29,295 matches
-
rog să mulțumiți tuturor românilor cu inimă mare pentru solidaritate și ajutorul familiei mele. Sănătate și succese colaboratorilor postului de radio Iași, care, vă spun eu, sunt niște profesioniști în materie! Cu respect, la revedere, Ilie Ilașcu P.S... Motoul: dorul de Europa (West) a prevalat asupra dorului de Basarabia și Bucovina de Nord....” Doream ca monumentul la mormântul părinților patriotului Ilie Ilașcu să fie gata de Paștele Blajinilor, la 8 mai 2000, însă nu s a reușit. Văzând că nu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mare pentru solidaritate și ajutorul familiei mele. Sănătate și succese colaboratorilor postului de radio Iași, care, vă spun eu, sunt niște profesioniști în materie! Cu respect, la revedere, Ilie Ilașcu P.S... Motoul: dorul de Europa (West) a prevalat asupra dorului de Basarabia și Bucovina de Nord....” Doream ca monumentul la mormântul părinților patriotului Ilie Ilașcu să fie gata de Paștele Blajinilor, la 8 mai 2000, însă nu s a reușit. Văzând că nu adunăm suma necesară pentru a realiza acel
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
noștri cei mai triști, Iar să mă prefac că nu exiști, Iar să mă prefac că nu pot plânge și că alta-i ruda mea de sânge. Țara mea de dincolo de Prut, Numai lacrima dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: 116 94 Of, mai bine mut decât peltic! Iar scripturile
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ceva“, spune domnul, care scoate portofelul și, fără să se tocmească, cere prin semne să i se împacheteze tabloul generalului scăpătat, tablou pictat de un geniu mort de tuberculoză în brațele iubitei, care s-a stins curând și ea de dorul pictorului într-un hotel de două stele, la Nisa, fecioară sau cam așa ceva. „În nici un caz să nu-i spuneți doamnei cât a costat - îl sfătuiește negustorul -, ziceți-i un preț de cinci ori mai mic. Oricum o să i se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sensibilizat întocmai ca unei secretare bătrâne care simte de la primul țârâit ce fel de vești o să primească patronul. Un domn pe nume Costel îmi ura sănătate și fericire cu ocazia zilei de naștere, iar în final scria că îi este dor de fundulețul meu alb și dolofan. Celularul îi aparținuse cândva unei fete. Fata nu-și anunțase toți cunoscuții și iubiții că are alt număr, fapt ce explica situația. Nu aici era misterul, ci la conținutul mesajelor. Mai toate erau în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Bălti, când și-a pregătit și apoi a susținut examenul de capacitate cu deosebit succes la Universitatea din Iași, în anul 1937. Apoi, la solicitarea să, a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Ismail, din Basarabia României Mari, dar dorul de Bucovina a fost mai puternic și a ajuns profesor, în 1938, la Liceul” Regele Ferdinand” din Storojinet, unde l-a avut coleg pe profesorul Vasile Tiganescu. Având rezultate deosebite, Inspectorul general de atunci pentru învățământ și cultură a Guvernământului
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93283]
-
printr-o potrivire aproape fatalistă cu realitatea, că destinul meu este să călătoresc, sau poate ar fi mai bine să spun că destinul nostru este să călătorim, fiindcă și Alberto crede la fel. Am, totuși, momente cînd mă gîndesc cu dor la frumoasele zone ale sudului nostru drag. Poate că, Într-o bună zi, după ce voi obosi să tot bat pămîntul În lung și-n lat, mă voi Întoarce În Argentina și voi rămîne În zona lacurilor din Anzi, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
prin alt intermediar (nu-i răspund ei acum fiindcă ne limităm la a trimite cîte o singură scrisoare din fiecare oraș; din acest motiv, am inclus În plic și vederea pentru Alfredito Gabela). Te Îmbrățișează fiul tău, căruia Îi e dor de voi din tot sufletul. Sper că bătrînul va reuși să ajungă În Venezuela, unde costurile de trai sînt mai mari decît aici, dar se plătește mult mai bine, ceea ce ar trebui să-i convină unui zgîrie-brînză (!) ca el. Apropo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
obțină câteva cuvinte pentru cei scumpi ai lui. Către Episcopul Ioan Duma, prieten bun: „Prea scumpul meu confrate, te-am dorit mult, mult, mult. Fie voia Domnului. Eu sunt în cale spre cer, spre Cel veșnic, unde te aștept cu dor. Iubire, iubire, iubire și pace doresc tuturor”. Semnătura. Către superiori, confrați și foști supuși: „Mulțumesc Ordinului care m-a acceptat și în care am viețuit până în clipa de față. Mulțumesc tuturor care mi-au dat ocazie să-mi adun merite
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mi stai de pază” (pe melodia „Scrie-mi mamă despre satul...”) și „Norii vin și se destramă” (pe melodia „Pe Mureș și pe Târnave”), versurile exprimând neliniștea sufletească ce o trăiesc frații novici ca pribegi în lumea de afară și dorul după viața de mănăstire (...haina dorurilor mele, vei găsi-o prin chilii pierdută, haina mea cu sfinte noduri, pentru mine o sărută!). În sfârșit, acest mic spectacol improvizat s-a terminat cu cântecul „Du-mă, trenule, la Cluj”, melodie de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Scrie-mi mamă despre satul...”) și „Norii vin și se destramă” (pe melodia „Pe Mureș și pe Târnave”), versurile exprimând neliniștea sufletească ce o trăiesc frații novici ca pribegi în lumea de afară și dorul după viața de mănăstire (...haina dorurilor mele, vei găsi-o prin chilii pierdută, haina mea cu sfinte noduri, pentru mine o sărută!). În sfârșit, acest mic spectacol improvizat s-a terminat cu cântecul „Du-mă, trenule, la Cluj”, melodie de muzică ușoară în vogă pe atunci
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a îngrijit ca o mamă. A venit apoi în Moldova pe la începutul lunii iunie, la parohia Mărgineni de lângă Bacău căci încă nu se simțea capabil să meargă direct la Nisiporești să-și vadă mai întâi mama căreia i-a dus dorul atâția ani. Paroh era pr. Alexandru Ghiuzan, și tot aici se adăpostea și pr. Gh. Vamoșiu care așa cum am arătat a avut aceeași condamnare. Spațiul parohiei fiind limitat au stat amândoi în aceeași cameră. Pr. Ghiță primise îmbrăcaminte de la București
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
psaltirea, De pe crucile-ți din sân, Ca un vers în apatie-mi De pe ele să îngân; Căci nu poate lumea toată, Cu interesul ei pervers, Sub mantaua gloriolei Să-mi atingă nici un vers. Numai ție, cimitire, Ce te-mpaci cu dorul meu, Numai ție-ți spun amarul, Ție-ți voi cânta mereu. (din Antologie de poezie, supliment la Mesagerul Sf. Anton, 2011. 22. PR. EUGEN GHIUZAN date biografice Pr. Eugen Ghiuzan s-a născut la 14 septembrie 1925 la Adjudeni, fiind
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Rupt-ai gratiile negre, Lacătul cel greu căzu... În această luptă surdă Biruit-ai numai tu. Și cu ce avânt serafic Ai vâslit spre cer, spre zări! Cum s-a-ntins a ta iubire Peste țărmuri, peste mări! Cu ce dor și foc în suflet Logoditu-te-ai pe veci Cu „domnița sărăcie”, Mama sfintelor poteci! Cine-a mai iubit vreodată Ca și tine-nflăcărat Pe Cristos, Om-Dumnezeul Pentru noi crucificat!? Cum ai vrut cu El asemenni Umilit, sărac să fii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Îl slăvesc pe Cel Preasfânt! Bun părinte, vino iară Cu seraficul tău duh, Să răsune Pace, Bine! Pe pământ și în văzduh. Cheamă-ți fiii pe-a ta urmă, Plini de zel și de virtuți; Fă-i aprinși de sfinte doruri, Umili, blânzi și sărăcuți. Cheamă lumea la iubire, La-nfrățirea tuturor; Domnul cerului plinească Dorul său cel arzător: Ca în lume să domnească Doar o turmă și-un păstor! Versuri inspirate de statuia Sf. Francisc îngenuncheat și „arestat” în biserica
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pace, Bine! Pe pământ și în văzduh. Cheamă-ți fiii pe-a ta urmă, Plini de zel și de virtuți; Fă-i aprinși de sfinte doruri, Umili, blânzi și sărăcuți. Cheamă lumea la iubire, La-nfrățirea tuturor; Domnul cerului plinească Dorul său cel arzător: Ca în lume să domnească Doar o turmă și-un păstor! Versuri inspirate de statuia Sf. Francisc îngenuncheat și „arestat” în biserica amenajată în vechea casă părintească a Sf. Francisc, unde, într-un ungher, se află „celula
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din lume”. Este singura dorință de care frații lui nu au ținut seama. Astăzi trupul său odihnește acolo unde a dorit el, în cripta ce face parte din ansamblul de trei bazilici suprapuse, adăpostind comori de artă și pietate, potolind dorul de Pace și Bine nenumăraților pelerini însetați de frumusețile spiritului. Colina infernului a devenit Colina Paradisului... Spiritul și modul de viață propus de Sf. Francisc prin cele trei ordine a început să pătrundă în societatea medievală asemenea unui ferment; viața
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
inacțiune, cu toate că aș fi vrut să mă mișc, să fac, să vorbesc, să râd... De fapt însă de ce m-aș mișca, de ce-aș mai râde, nu știu! Nu-mi doresc nimic afară de posibilitatea de a mă izbăvi de acest dor, de această neîncredere față de mine și față de alții... 10 septembrie 1951 Seara a venit Aranjuez să ne anunțe moartea lui Saint Mathieu (Mircea Mateescu): s-a otrăvit pentru a pune capăt vieții mizerabile ce o ducea, dar mai cu seamă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
oamenilor buni. Lucrul acesta îl știam și eu, și dacă urmăresc într adevăr ceva în viață este tocmai faptul de a deveni un prieten desăvârșit. Trist sunt și acum, dar de data aceasta e o tristețe cu totul diferită de dorul acela îngrozitor care m-a chinuit nu demult... 1 septembrie 1952 Suntem toți vinovați... Vinovați de a fi în viață! 5-8 septembrie 1952 La marginea nebuniei! 10 septembrie 1952 Am din ce în ce mai mult impresia că toate realitățile mele, felul meu de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
față îmi propuse să-mi facă o injecție. Iar eu aveam impresia că totul se pre schimbă într-o butadă. 8 noiembrie 1952 Ziua onomastică a lui Mihai și a domnului Rădulescu. Am fost invitat și eu. — Mi-a fost dor de tine... — Închipuie-ți că și mie mi-a fost dor de tine! Agonia Totul preexistase în germene chiar de la început... De fapt eu nu eram, cum spune un proverb rusesc, „nici carne, nici pește“. Eram un caz aparte, dezirabil
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
impresia că totul se pre schimbă într-o butadă. 8 noiembrie 1952 Ziua onomastică a lui Mihai și a domnului Rădulescu. Am fost invitat și eu. — Mi-a fost dor de tine... — Închipuie-ți că și mie mi-a fost dor de tine! Agonia Totul preexistase în germene chiar de la început... De fapt eu nu eram, cum spune un proverb rusesc, „nici carne, nici pește“. Eram un caz aparte, dezirabil fără doar și poate, dar care punea prea multe probleme inutile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și nu atât din pricina berii sau a vinului băute în această a patra zi a Saturnaliilor, cât din pricina unui Altceva, pe care nu sunt în stare să-l definesc decât în scris... Altceva, ziceam... Da, căci țipă în mine un dor și o jelanie nebune și, dacă până acum politețea și buna-cuviință mă mai țineau în frâu, acum cel puțin - nebun și beat - îmi pot permite să apar în forma cea mai autentică. Sunt eu! Dar vai... Asemenea unui instrument pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nu-mi stă bine: j’ai le malheur triste et c’est malheureux. Am vocația plenitudinii - din păcate, nu și posesiunea ei asi gurată. Aș prefera să-ți scriu din plenitudine, nu din sărăcie. Să-ți spun că mi-e dor de tine, dar nu ca unul care „se agață“ de lucrul rămas valabil în marasm, ci ca cel care îl verifică din perspectiva plinătății. Oricum însă - din prea plin sau cam prea puțin - mi-e dor de tine. Restul sunt
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spun că mi-e dor de tine, dar nu ca unul care „se agață“ de lucrul rămas valabil în marasm, ci ca cel care îl verifică din perspectiva plinătății. Oricum însă - din prea plin sau cam prea puțin - mi-e dor de tine. Restul sunt socotelile mele personale. Govora e un loc idiot peste măsură, chiar față de stan dardul localităților balneare. Vile inestetice, peisaj mediocru, oameni bă trâni și bolnavi. Frig, ploaie. Starea mea fizică - aceeași - nu-mi permite planuri eroice
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o bucurie neaștep tată. Crescut la școala răbdării, mă resemnasem să capăt știri de la tine abia la începutul săptămânii viitoare... După această primă izbucnire, simt nevoia să mai recitesc scrisoarea. Așteaptă-mă... E așa de bine să-i fie cuiva dor de tine! Doamne, și mie mi-e dor! Cât îmi e de dor! Mai cu seamă serile, când te smulgi din cercul vicios al obișnuitelor ocupații. Stau și citesc cu voce tare, căci altfel n-aș avea răbdare, iar apoi
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]