4,859 matches
-
obicei, nu avem ocazia să le întâlnim în chip nemijlocit. Societatea este o abstracție: apariția unei anumite categorii sociale, ești membru al unei familii, cetățean al unui popor, iar religia: cunoaștem diferite Biserici, statele întrețin relații cu cultele, oamenii sunt îngrijorați de răspândirea sectelor, dar unde vom întâlni societatea cu manifestări concrete și religia ca realitate tangibilă?" (Remond, 2003, p. 61). Întrebări care își găsesc răspunsuri multe în funcție de modalitatea de cercetare empirică a fenomenului religios și a implicării lui în viața
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
va merge!”. Și ca să nu vă mai plictisesc prea mult, voi încheia cu două din regulile lui Murphy: „Atâta timp cât nu-ți pasă unde ești, nu te poți rătăci.” Și una pe placul ministrului Sănătății: „Dacă te simți bine, nu fi îngrijorat, îți va trece.” Un Funeriu, două Funerii De o săptămână, presa noastră toacă. Toacă nu la toacă, fiindcă n-are, dar toacă. Toacă și ea cu ce are, unii presari cu pixul, alții cu clanța. Clanța este valabilă numai la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ducă din nou, în prelungirea tradițiilor românești celor mai onorabile, sfera publică românească spre matca ei formativă Occidentul. V. N.: Aici ar fi mai multe lucruri de spus. În primul rând, îngrijorarea mea diferă puțin de a ta. Ce mă îngrijorează pe mine cel mai mult este că văd un soi de regresiune, se cade din nou spre paradigme confortabile sau neconfortabile, așa cum existaseră ele în anii 1970-1990 sau în anii 1920-1930. Nu văd soluții noi, așa cum aș dori. La urma
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
vedere politic, s-au petrecut în Europa Occidentală după 1945 două lucruri extrem de importante. Partide creștin-democrate sau conservatoare sau liberale au reușit să absoarbă și să socializeze largi categorii sociale, care erau uneori isterizate, dar în orice caz foarte nervoase, îngrijorate de direcția în care merge lumea. Or, ele au fost absorbite în acest fel. La rândul lor, social-democrații au reușit, treptat, să absoarbă gândește-te că în Franța, comuniștii, care aveau totdeauna 25%, au acum 5% și să neutralizeze extrema
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
având un rol revoluționar pozitiv în prima lor instanță, pentru a comporta mai apoi versiuni mult mai dogmatice decât dogmele pe care le condamnau. V. N.: Există fără îndoială aici un pericol; în America de Nord, un bun număr de oameni sunt îngrijorați de viitorul culturii, oameni atât din interiorul universității, cât și intelectuali și alții din afara universității, se întreabă dacă nu cumva elementul deconstructiv (care poate să fie și fertil, cred eu) poate să devină atât de centrifugal, încât să nu mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ședința "închisă" a Congresului, la care N.S. Hrușciov dă citire "Raportului cu privire la cultul personalității și consecințele sale". Hrușciov îl acuză pe Stalin de numeroase crime și delicte, de abateri de la principiile leniniste în conducerea maselor. Raportul lui Hrușciov surprinde și îngrijorează. Imediat se răspândește teama că în urma ideilor prezentate pot apărea grupuri contestatare care să pericliteze regimul. Cu toate acestea, autoritățile de la București adoptă directivele stabilite la Congres. Drept consecință, o lună mai târziu, la ședința cu activul Comitetului Orășenesc de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în momentul de față evenimentul s-a și produs. Ar putea fi bunic pentru a patra oară. Soțul ei, plecat în străinătate, trebuie să se întoarcă din moment în moment. Acum o fi în drum spre casă. Și el e îngrijorat. În asemenea momente, Liza nu putea rămâne singură. Cine o poate ajuta mai bine decât mama ei? Era spre sfârșitul unei minunate zile senine de aprilie. Soarele deja coborâse spre asfințit, gata-gata să se ascundă după orizont. Un disc portocaliu-roșcat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rușine dar pe de altă parte eram fericiți și credeam că l-am prins pe Dumnezeu în brațe. Pe acest moș al nostru îl chema Gheorghe Flondor, era învățător și director al școlii și al Căminului Cultural din Dănești. Era îngrijorat de situația noastră școlară și a folosit șiretlicul cu biletul ca să ne facă și pe noi cu patru clase primare măcar. în acea zi se susținea un examen pentru adulții satului, cei care erau analfabeți și care făcuseră cursuri speciale
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cer curat, senin. Afară cei mici se distrau de minune cu o săniuță din lemn, probabil meșterită de tatăl lor. Zăpada le ajungea la genunchi. Ninsese toată noaptea. Le-am mulțumit gazdelor pentru ospitalitate și am vrut să plec. Eram îngrijorată de reacția tatei pentru că nu am ajuns la timp acasă. Gazdele m-au rugat să am puțină răbdare. Atunci am văzut agățate de ușă trei perechi de opincuțe noi-nouțe. Apoi tatăl și-a strigat copiii în casă. încotoșmați cu cojocele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau formulate condițiile concepute în aprilie. Nu se stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și de la Pentagon "erau bombardați" cu telegrame în care se spunea: "Ce fel de Comisie de Control a Aliaților mai e și asta? Noi nu avem nici un cuvînt de spus în nici o problemă. Rușii trag toate sforile"198. Departamentul era îngrijorat mai cu seamă de hotărîrea luată de sovietici, în ianuarie 1945, de a deporta germani "rasiști" din România, pentru muncă forțată în URSS. Comisia emisese ordine în acest sens și Statele Unite nu știau, de fapt, nimic despre această decizie 199
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva altor plăți către Moscova. Departamentul dorea să se facă o diferențiere clară între bunurile considerate captură de război, ce aparțineau de drept Uniunii Sovietice și proprietatea americană, care nu trebuia confiscată fără compensații 247. Pe cei de la Washington îi îngrijorau, de asemenea, acordurile recent încheiate, cu privire la sovromuri, acorduri ce asigurau sovieticilor un control cel puțin dominant, dacă nu exclusiv, asupra industriei și comerțului românesc. Această exclusivitate contravenea intereselor comerciale americane și Statele Unite doreau lărgirea comerțului, multilateral și fără discriminări. Deși
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
durată. Dată fiind ambiguitatea propunerii, Stalin, Truman și Attlee puteau ajunge cu toții la un consens, fără ca vreunul din ei să cedeze. La Potsdam, Statele Unite n-au avut prea mult succes nici cu problemele economice. Atît Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război". În Armistițiu nu existau decît două articole care permiteau înstrăinarea de proprietăți din România. Primul dintre ele, Art. 11, se referea la daune. Dar sovieticii nu pretindeau că ar fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încît Departamentul Comerțului să poată evalua fiecare produs înainte de începerea negocierilor, conform reglementărilor de export 1102. Crawford îi trimise imediat invitația lui Gheorghiu-Dej. Acesta din urmă era încîntat, însă unii membri ai partidului aveau rețineri în ce privește negocierile cu Statele Unite. Îi îngrijora faptul că ordinea de zi a următoarei plenare a partidului avea să-i supere pe sovietici și că Statele Unite nu vor mai putea face nimic în cazul unei rupturi majore între București și Moscova. Aceasta ar fi putut duce la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acorda alte credite României. Mai mult decît atît, Comitetul a anticipat că vor începe, în curînd, negocieri cu Bucureștiul pentru un acord pe termen lung1701. Această prognoză din ianuarie nu și-a pierdut valabilitatea, în ciuda unor practici comerciale românești ce îngrijorau conducerea de la Washington. În ultimii ani, Statele Unite vînduseră porumb Portugaliei. În cursul iernii 1974-75, Washingtonul a întrerupt vînzările către Lisabona pentru ca Departamentul Agriculturii să poată evalua, mai întîi, recolta de porumb a Americii din timpul primăverii. Portughezii au căutat alți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, din 2-3 august 1743. Pe 22 iulie, treizeci și opt de membri ai Camerei Reprezentanților i-au trimis lui Ford o petiție prin care îi cereau să discute cu Ceaușescu despre situația minorității maghiare din România. Pe aceștia îi îngrijorau, de asemenea, minoritățile religioase și în special confesiunile evanghelice protestante. Ei înțeleseseră că oamenii lor sînt hărțuiți și privați de multe din drepturile omului, mai ales în domeniile locuințelor, slujbelor, învățămîntului și educației religioase 1744. Printre semnatari erau Philip Crane
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Avînd în vedere relațiile lui strînse cu Ceaușescu și accesul la toate formele de corespondență, inclusiv la documente militare și politice secrete, trădarea lui a fost un motiv serios de iritare în ceea ce privește relațiile între București și Washington. Și Moscova era îngrijorată, căci Pacepa deținea informații despre Pactul de la Varșovia. Administrația americană nu a pomenit nimic despre această trădare și singura informație apărută în presa americană provenea din cotidianul vest-german "Die Welt". Consilierul Departamentului de Stat, Matthew Nimitz, a sosit, în septembrie
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de condiția emigrării ar fi promovat în mod substanțial obiectivele Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974. Președintele și-a exprimat însă "îngrijorarea cu privire la situația emigrării din România, din acest an și a propus reexaminarea acesteia". Pe Reagan nu-l îngrijora emigrarea către America, pentru că în 1981 emigraseră 2.400 de persoane în Statele Unite. Era, însă, "serios" îngrijorat de scăderea numărului de evrei care emigrau în Israel. În mesajul lui către Congres, președintele a arătat că acordul stabilit în 1979 între
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2192. La cîteva zile după aceea, ambasadorul Max Kampelmann, șeful delegației americane la reuniunea de la Madrid, a sosit la București. El a avut o întrevedere cu ministrul de Externe Andrei și i-a explicat acestuia că membrii Congresului sînt din ce în ce mai îngrijorați de practicile din România legate de drepturile omului. Reunificarea familiilor și alte probleme de emigrare erau luate în serios de către unii membri ai legislativului, fapt pentru care ambasadorul a propus ca România să rezolve anumite cazuri, printre care și cel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
recunoscut că, în România, "libertățile individuale și colective" sînt "foarte limitate". Gary Matthews, delegat pe lîngă secretarul adjunct de stat pentru Drepturile Omului și Probleme Umanitare a admis că în România, drepturile religioase sînt "foarte inegale" și că Departamentul este îngrijorat din cauza "gradului de libertate culturală de care se bucură minoritățile etnice românești". Pentru a justifica, însă, sprijinul susținut acordat Clauzei pentru România de către Administrație, Matthews a atras atenția asupra independenței politicii externe a Bucureștiului și a îmbunătățirii practicilor de emigrare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
546-547 531Ibidem, 523 n 532Ibidem, pp. 536-540 533Ibidem, pp. 541-542 534Ibidem, p 553. Edwin Martin și-a amintit ulterior una din cele mai pertinente observații ale secretarului Marshall, aceea că "s-au pierdut mai multe bătălii din cauza faptului că te îngrijorează mai curînd puterea inamicului și nu a ta decît din oricare altă cauză" (Interviu oral acordat de Edwin McCammon lui Theodore A. Wilson, 6 iulie 1970, p. 11, Biblioteca HTS). 535FRUS, 1948, IV, 547-551 536Ibidem, p. 549 537Raport, Understandings on
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
alegerile din 3 martie 1871 primele alegeri prin vot universal obținuse 18,6% din voturi și 63 de reprezentanți în Reichstag (din 382 deputați). Acest partid de catolici, beneficiind de susținerea episcopatului, interclasist și foarte activ pe plan social, îl îngrijora. A angaja o bătălie cu Biserica catolică avea avantajul de a-i face pe catolici să apară ca niște răi cetățeni germani, puțin devotați unității, credincioși unui monarh străin (dogma infailibilității, proclamată de conciliul Vatican în iunie 1870, era o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
îi privea cu simpatie pe creștin-democrați, considerînd "acțiunea creștin-democrată" "un fapt de o importanță deloc neglijabilă" și "o contribuție utilă"7, poziția papei Pius al X-lea, care a făcut din lupta împotriva modernismului dominanta regimului său și care era îngrijorat de tot ceea ce putea semăna cu o derivă periculoasă, avea să fie mult mai dură. Motu proprio, privind acțiunea populară creștină din 18 decembrie 1903, care continua atitudinea lui Leon al XIII-lea, amintea că democrația creștină nu trebuia "să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
un moderat mai deschis, părea să aducă coeziunea. Dar cel de-al XX-lea Congres, ținut la Bologna în noiembrie 1903, a înregistrat din nou o confruntare între creștin-democrați și intransigenții conduși de Paganuzzi. Noul papă, Pius al X-lea, îngrijorat de coeziunea catolicilor pentru a proteja depositium Fidei de atacurile modernismului, a decis operația chirurgicală: Acțiunea a fost dizolvată la 30 iulie 1904, iar Acțiunea Catolică a fost organizată și controlată la sînge de Biserică, singura capabilă să readucă totul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Origen, Omilii la Cartea Ieșirii, omilia III, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 71) „Din multe locuri ale Scripturii se pot desprinde trăsăturile alese ale proorocilor: libertatea cu care vorbeau, puterea lor, trezvia lor, vegherea lor și nu se îngrijorau de propria lor libertate când ajungeau în primejdii, numai să poată mustra, să poată întoarce prin propovăduirea cu îndrăzneală a cuvântului (Fap. 4, 29) și prin mustrarea păcătoșilor, chiar dacă cei mustrați erau oameni de cea mai mare vază”. (Origen, Omilii
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]