29,759 matches
-
de lector universitar, în pofida faptului că ei îi aparțineau meritele în atragerea fondurilor pentru institut, catedră, în orgaizarea conferințelor științifice, și, în sfârșit, în gestionarea efectivă a institului de științe Naturale din cadrul Universității North Carolina. Ca pretext a fost invocată „lupta cu nepotismul”. În acest timp Cécile DeWitt-Morette nu numai a ținut cursuri și a condus lucrări de doctorat, dar a continuat să supervizeze școala de la Les Houches, ceea de nu era ușor din cauza distanțelor foarte mari până în Europa. Între anii
Cécile DeWitt-Morette () [Corola-website/Science/329923_a_331252]
-
loc bătăliile; si meniul, in care jucătorul își configurează echipa, obiectele sau setările jocului. Se începe cu un singur Pokémon și, după, se pot captura mai mulți folosind "Poké Ball-uri". De asemenea, jucătorul își poate folosi Pokémon-ul pentru a se lupta cu altul. Când acesta întâlnește un Pokémon sălbatic sau e provocat de un antrenor la o luptă, ecranul se schimbă si devine unul de bătălii în care atacurile au loc pe rând. În timpul luptei, jucătorul se poate bate, folosi un
Pokémon Platinum () [Corola-website/Science/329935_a_331264]
-
avea urmași, o împărăteasa adresează rugăciuni pline de lacrimi Maicii Domnului. Aceasta îi dăruiește un copil, care a fost numit "". Tânărul crește repede și se dovedește a fi foarte viteaz. Ia decizia de a pleca în lume pentru a se lupta singur cu ostile inamice împărăției tatălui său. Ajunge la împărăția vecină, al cărui tânăr împărat îi devine frate de cruce și îi mărturisește că se teme de Mama-pădurilor, care făcea ravagii pe teritoriul său, ucigându-i supușii. Făt-Frumos o așteaptă
Făt-Frumos din lacrimă () [Corola-website/Science/329984_a_331313]
-
ostile inamice împărăției tatălui său. Ajunge la împărăția vecină, al cărui tânăr împărat îi devine frate de cruce și îi mărturisește că se teme de Mama-pădurilor, care făcea ravagii pe teritoriul său, ucigându-i supușii. Făt-Frumos o așteaptă noaptea, se luptă cu ființă malefica, o învinge și o leagă în lanțuri, dar această reușește să fugă astfel imobilizata. Tânărul erou pleacă pe urmele acesteia și în drumul său cunoaște o fată frumoasă, Ileana, de care se îndrăgostește. Ulterior află că era
Făt-Frumos din lacrimă () [Corola-website/Science/329984_a_331313]
-
lanțuri, dar această reușește să fugă astfel imobilizata. Tânărul erou pleacă pe urmele acesteia și în drumul său cunoaște o fată frumoasă, Ileana, de care se îndrăgostește. Ulterior află că era chiar față Mamei-pădurilor și din nou este nevoit să lupte cu aceasta. Reușește în final să o ucidă iar cei doi îndrăgostiți pleacă la împăratul cel tânăr, care la rându-i mărturisește că este îndrăgostit de față Genarului, un om care trăiește vânând prin păduri. După mai multe peripeții, Făt-Frumos
Făt-Frumos din lacrimă () [Corola-website/Science/329984_a_331313]
-
muniții aduse de peste Nistru. Armata ucraineană de la Moghilău a pus la dispoziție atacatorilor material pentru construirea unui pod peste râu, pod pe carea au putu trece artileria și caii. Din spate au atacat locuitorii satelor, iar grănicerii s-au retras luptând spre Ocnița, Secureni, Româncăuți, Briceni. Declanșat prin surprindere, acest atac a provocat pierderi însemnate trupelor române, un număr semnificativ de grăniceri și ostași din subunitățile cantonate în satele din zonă fiind uciși. În contextul confuziei produse, la Călărașeuca pe 7
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
au parvenit informații despre intenția unor colaboratori ai bolșevicilor din Caplevca, Darabani, Botineni și Nedăbăuți (situate pe un aliniament aflat la sud de Hotin) de a ataca trupele române, astfel că a hotărât să se retragă - din nou fără să lupte, prin Nedăbăuți spre Noua Suliță și Mămăliga, fără a se interesa de soarta grănicerilor români din zonă. Într-un raport emis pe 31 ianuarie/14 februarie căpitanul Virgil Mironescu, comandantul unei companii de grăniceri, a arătat că el și cele
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
au participat și trupe petliuriste. În seara de 10/23 ianuarie satele din jurul Hotinului si din întregul sector al Companiei 3 Grăniceri s-au răsculat cu armele, în legătură cu bolșevicii veniți din Ucraina. Pichetele de grăniceri din zonă au început să lupte atât cu populația răsculată înarmată cât și cu cei ce vroiau să treacă Nistrul. Supraviețuitorii acestor pichete de la Vornovița, Darabani, Prigorodoc, Ghergheuți și Rașcău s-au retras spre Lipcani, alții spre Bucovina și alții spre Noua Suliță. Soldații ruși bolșevizați
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Davidoglu a început înaintarea spre Hotin pe 3 coloane, dând o luptă îndârjită pe aliniamentul Grozinți - Clișcăuți - Nedăbăuți. Deoarece trupele române nu au realizat un front continuu iar populația a fost amenințată de bolșevici cu represalii dacă nu ar fi luptat alături de ei, localitățile inițial au rezistat atacului trupelor române. După ce însă coloanele au înfrânt și au scos din pozițiile lor pe inamicii poziționați pe aliniamentul celor 3 sate, au reluat înaintarea a doua zi. Timp de alte 3 zile (16
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
la Nistru, sau dacă le-au văzut, cum de nu le-au raportat. Cu toate ordinele deosebit de ferme de a se lua măsuri drastice împotriva atacatorilor și a revoltelor locale, Brigada 2 Roșiori s-a retras de la Hotin fără să lupte. Deși generalul comandant al brigăzii a știut de atac, ordinul dat de acesta subordonaților nu a menționat nici lupta și nici apărarea Hotinului. Surprinzător, după cum a observat generalul Henri Cihoski - șeful adjunct al Marelui Stat Major, în raportul alcătuit de
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
muncitori”. Aceasta sugerează ideea că participarea pur bolșevică la acțiune n-ar trebui să fie supraestimată. Istoriografia moldovenistă, asemeni celei sovietice, caracterizează rebeliunea ca fiind una dintre cele mai glorioase pagini de lupă - atât îndreptate contra intervenției străine, cît și luptă bolșevică. Conform acesteia, "Răscoala" a cuprins 100 de sate. Enumerați frecvent, liderii revoltei au fost cu predilecție însă ruși sau ucraineni, cu toate că un număr de moldoveni au fost menționați (de la 1 la 3 moldoveni din 8 până la 16 lideri). În
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
16 lideri). În plus, într-un context în care conceptul de instaurare a unui stat sovietic în Basarabia în 1918 a fost formulat numai după Al Doilea Război Mondial, a fost total anacronică afirmația precum că rebelii din Hotin au luptat pentru restaurația puterii sovietice și reunificarea cu patria sovietică. Istoriografia ucraineană consideră actual în contextul în care regiunea Hotinului a devenit o partea a Ucrainei, Răscoala de la Hotin drept o parte a istoriei proprii.
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Personajul a apărut prima oară în " Comics" #1 (data de pe copertă martie 1941), și a fost creat de Joe Simon și Jack Kirby. Captain America este alter ego-ul lui Steve Rogers și a fost conceput ca un supersoldat patriot, care lupta alături de forțele aliate împotriva Puterilor Axei .A fost primul caracter din benzile desenate Marvel care a apărut în mass-media în afara benzilor desenate o dată cu lansarea serialului omonim, în anul 1944. De atunci , personajul a fost prezentat în alte filme și seriale
Captain America () [Corola-website/Science/328031_a_329360]
-
au creat pe Steve Rogers, cel ce avea să devină Captain America. În viziunea lor americanii aveau nevoie de un simbol care să-i reprezinte și să-i inspire , un simplu om ce avea să devină un supersoldat care să lupte pentru a apăra lumea liberă de forțele totalitare. Steve Rogers s-a născut în anul 1920, în Manhattan, New York City, fiind fiul unor imigranți din Irlanda, Sarah și Joseph Rogers. În adolescență, Steve își pierde ambii părinți,și înainte de izbucnirea
Captain America () [Corola-website/Science/328031_a_329360]
-
în Manhattan, New York City, fiind fiul unor imigranți din Irlanda, Sarah și Joseph Rogers. În adolescență, Steve își pierde ambii părinți,și înainte de izbucnirea războiului, era student la arte. În 1940, Steve a încercat să între în armata americană ca să lupte ca voluntar în Europa, dar a fost refuzat datorită fizicului său firav. Generalul de armată, Chester Phillips, l-a remarcat pentru curajul său și l-a recrutat ca subiect în proiectul "Rebirth",în urma căruia Rogers avea să devină un supersoldat
Captain America () [Corola-website/Science/328031_a_329360]
-
împrietenit cu un recrut pe nume Bucky Barnes în tabăra de instruire. Practic, Steve Rogers devenise "Captain America", o mașină perfectă de luptă împotriva naziștilor. De-a lungul celui de-al doilea război mondial, Captain America și Bucky Barnes au luptat împotriva naziștilor în primul batalion din regimentul de infanterie 26 "Blue Spaders". Cu câteva luni înainte de atacul de la Pearl Harbour, Captain America avea să-și facă apariția în benzile desenate în martie 1941. Inamicul principal cu care se înfruntă Captain
Captain America () [Corola-website/Science/328031_a_329360]
-
deportat în Transnistria, în lagărul de la Moghilev-Podolsk. Aici și-a pierdut tatăl, dar, alături de mama sa, a supraviețuit, fiind eliberați în martie 1944 de Armata Roșie. După aceasta s-a înrolat ca voluntar "„... considerând că este o datorie sfântă să lupt împotriva nazismului care mi-a omorât tatăl și o mulțime de rude”" zice . A luat parte la lupte până în Belorusia, unde, în mlaștinile Pripetului, a fost rănit, apoi spitalizat. În 1946, s-a întors în România și a fost numit
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
fi fost un copil nelegitim conceput de regina lui Henric, Ioana a Portugaliei și favoritul soțului ei, Beltrán de La Cueva. Regele Afonso al V-lea al Portugaliei a intervenit de partea Ioanei iar Ferdinand și Isabella au fost obligați să lupte în război cu el. Tânăra Isabella a fost o parte din negocierile lor pentru pace atunci când, în cele din urmă, Afonso și-a retras forțele din Castilia. În conformitate cu termenii Tratatului de la Alcáçovas, s-a convenit ca Prințesa Isabella să se
Isabella, Prințesă de Asturia (1470–1498) () [Corola-website/Science/328057_a_329386]
-
din parcul Źródliska și pe drumul Rokociny (astăzi, al. Piłsudskiego). Zona Rokociny era ocupată de o miliție muncitorească de 3.000 de oameni, care a fost obligată să se retragă în parcul Źródliska. Insurgenții nu aveau o agendă organizată, și luptau adesea sub drapele roșii; între revendicările cele mai des ridicate se numărau îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor și drepturi mai multe pentru polonezi. La 23 iunie (sau chiar până la 26 iunie - sursele diferă) țarul a semnat decretul prin care
Insurecția din Łódź () [Corola-website/Science/328064_a_329393]
-
de trai ale muncitorilor și drepturi mai multe pentru polonezi. La 23 iunie (sau chiar până la 26 iunie - sursele diferă) țarul a semnat decretul prin care se stabilea legea marțială în oraș. Facțiunile muncitorești susținute de PPS s-au găsit luptându-se nu doar împotriva poliției și trupelor regulate rusești, ci și împotriva milițiilor poloneze "endecja" (național-democrate). Ciocniri armate au izbucnit între militanți înarmați loiali PPS-ului lui Piłsudski și cei loiali lui Dmowski. De-a lungul „Zilelor din Iunie”, așa cum
Insurecția din Łódź () [Corola-website/Science/328064_a_329393]
-
Achingiii (în limba turcă: "akıncı", plural: "akıncılar") au fost trupe neregulate ale Imperiului Otoman, care luptau în unitățile de cavalerie ușoară, cercetași și avangardă. Când luptătorii islamici cunoscuți ca razzia au fost incorporați în Imperiul Otoman, ei au primit noua denumire - „akıncı”. În timpul bătăliilor armatei otomane, achingiii erau cei care deschideau luptele, fiind recunoscuți pentru curajul
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
într-o formatie sub formă de semilună, care învăluia inamicul. Achingiii foloseau ca principală armă arcul turcesc atânt în timpul atacului, cât și al retragerii. În afară de arcul cu săgeți, ei erau înarmați cu săbii, lănci, scuturi și topoare, fiind capabili să lupte atât călare cât și pedestru. Datorită cailor special selecționați și antrenați pentru viteză, achingiii puteau depăși cu ușurință cavaleria grea. Într-o serie de campanii otomane, precum cea de la Krbava, achingiii au fost singurele forțe participante la luptă, care au
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
familii - Malkoçoğlu, Turhanlı, Ömerli, Evrenosoğlu sau Milalli. Aceste clanuri de achingii au fost compuse în cea mai mare parte din războinici turkmeni ai căror conducători erau urmașii liderilor razzia aliați ai primului monarh otoman, Osman I. În rândurile achingiilor au luptat și mercenari, aventurieri, războinici derviși sau pur și simplu civili în căutare de îmbogățire din jaf. Spre deosebire de ieniceri, care primeau soldă, sau spahii, care erau rasplătiți cu fiefuri pentru slujba militară prestată, achingiii nu erau plătiți, trăind exclusive din jafurile
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
după 899 sub domnia lui Ludovic Copilul, care a permit magnaților locali să reînvie ducatele ca entități autonome și să își guverneze triburile sub autoritatea supremă a regelui. După ce ramura răsăriteană a Carolingienilor s-a stins (911), ducii s-au luptat între ei pentru coroană, mai întâi impunându-se Conradinii din Franconia (911), iar apoi Ottonienii (Liudolfingii) (919). Deși conducerea puternică a acestora și a urmașilor lor i-a redus adesea pe duci la postura de reprezentanți regali, ducatele originare au
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
tătarilor la hotarele de sud ale statului. În anul următor (1595) a avut mai mult succes, obținând victoria în Bătălia de la Țuțora și ajutându-l astfel pe Ieremia Movilă (pol. Jeremi Mohyła) să obțină tronul Principatului Moldovei. În 1600 a luptat împotriva lui Mihai Viteazul (pol. Michal Waleczny), voievodul Țării Românești și noul stăpân al Transilvaniei (din 1599), care cucerise și Moldova. Învingând armatele lui Mihai Viteazul la Bucov, Jan Zamoyski l-a restaurat pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei și
Jan Zamoyski () [Corola-website/Science/328076_a_329405]