13,635 matches
-
a subunităților de intervenție-miliție pentru a fi în măsură să acționeze în orice moment. În județele limitrofe județului IAȘI se va asigura permanența la organul de miliție a cel puțin două grupe din plutoanele de intervenție; f.organizarea de controale îndeosebi în zonele frecventate de străini, pentru depistarea elementelor care nu-și justifică prezența în locurile respective și trimiterea lor la domiciliul legal; g.verificarea deținătorilor de arme autorizați și a modului de asigurare de către aceștia a armamentului și muniției, luându
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu dumneavoastră că problema Pactului nu numai că nu este actuală, dar că, în general, este pusă pe ultimul loc pe ordinea noastră de zi a relațiilor cu România“. Iată cum gândea Stalin, Litvinov fiind doar un pion al acestuia. Îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă, la 7 martie 1936, Stalin și a dat seama că nu avea nici un motiv să încheie un tratat cu România, deoarece Marea Britanie și Franța nu reacționaseră în urma crizei renane. Era clar că politica
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
analizate, cauzele și contextul intern și internațional, care au determinat înlocuirea acestuia din funcția de ministru de externe, la 29 august 1936. Astfel, pe plan internațional putem evidenția eșecul Societății Națiunilor și a politicii de securitate colectivă, susținută de Titulescu, îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, eveniment la care marile democrații europene, în special Franța și Marea Britanie, nu au reacționat, preferând să adopte o politică conciliatoristă. Pe plan intern, în corelație cu situația internațională, se
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
a lungul activității de către Veneția Șerban, educatoare pasionată, cu certe calități instructiveducative, aflată într-o perpetuă competență cu sine. Volumul al Veneției Șerban, prin activitățile didactice concrete prezentate, poate fi un important sprijin, un ghid de reală utilitate pentru educatoare, îndeosebi pentru cele aflate la începuturile carierei didactice și care doresc să realizeze cu succes activităților cu preșcolarii. Prof. Lina CODREANU Notă asupra ediției Toate jocurile din acest volum sunt ușor de confecționat de către orice educatoare înzestrată sau nu cu talente
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
de Souriau în studiul său dedicat posibilităților dramei. Balanța (echivalentă TRIMIȚĂTORULUI lui Propp și REMITENTULUI lui Greimas) este arbitrul care atribuie bunurile, distribuie valorile. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT. batos [anticlimax]. Un eveniment sau un grup de evenimente (îndeosebi către sfîrșitul unei narațiuni sau al unei SECVENȚE narative), mai puțin important (în chip vizibil și surprinzător) decît evenimentele care au dus la el; un efect dovedindu-se a fi mai puțin semnificativ sau intens decît se aștepta cititorul surprins
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și TRIPLARE. durată [duration]. Setul de fenomene care aparține relației dintre TIMPUL ISTORIEI și TIMPUL DISCURSULUI. Primul poate fi mai mare decît cel de-al doilea, egal cu el, sau mai mic decît el. Durata este o noțiune problematică, îndeosebi în cazul narațiunii scrise. Chiar dacă se specifică timpul istoriei (acest eveniment a durat zece minute, și acela a durat douăzeci), timpul discursului (timpul ocupat de reprezentarea timpului povestirii) este greu, ca să nu spunem imposibil, de măsurat: nu este echivalent cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul acesteia (inversiunea sau negația sa). Dacă, pentru Todorov și Greimas, transformările sînt intratextuale și apar la același nivel structural, pentru unii naratologi îndeosebi cei ce au fost influențați de gramatica generativ-transformațională (van Dijk, Pavel, Prince etc.) transformările sînt intratextuale, dar leagă (de obicei) două nivele structurale diferite (STRUCTURA PROFUNDĂ sau de susținere a unei narațiuni și STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ). Mai exact, ele efectuează
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai puțin pe Valentin Georgescu, retras între timp la București), am avut șansa de a-i găsi în aceeași sală de lectură, de a-i cunoaște și de a profita de îndrumările sau de cunoștințele lor - în domeniul paleografiei chirilice, îndeosebi - începând din toamna anului 1962, când și unde mi-am început, la rându-mi, ucenicia la Institut. Cuprins în organigrama de atunci a instituției, ca cercetător științific stagiar în cadrul sectorului de Istorie modernă, colectiv care tocmai încheiase documentarea, inclusiv elaborarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toate pe nostalgia traiului cândva comun, pe dragostea-i profundă și statornică (rămasă neîmpărtășită) pentru Dondoșanii natali, spre a nu mai invoca sincera-i compasiune pentru soarta vitregă a fraților de peste Prut. Supralicitând încrederea în oameni, în colegi și colaboratori îndeosebi, pentru ajutorarea și stimularea profesională a cărora și-a sacrificat cu generozitate timpul și neuronii, Leonid Boicu nu a beneficiat - precum am mai afirmat - de capitalul de recunoștință cuvenit din partea semenilor, pe măsura propriilor investiții făcute de-a lungul anilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți cei ademeniți sau inspirați de muza Clio, consemna cu îndreptățită și recunoscută autoritate că, pentru colegii de breaslă, Leonid Boicu rămâne drept „o culme a domeniului, opera sa fiind socotită ca un model în istoriografia privitoare la epoca modernă, îndeosebi a raporturilor internaționale”. Iar celălalt „nemuritor” ieșean, truditor în viață în același perimetru profesional (și, în parte, tematic) al istoriei moderne românești, în care și-a plasat opera Leonid Boicu, profesorul Gheorghe Platon, afirma „fără nici o rezervă” că lucrările acestuia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
linia întâi a problematicii care a format obiectul confruntărilor politico-militare prilejuite de redeschiderea, în 1853, a crizei orientale, rigurosul analist constată, între altele, că modul cum a fost reglementat statutul politic al acestora „a înlesnit întărirea prezenței și influenței europene, îndeosebi franceze, în sud-estul continentului, pe de o parte, și o evidentă slăbire a înrâuririi ruse, o prezumare a totalei înlăturări a Turciei, pe de altă parte”. Metamorfozată apoi în „chestiunea numărul unu a raporturilor internaționale pe continent pînă în 1859
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
incidența prefacerilor politice, ideologice și spirituale cuprinse între pacea de la Iași (1792) și revoluția condusă de Tudor Vladimirescu. Impunându-și un regim de lucru adecvat stării sănătății sale, cu „pauze” reclamate de tot mai dese controale medicale și tratamente ambulatorii, îndeosebi după evenimentele din decembrie 1989, Leonid Boicu a răspuns, ca și până atunci, invitațiilor colegiale de a participa la proiectele științifice comune, regăsindu-se cu studii temeinice printre colaboratorii și/sau coordonatorii volumelor: Istoria militară a poporului român, vol. IV
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care documentele îi numesc ,,oameni de tras la șeici”. Dacă problema navigației pe râurile noastre era mai degrabă o chestiune de viitor, în schimb plutăritul se făcea cu regularitate pe Trotuș, Bistrița, Moldova, Prut și mai ales pe Siret. Îndeosebi pe Siret se transporta, către Galați, aproape în exclusivitate cherestea din regiunea de munte, care era fie destinată turcilor, fie vândută numeroșilor negustori veniți din bazinul Mării Mediterane. Siretul era legat și direct de regiunea muntoasă a Moldovei și indirect
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
plute cu trinchete, 19 cu raiele, 13 cu raieluțe, 6 cu ghile și 11 plute cu grinzi. Este neîndoielnic că se poate vorbi în Moldova de o adevărată ramură a transportului fluvial: plutăritul. El se efectua cu o mare ușurință îndeosebi pe Bistrița și mai greu pe celelalte râuri. Pe acest râu se făcea plutărit pe aproape întreaga lui întindere, cu excepție porțiunii de la Chei și Toance, unde se putea trece numai când râul era „umflat”. Pe celelalte râuri din regiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui întindere, cu excepție porțiunii de la Chei și Toance, unde se putea trece numai când râul era „umflat”. Pe celelalte râuri din regiunea de munte, plutăritul se efectua greu și ceva mai lesnicios numai când debitul de apă creștea, adică îndeosebi primăvara și toamna. În aceste anotimpuri se făcea plutărit chiar și pe Putna. Așa, bunăoară, la 4 martie 1848, pe apa Putnei a fost găsită o „rămășiță” de plută. Pe râurile de munte se mergea cu câte o singură plută
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Neamț, câteva case produceau „sute de mii de coți de suman”. Așadar, Moldova dispunea de resurse naturale excepțional de bogate și variate pentru dezvoltarea industriei ușoare. Nu mai prejos de aceste considerații se situa materia primă pentru industria de construcții, îndeosebi lemnul. Pădurile ocupau la 1859, în Moldova, 971.366 ha. Stejarului i se atribuiau calități de primul rang, iar frasinul era socotit mai frumos decât în orice altă țară. Deși Moldova nu dispunea de cariere de piatră remarcabile - în această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fiind slaba dezvoltare a forțelor de producție, „numai în unele regiuni privilegiate, unde zăcămintele nu sânt prea adânci și unde infiltrațiunile de apă lipsesc în general”. Extragerea petrolului se efectua în zona marginală a fleisului moldovenesc, în ținutul Bacău și îndeosebi în regiunea Lucăcești-Zemeș, unde existau sate întregi ai căror locuitori practicau, ca îndeletnicire principală, exploatarea și transportul păcurii. Depistarea și estimarea rezervelor de petrol a fost un proces lung, la care și-au dat contribuția experiența și cunoștințele empirice ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost oprite. Acestea sunt primele tentative ale capitalului străin de pătrundere în domeniul exploatării petrolului. În perioada 1848-1864, în extragerea petrolului rămâne ca formă predominantă exploatarea păcurii de către țărani, în timp ce infiltrarea burgheziei orășenești în această ramură face primii pași, progresând îndeosebi după 1859, când petrolul înlocuiește treptat în iluminare uleiul vegetal. Forma precumpănitoare în operațiile de exploatare în acea epoca o constituiau gropile și mai târziu puțurile, care, fiindcă „presiunea straturilor e mai mică și rocile mai dure... s-au săpat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se indică ca funcționând în sate numai trei tăbăcării din totalul de 88 câte se aflau în Moldova. Un meșteșug specific sătesc era producerea frânghiilor și a rogojinilor. Frânghieria era practicată mai ales în ținuturile Roman, Bacău, Suceava, Tecuci și îndeosebi în satele lipovenești din ocolul Moldovei (Suceava), iar rogojinăria în ținuturile Iași, Bacău, Suceava, Tecuci și într-o măsură mai mare în ocoalele Bilăești (Putna) și Prutul (Covurlui). Din rândul meșterilor se desprind cei mai înstăriți care devin „rogojinari” recunoscuți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucrau acolo și 20 măcelari englezi, „restul” lucrătorilor fiind localnici. În 1860-1862 la fabrică munceau 40 de lucrători, toți salariați. Materia primă folosită pentru prepararea conservelor era carnea de vită, mai ales de boi, pe care conducerea fabricii o achiziționa îndeosebi din regiunea dintre Vaslui și Iași, și uneori chiar din Țara Românească. În septembrie 1849, Goldner a adus la Galați „peste 600 capete vite” din Muntenia. Firește că Goldner era interesat să cumpere vite acolo unde prețul lor era mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sudiți refuzau să plătească taxele către breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună obligațiilor prevăzute în hrisoave. La 26 septembrie 1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la cutia breslei și cere permisiunea de a lucra „îndeosebi”, adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s pi toati acele calfe împotrivitoare - arătau conducătorii breslei - și cetindu-li-să actul încuviințat de Sfat, toți au arătat plecarea că vor fi următori potrivit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă în industrie o constituia satul, din care emigrau către orașe numeroșii țărani deposedați de loturile de pământ sau ruinați. Un element caracteristic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
metalurgia) și manufactura să nu atingă un nivel de creștere suficient de înalt pentru a forma cadre calificate de care avea să aibă atâta nevoie industria mecanică născândă. Din această cauză, marea majoritate a lucrătorilor calificați era adusă de peste hotare, îndeosebi din statele germane și Imperiul Habsburgic. M. Kogălniceanu spunea în 1855 că a angajat pentru fabrica sa de postav lucrători din străinătate: „mai mulți oameni, maiștri, contramaiștri, calfe, țesători, torcători, apretori, pioari etc. ...”, toți aduși „cu grele cheltuieli, fiindcă fiecare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
situației lucrătorilor industriali din acea epocă constă în sporirea sensibilă față de perioada precedentă a numărului de femei și copii folosit în procesul de lucru. Femeile și copiii erau utilizați sporadic și în atelierele de cooperație capitalistă simplă și în manufacturi, îndeosebi la munci auxiliare. Folosirea lor în industrie capătă însă proporții mari o dată cu începuturile și dezvoltarea mașinismului. „În măsura în care - spune K. Marx - face superfluă forța musculară, mașina devine un mijloc pentru folosirea unor muncitori fără forță musculară, adică nedezvoltați fizicește, dar cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de pildă) și la manufacturile-zalhanale, întreprinderi care funcționau vremelnic, unii lucrători se recrutau dintre țăranii clăcași, deci nu erau liberi juridicește. Ei se angajau în timpul lor disponibil, după împlinirea obligațiilor față de stăpâni. Această din urmă stare de lucruri o întâlnim îndeosebi la întreprinderile înființate pe moșiile proprietarilor funciari. Într-o situație deosebită se aflau minele, unele întreprinderi manufacturiere, care funcționau permanent (ca de pildă atelierele navale de la Galați), și întreprinderile mecanice. Cei mai mulți dintre lucrătorii angajați la aceste întreprinderi erau liberi din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]