforie sau luat cu bezmăn vecinic. Afară de acesta, să va așeza o grădină publică într‐un loc cu apropiere de oraș”". În același timp, conotațiile pur estetice ale „grădinii-scenă”, inspirate după modelul baroc, începuseră în această perioadă să se combine cu nuanțele de refugiu și relaxare legate de modelul peisagist englez. O astfel
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
timp, conotațiile pur estetice ale „grădinii-scenă”, inspirate după modelul baroc, începuseră în această perioadă să se combine cu nuanțele de refugiu și relaxare legate de modelul peisagist englez. O astfel de zonă mixtă de promenadă avea să ajungă treptat și Grădina Copou. În secolul al XIX-lea drumul care urca spre dealul Copoului era cunoscut ca „Podul Verde”, el cuprinzând vii, grădini și livezi întrerupte ocazional de acoperișurile conacelor boierești: "„toate casele din dreapta și din stânga străzii ... erau proprietăți de ale Ghiculeștilor
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
și relaxare legate de modelul peisagist englez. O astfel de zonă mixtă de promenadă avea să ajungă treptat și Grădina Copou. În secolul al XIX-lea drumul care urca spre dealul Copoului era cunoscut ca „Podul Verde”, el cuprinzând vii, grădini și livezi întrerupte ocazional de acoperișurile conacelor boierești: "„toate casele din dreapta și din stânga străzii ... erau proprietăți de ale Ghiculeștilor, Bălsăștilor, Sturdzeștilor, Catargieștilor și fiecare din acestea mișuna de lume”". La 26 octombrie 1834 se propunea ca la Copou să se
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Copou să se "„înalțe un monument spre aducere aminte de ziua de 26 august (1834)”", marcând inaugurarea lui Mihail Sturza ca domn al Moldovei. Deși inițiativa exista în planurile Eforiei Iași încă din 1833, hotărârea oficială de a înființa o grădină publică în Copou o ia Mihail Sturza, motivat inclusiv de observația că "„toate trăsurile ieșea la preumblare pe câmpul acela ... (cu) o pădurice sălbatică”", lipsit însă de un "„loc de petrecere, sau de umbrit împotriva soarelui de vară”". Astfel, domnitorul
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
toate cele de trebuință spre mulțămirea orășenilor”". La 23 aprilie 1835, în urma discuțiilor între municipalitate și Biserica Catolică, aceasta din urmă a donat Eforiei Iași un teren în suprafață de 142 stânjeni (circa 11.700 m²), pentru a înființa o grădină publică "„în capătul lărgimii din sus dinspre Copou”". Deoarece această suprafață era prea mică pentru a deveni un parc și profitând de faptul că terenurile învecinate nu erau împrejmuite sau cultivate, administrația locală a întocmit planurile grădinii și a început
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
a înființa o grădină publică "„în capătul lărgimii din sus dinspre Copou”". Deoarece această suprafață era prea mică pentru a deveni un parc și profitând de faptul că terenurile învecinate nu erau împrejmuite sau cultivate, administrația locală a întocmit planurile grădinii și a început acțiunile de împrejmuire fără a consulta ceilalți proprietari din zonă; aceștia erau persoane precum Ralu Moruzzi (născută Mavrocordat), Vasile Anghel, V. Iamandi și Toma Bantăș. În urma unui proces inițiat în 1845, municipalitatea ajunge într-un final să
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
întâlneau frecvent pe marele nostru poet. ... După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu”". În ianuarie 1835 Eforia Iași a încheiat un contract pe 15 ani cu antreprenorul Neculai Privileghie. Acesta se angaja „"a face Grădină Publică la Copou pe locul unde se află făcut pavilionul la prilejul întronării și pe cât se găsăști astăzi încongiurată cu șanț această grădină"”. Printre îndatoririle administratorului erau incluse angajarea a doi grădinari (un "„grădinariu”" și un "„suptgrădinariu”"), construirea unui pavilion
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]