29,866 matches
-
Joyce sunt de fapt „acte ratate”, conform sensului oferit de Sigmund Freud, adică omisiuni ale cenzurii individuale, datorită cărora lumea refulată a subconștientului se manifestă involuntar. În conformitate cu această idee, Colin MacCabe afirmă că "Veghea lui Finnegan" este un „lapsus continuu”. Ipoteza lui MacMahon poate fi legată de teoriile formulate de Jacques Lacan și Julia Kristeva, conform cărora modernismul literar în general, prin limbajul lui inovator, reprezintă o astfel de perturbare a „Ordinii Simbolice”, o invazie a subconștientului. Cea mai faimoasă interpretare
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
ochii, apoi i-ar fi tăiat capul. Motivele respingerii unei asemenea informații sunt simple: la acea dată voievodul transilvan era prizonierul despotului sârb Gheorghe Branković, cât despre moartea lui Vlad Țepeș în acel an nu poate intra în discuție ca ipoteză. Tratativele ce au urmat au adus în prim plan un "illustris Radozla Waywoda Transalpinus", identificat cu Vladislav. Iancu a reușit, prin Tratatul de pace semnat la Adrianopol, în 1451, să diminueze consecințele gravei înfrângeri, prin oprirea expansiunii otomane în Țara
Vladislav al II-lea () [Corola-website/Science/298781_a_300110]
-
probabilitatea ca un număr ales aleatoriu între 1 și "x" să fie prim este invers proporțională cu numărul de cifre zecimale al lui "x". O mult mai bună estimare a π("x") este dată de funcția Li("x"), definită prin Ipoteza Riemann, una dintre cele mai vechi matematice, poate fi formulată în termeni de comparare a lui π("x") cu Li("x"). , care descrie numărul de distincți implică și ea logaritmul natural. Logaritmul lui "n" factorial, , este dat de Acest lucru
Logaritm () [Corola-website/Science/298774_a_300103]
-
artist flamand. După opinia unor comentatori, simbolica operei lui Hieronymus Bosch ar putea fi legată de faptul că ar fi fost membru al sectei ""Homines Intelligentiae"", care - năzuind la atingerea inocenței cerești - asocia libertinajul cu emanciparea mistică. Este cunoscută și ipoteza privind preocupările alchimiste ale lui Bosch, fiindcă în unele opere ale pictorului se regăsesc elemente cu caracter ezoteric. Dovezi nu există, însă, nici în acest sens. Câțiva critici pun sub semnul îndoielii integritatea mintală a artistului, văzând în el un
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
sporește senzația de grotesc. ""Grădina desfătărilor umane"" (numită și ""Împărăția milenară"", 1503-1504) este considerată, adesea, drept cea mai importantă operă a lui Bosch, constituie ilustrarea excesului plăcerilor senzuale, interpretată și ca argument în favoarea teoriei apartenenței pictorului la unele secte eretice. Ipoteza este puțin credibilă, ținând seama și de faptul că Tripticul a aparținut regelui Filip al II-lea al Spaniei, rege catolic, profund religios, care nu ar fi tolerat în palatul său picturi ce ar fi fost suspectate de erezie. În
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
de modelat cu precizie. Modelele actuale sugerează că densitatea masei în regiunile de limită ale sistemului solar era prea mică pentru a permite formarea unor corpuri atât de mari prin metoda tradițional acceptată a acreției nucleului, fiind propuse diverse alte ipoteze pentru a explica apariția lor. Una dintre ele presupune că giganții de gheață nu s-au format prin acreția nucleului, ci din instabilitățile apărute în cadrul discului protoplanetar inițial, atmosfera lor fiind spulberată ulterior de radiația unei stele OB din apropiere
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
apropiere. O teorie alternativă presupune că ei s-au format de fapt în apropierea Soarelui, unde densitatea materiei era mai mare, și apoi au migrat spre locul unde se află acum orbitele lor actuale, după eliminarea discului protoplanetar gazos. Această ipoteză a migrației după formare este favorizată în prezent, datorită capacității sale de a explica mai bine apariția obiectelor mici, observate în regiunea transneptuniană. Teoria care la momentul actual este cel mai larg acceptată, explicând detaliile acestei ipoteze, este cunoscută sub
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
protoplanetar gazos. Această ipoteză a migrației după formare este favorizată în prezent, datorită capacității sale de a explica mai bine apariția obiectelor mici, observate în regiunea transneptuniană. Teoria care la momentul actual este cel mai larg acceptată, explicând detaliile acestei ipoteze, este cunoscută sub numele de modelul de la Nisa și studiază efectul migrării lui Neptun și a celorlalte planete gigante asupra structurii centurii Kuiper. Planeta Neptun are 13 sateliți naturali cunoscuți. Cel mai mare satelit este Triton, cuprinzând peste 99,5
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
XIV-lea, numeroase mandibule de cal și a două piese de pinten nu pot aduce prea multă lumină în această problemă, poate cel mult să se presupună că garnizoana era asigurată de o trupă de cavalerie. Totuși s-a emis ipoteza că cetatea ar fi fost costruită la începutul secolului al XIII-lea de către vreun feudal autohton (pe baza ceramicii specifice epocii), fiind distrusă de marea invazie mongolă din 1241. O altă ipoteză afirmă că ar fi putut fi construită spre
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
o trupă de cavalerie. Totuși s-a emis ipoteza că cetatea ar fi fost costruită la începutul secolului al XIII-lea de către vreun feudal autohton (pe baza ceramicii specifice epocii), fiind distrusă de marea invazie mongolă din 1241. O altă ipoteză afirmă că ar fi putut fi construită spre sfârșitul secolului al XIV-lea în timpul cât Banatul de Severin ar fi fost deținut de voievozii Țării Românești, sau chiar o ipoteză care le înbină pe amândouă susținând că ar fi vorba
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
fiind distrusă de marea invazie mongolă din 1241. O altă ipoteză afirmă că ar fi putut fi construită spre sfârșitul secolului al XIV-lea în timpul cât Banatul de Severin ar fi fost deținut de voievozii Țării Românești, sau chiar o ipoteză care le înbină pe amândouă susținând că ar fi vorba de două etape de utilizare, una la începutul secolului al XIII-lea, alta la sfârșitul celui următor. Oricum ar fi nici una dintre ipoteze nu poate fi suficient argumentată. Singura sursă
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
de voievozii Țării Românești, sau chiar o ipoteză care le înbină pe amândouă susținând că ar fi vorba de două etape de utilizare, una la începutul secolului al XIII-lea, alta la sfârșitul celui următor. Oricum ar fi nici una dintre ipoteze nu poate fi suficient argumentată. Singura sursă scrisă a epocii care o atestă este un document emis de banul de Severin, Nicolaus de Redwitz, datat 24 februarie 1430 care, inventariind sistemul defensiv al banatului pomenește fortificația ca fiind dezafectată.
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
cu carbon dovedește că giulgiul a fost creat între anii 1260 și 1390, un interval de timp care include ultimii 50 de ani ai templierilor. Speculațiile privind supraviețuirea templierilor au inspirat diverse lucrări beletristice. În "Moștenirea Templierilor" Steve Berry lansează ipoteza că aceștia s-ar fi retras în munții Pirinei și ordinul și-ar avea sediul la Abația Des Fontaines, lângă Andorra.
Ordinul Templierilor () [Corola-website/Science/298894_a_300223]
-
zeiță israelită și soția lui Iahveh. William Dever a scris o carte numită „Did God Have a Wife?” (A avut Dumnezeu o soție?) care se referă la dovezile arheologice, printre care multe figurine femeiești dezgropate din Israelul antic, care susțin ipoteza sa că Așerah a funcționat drept zeiță și soție a lui Iahveh în religia populară israeliană din perioada monarhică. Un recenzent consideră că teoria lui Dever „este plin de lacune iar cartea e plină de dezinformări.” Opus interpetării „așerei” drept
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
larg adorarea lui Iahveh din Israelul antic în trei mari categorii: ortodoxă, heterodoxă și sincretistă (Miller recunoaște faptul că ortodoxia unuia înseamnă heterodoxie pentru altul și că ortodoxia nu era o realitate fixă și imuabilă în religia Israelului antic). Conform ipotezei documentare, majoritatea celor patruzeci de referințe la Așerah din cadrul Bibliei ebraice derivă de la Deuteronomist, fiind întotdeauna exprimate în context ostil: Deuteronomistul judecă regii lui Israel și ai lui Iuda conform de cât de riguros au susținut Iahvismul, combătând adorarea Așerei
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
și cuvinte cu sens matematic exact, conform standardelor vremii sale. (A rămas în sarcina altora să reexprime legea în termeni algebrici). El a concluzionat și că obiectele "își păstrează viteza" dacă nu acționează nicio forță—adesea frecarea—asupra lor, contrazicând ipoteza aristoteliană general acceptată că obiectsle încetinesc pe cale „naturală” și se opresc dacă nu acționează nicio forță asupra lor (idei filosofice legate de inerție fuseseră propuse și de Ibn al-Haytham cu câteva secole în urmă, ca și de Jean Buridan, și
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
urmă, Cardinalul Bellarmine, acționând după directivele Inchiziției, i-a dat un ordin să nu mai „susțină sau să apere” ideea că Pământul se mișcă iar Soarele stă nemișcat în centru. Acest decret nu l-a împiedicat pe Galileo să discute ipoteza heliocentrismului (păstrând o fațadă de separare între știință și biserică). În următorii câțiva ani, Galileo s-a ținut departe de controversă. El și-a reluat proiectul de a scrie o carte despre acest subiect, încurajat fiind de alegerea Cardinalului Barberini
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
este, printre altele, una dintre cele mai diverse din punct de vedere etnic, fiind formată din descendenții europenilor, popoarelor autohtone, africane și asiatice. Originile termenului "„Brazilia”" nu pot fi determinate cu exactitate. Filologul Adelino José da Silva Azevedo a emis ipoteza că acest cuvânt și-ar avea originile în limbile celtice, într-o legendă despre o „țară a deliciilor” văzută printre nori, însă tot el a observat că proveniența termenului se poate găsi chiar și în limba fenicienilor antici. În timpul perioadei
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
vertebre. În anul 1789, Goethe dotase la "Universitatea din Jena" („Friedrich-Schiller-Universität Jena”) un laborator, și astfel fonda primul laborator de chimie din Europa. Catedra de chimie fiind ținută de farmacistul Friedrich August Göttling. Ca promotor al evoluționismului, Goethe a emis ipoteze interesante privitoare la geneza diferitelor organe ale plantelor în lucrarea sa "Die Metamorphose der Pflanze" („Metamorfoza plantei”, 1790); cu aceasta lucrare el justifica locul morfologiei în domeniul botanicii. Publicul însă nu avea înțelegere pentru aceasta, astfel că Goethe a renunțat
Johann Wolfgang von Goethe () [Corola-website/Science/297778_a_299107]
-
Paris, au arătat că, dacă aceasta radiație necunoscută a căzut pe parafina, sau orice alt compus cu hidrogen, ea ejecta protoni de energie foarte mare. Auzind rezultatelor de la Paris, în 1932, nici Rutherford, nici [James Chadwick]] au fost convinși de ipoteză razelor gamma. Chadwick a căutat neutronii lui Rutherford prin mai multe experimente de-a lungul anilor 1920, fără succes. Chadwick a realizat rapid o serie de experimente care arata ca ipoteza razelor gamma era de neconceput. El a repetat producerea
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
nici Rutherford, nici [James Chadwick]] au fost convinși de ipoteză razelor gamma. Chadwick a căutat neutronii lui Rutherford prin mai multe experimente de-a lungul anilor 1920, fără succes. Chadwick a realizat rapid o serie de experimente care arata ca ipoteza razelor gamma era de neconceput. El a repetat producerea radiației folosind beriliu, a utilizat metode mai bune pentru detectare, si care vizează radiația în parafina ca urmare a experimentului de la Paris. Parafina este un compus cu conținut ridicat de hidrogen
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
El a dovedit existența neutronilor. În funcție de energia lor, neutronii pot fi clasificați astfel: Momentul magnetic e diferit de zero, fapt neașteptat pentru o particulă neutră electric. Acesta e un indiciu că neutronul e o particulă compusă. Ernest Rutherford a emis ipoteza alcătuirii neutronului dintr-un proton și un electron. După Modelul Standard al particulelor elementare neutronul ar fi compus din quarci. Distingerea între cele două modele se poate face prin predicțiile cantitative furnizate asupra valorii numerice a momentului magnetic. Interacțiile cu
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
una dintre nave, "Benedict" și au forțat o altă navă "Elizabeth" să se îndepărteze ("Elizabeth" s-a întors în Anglia trecând prin strâmtoarea Magellan). Rămasă singură, "Golden Hind" a fost împinsă spre sud (ceea ce-i permite lui Drake să infirme ipoteza unui continent la acea latitudine) și Drake a descoperit o insulă pe care a numit-o Insula Elisabeta, în onoarea reginei. Că și alți navigatori înaintea să, Drake a ajuns probabil la o latitudine de 55 grade sud (conform datelor
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
a numit-o cu numele latin al Mării Britanii, New Albion (Albion era vechiul nume Mării Britanii). Unii istorici au afirmat că Drake a lăsat aici o parte din oamenii săi cu intenția de a forma o colonie, dar această ipoteză a fost abandonată. Locația exactă a portului a fost păzita cu grijă, pentru a păstra secretul față de spanioli și poate mai multe hărți Drake au fost modificate. Toate mărturiile directe ale acestei călătorii, inclusiv jurnalele de bord, picturi și hărți
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
descris prima oară în 1842 la Praga de către fizicianul austriac Christian Doppler în tratatul său, "Über das farbige Licht der Doppelsterne und einiger anderer Gestirne des Himmels" (Despre lumina colorată a stelelor binare și a altor stele de pe bolta cerească). Ipoteza a fost testată pentru undele sonore de către olandezul Buys Ballot în 1845. Acesta a confirmat că înălțimea sunetului era mai mare decât frecvența emisă, atunci când sursa sunetului se apropie de receptor, și mai joasă decât frecvența emisă când sursa se
Efectul Doppler () [Corola-website/Science/297839_a_299168]