29,029 matches
-
1970 și 4% în anii 1980. Datoria publică este de 17% din PIB. Sectoare economice: -agricultură: 1.6%; -industrie: 25.3%; -servicii: 73.1%. Sectoare agricole și zootehnice: orez, sfeclă de zahăr, legume, fructe, carne de porc și pasăre, lactate, ouă, pește. Industrie: motoare, construcții de mașini, echipamente electronice, oțel și neferoase, nave. chimicale, textile, procesare alimentară. Produse exportate: echipament de transport, motoare de vehicule, nave, chimicale, textile, procesare alimentară, echipamente electronice. Agricultura asigură ¾ din necesitățile populației în produse alimentare. Japonia
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
ale absurdului lui Kafka, se pot aminti mai ales incomprehensibilulul, derizoriul și paradoxul. Tzvetan Todorov afirmă în "Introducere în lumea fantastică" că la Kafka « fantasticul reprezintă [...] regula nu excepția ». Sartre consideră în eseul "« Aminadab » sau fantasticul considerat ca limbaj" ("« Aminadab » ou du fantastique considéré comme un langage") că în centrul mitologiei autorilor Blanchot și Kafka se situează omul, « dar nu omul religiilor și al spiritualităților, implicat doar până la jumătate în această lume, ci omul-dat, omul-natură, omul-societate, cel care își scoate pălăria
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
(engleză: "European Museum of the Year Award") este acordat anual de către Forumul Muzeului European muzeului care dă dovadă de o înteprindere și o inovație surprinzătoare, capabile să influențeze semnificativ alte muzee naționale și internaționale. Trofeul constă în "Oul" de Henry Moore și a fost acordat începând cu 1977 următoarelor muzee: Elegibile sunt doar muzeele care au trecut prin cele mai vaste procese de modernizare, mărire, reorganizare, reinterpretare sau pur și simplu sunt nou-deschise publicului. Un alt muzeu românesc
Premiul Muzeul European al Anului () [Corola-website/Science/296880_a_298209]
-
nu sunt „zărite” din vreme. ul nu putea fi ucis decât punându-i-se în față o oglindă în care să-și reflecte privirea. Cu timpul, monstrul și-a adăugat noi elemente fabuloase: se năștea în zodia câinelui dintr-un ou de cocoș bătrân de șapte sau paisprezece ani, ou perfect rotund și acoperit cu o piele aspră, ascuns în bălegar și clocit 40 de zile de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
ucis decât punându-i-se în față o oglindă în care să-și reflecte privirea. Cu timpul, monstrul și-a adăugat noi elemente fabuloase: se năștea în zodia câinelui dintr-un ou de cocoș bătrân de șapte sau paisprezece ani, ou perfect rotund și acoperit cu o piele aspră, ascuns în bălegar și clocit 40 de zile de o broască râioasă. În 1474, la Basel, a fost ars pe rug un cocoș vrăjitor acuzat de a fi ouat vasilisci. Datorită nașterii
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
acest vasilisc s-a bucurat de mare succes. El avea acum cap de cocoș și coroană, patru picioare și trup solzos de șarpe. În Europa medievală se credea că nașterea unui vasilisc se produce sub Steaua Cîinelui (Sirius): dintr-un ou sferic înfășurat în piele aspră în loc de găoace, ouat de un cocoș și clocit de o broască țestoasă, apare încoronat. O lespede din Viena poartă săpată o imagine deasupra acestei inscripții: "„Anul 1202, Frederic al II-lea, Împărat Roman a fost
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
fiind prezentă în majoritatea felurilor de mâncare. Se consumă des și pește, datorită proximității Mării Baltice. Bucătăria letonă a fost influențată de țările vecine. Ingrediente frecvente în rețetele letone sunt cele găsite local, cum ar fi cartofii, grâul, orzul, varza, ceapa, ouăle și carnea de porc. Mâncarea letonă este în general grasă și folosește puține condimente. Mazărea neagră și șunca sunt în general considerate mâncăruri emblematice pentru letoni. Supa de măcriș este o altă mâncare specific letonă. Rupjmaize este pâinea de secară
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
drumul spre casă. Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de acestea
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau ornamental. În timp, alte
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau ornamental. În timp, alte culori au început să fie folosite, transformând vopsirea
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau ornamental. În timp, alte culori au început să fie folosite, transformând vopsirea ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau din lemn sunt pictate cu
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau ornamental. În timp, alte culori au început să fie folosite, transformând vopsirea ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
la legarea Paștelui de acestea. Românii pictau ouăle în mod tradițional cu roșu și le decorau ornamental. În timp, alte culori au început să fie folosite, transformând vopsirea ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
fie folosite, transformând vopsirea ouălor într-o formă de artă și un talent pentru experți. Astăzi, ouă adevărate sau din lemn sunt pictate cu desene complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care iși invată cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor. Sărbătorirea Anului Nou a fost permisă și în timpul regimului comunist, pentru că aceasta nu avea o conotație religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă această noapte de una singură, atât timp cât este noaptea în care noul an, reprezentat
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
avut un rol fundamental în închegarea și dezvoltarea sentimentului identității naționale, constituind o parte importantă a mișcării de trezire națională ce a culminat cu obținerea independenței față de Rusia în 1917. Epopeea începe cu mitul de creare a lumii dintr-un ou de rață, continuă cu facerea pământului, a plantelor, animalelor și a cerului. Prin magie și conjurarea zeilor și eroilor, sau păcălire a lor, se învață meserii și se fac unelte. Așa este făurit talismanul Sampo, ce poate aduce bogăție oricui
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
spirite similare din alte culturi, spiridușul trebuie delimitat ca o prezență specifică mitologiei românești. Astfel, spiridușul este clocit de un om și poate avea un posesor diferit de acela dacă este vândut unei alte persoane. El se naște dintr-un ou părăsit care a fost clocit la subsoară un timp determinat; în funcție de proveniența oului, spiridușul are adeseori aspectul unui pui de găină sau a unui șarpe miniatural. ul se păstrează într-o sticlă și poate fi îndepărtat doar dacă este legat
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
românești. Astfel, spiridușul este clocit de un om și poate avea un posesor diferit de acela dacă este vândut unei alte persoane. El se naște dintr-un ou părăsit care a fost clocit la subsoară un timp determinat; în funcție de proveniența oului, spiridușul are adeseori aspectul unui pui de găină sau a unui șarpe miniatural. ul se păstrează într-o sticlă și poate fi îndepărtat doar dacă este legat într-o basma la îndemâna eventualilor hoți. Un spiriduș trebuie să primească mereu de
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
leprechaun", o creatură legendară din folclorul irlandez. În tradițiile românești, spiridușul este un drac încarnat sau înfățișat printr-o vietate -de multe ori sub forma unui pui- care locuiește într-o gospodărie, aducând stăpânului acesteia noroc. Spiridușii se nasc din ouă :de obicei, un ou părăsit care trebuie ținut la subțioară și clocit acolo timp de 40 de zile. Odată ce iese, acel pui constă de fapt într-un spiriduș, care va trebui ținut într-o oală roșie, nouă, cu coji de
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
din folclorul irlandez. În tradițiile românești, spiridușul este un drac încarnat sau înfățișat printr-o vietate -de multe ori sub forma unui pui- care locuiește într-o gospodărie, aducând stăpânului acesteia noroc. Spiridușii se nasc din ouă :de obicei, un ou părăsit care trebuie ținut la subțioară și clocit acolo timp de 40 de zile. Odată ce iese, acel pui constă de fapt într-un spiriduș, care va trebui ținut într-o oală roșie, nouă, cu coji de ceapă. Apoi acesta va
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
pui constă de fapt într-un spiriduș, care va trebui ținut într-o oală roșie, nouă, cu coji de ceapă. Apoi acesta va îndeplini toate doleanțele stăpânului său, iar la moartea acestuia poate fi vândut pe două parale. În Moldova, oul este mic, provenind de la o găină care se crede că a fost călcată de diavol. Așadar, spiridușul care va ieși, deși face bine stăpânului, este un trimis al Necuratului, iar după moartea omului, sufletul său îi va aparține diavolului. După
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
provenind de la o găină care se crede că a fost călcată de diavol. Așadar, spiridușul care va ieși, deși face bine stăpânului, este un trimis al Necuratului, iar după moartea omului, sufletul său îi va aparține diavolului. După credințele moldovenești, oul părăsit trebuie ținut la subțioară 9 zile într-o casă nelocuită, fără cruci sau icoane, iar după aceste zile , va ieși un pui mic și negru, însuși diavolul, care va îndeplini toate poruncile stăpânului. El va fi păstrat într-o
Spiriduș () [Corola-website/Science/298275_a_299604]
-
și servește la miros. Modul de viață este terestru la cea mai mare parte a șerpilor și acvatică la șarpele de apă. Înmulțirea șerpilor constă în depunerea ouălelor în găuri în nisip, pentru protejarea și încălzirea lor. Majoritatea șerpilor depun ouă, dar unii nasc pui vii. Spre deosebire de ouăle păsărilor, cele de șarpe au învelișul flexibil, pielos. Puii de șarpe au un fel de dinte ascuțit pe boț, cu ajutorul căruia ies din ou. Șerpii se găsesc în absolut orice tip de mediu
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]
-
este terestru la cea mai mare parte a șerpilor și acvatică la șarpele de apă. Înmulțirea șerpilor constă în depunerea ouălelor în găuri în nisip, pentru protejarea și încălzirea lor. Majoritatea șerpilor depun ouă, dar unii nasc pui vii. Spre deosebire de ouăle păsărilor, cele de șarpe au învelișul flexibil, pielos. Puii de șarpe au un fel de dinte ascuțit pe boț, cu ajutorul căruia ies din ou. Șerpii se găsesc în absolut orice tip de mediu, de la cele mai uscate și mai aride
Șarpe () [Corola-website/Science/297173_a_298502]