3,364 matches
-
bună, ploaie întreaga noapte. Ora 10 la Mitropolie, liturghie ținută de mitropolit, toți prelații prezenți. La mitropolit. Ora 11½ la Palat. Primit pe Stătescu și pe Brătianu. Comisia Dunării s-a despărțit fără rezultat. Ora 1 Cotroceni. După-amiaza scris. Vreme îngrozitoare, ploaie și furtună, grindină în apropiere, frig. Seara cu Elisabeta. Comisia pentru Egipt mai durează. Sâmbătă, 3 iunie/22 mai Vremea mai bună. Elisabeta la fotograf, la mine nici un ministru. Audiențe toată după-amiaza. Camerele lucrează. Foarte frig, cerul acoperit. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în Cotroceni. Ora 7 cinat cu Elisabeta. Furtună puternică. Seara scris. Cotroceni Sâmbătă, 12/24 iunie Atmosferă de furtună. Înainte de amiază nici un ministru. Ora 12 Teriachiu la mine. Ora 12½ la prânz arhiducele de Schönburg, rămâne până la ora 3. Furtună îngrozitoare cu ploaie, care ține până seara, simțitor de rece. Ora 3 Lecca, ministru de finanțe. Ora 3½ I. Brătianu, apoi generalul Crețeanu, Văcărescu, Basset. Seara la ora 6½ I. Brătianu cu soția la masă, rămas până la ora 9½. Discutat despre
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
din București. La castel. Ora 6½ cinat, invitat Davila. Seara jucat whist. Peste noapte furtună puternică. Duminică, 2 iulie/20 iunie Ploaie torențială. Ora 9 singur la biserică, mai târziu la Stöhr. Ora 12½ 14 persoane la masă. După-amiaza furtună îngrozitoare, care ține două ore. Ora 6 baronul von Mayer la mine, l-am invitat la masă. Seara muzică la harfă și pian până la ora 10½. Baronul Mayer trebuie să plece în străinătate. Luni, 3 iulie/21 iunie Vreme ploioasă. La
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Luat prânzul la mănăstire. Ora 3½ cu Elisabeta la pavilionul de vânătoare. Promenadă. La castel. Ora 5½ ploaie puternică. Seara nori frumoși de furtună. Ora 11 în pat. Ploaie măruntă. Sâmbătă, 17/29 iulie Peste noapte, la ora 2½, furtună îngrozitoare cu rupere de nori, care ține până la ora 4. Înainte de amiază enorm de umed, mulți nori. Distrugeri mari provocate de ape. Calea ferată întreruptă în 10 locuri între Sinaia și Comarnic, poate dura trei săptămâni până să se poată circula
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
spus că, din cauza opiniei publice, care e enervată de publicațiile trimise aici de la Roma, problema arhiepiscopului trebuie lăsată la o parte. Scris. La dejun Lecca, am conversat cu el. La castel. Seara scris. Miercuri, 5 septembrie/24 august Arșiță, secetă îngrozitoare. Știrile din Bulgaria sună foarte grav, Sandro a vrut să abdice, acum acceptă din nou Constituția. Situație dificilă, căci generalii ruși sunt cei care guvernează. Castel. La dejun Sanderson și Green. Primit pe E. Ghica, care pleacă la Sofia. Castel
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
scris. Young merge la București pentru cloroform. Seara biliard. Palatul e destul de rămas în urmă. Vineri, 4 ianuarie/23 decembrie Vreme minunată, nu e frig. Înainte de amiază scris mamei. Promenadă până la ora 1. Venit Young. Elisabeta extras trei dinți, operație îngrozitoare, cloroformul nu a avut efect, ea are dureri enorme și e foarte slăbită. Dejunat abia la 1½. După-amiaza acasă. Young rămâne. Elisabeta se simte mai bine seara. Biliard până la ora 10½. Sâmbătă, 5 ianuarie/24 decembrie. Crăciunul. Soare cu viscol
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ține o conferință, acolo până la ora 11, foarte cald. De față și căpitanul Schneider, atașatul militar austriac. Fritz a primit Brigada a treia a Cavaleriei de Gardă, maiorul von Stosch pe cea de-a doua. Duminică, 5/17 februarie Vânt îngrozitor, rece, dinspre nord, −3°R, praf. Ora 10 plecat cu trăsura la capela episcopală. Liturghie tăcută. Înapoi pe jos, frig. Citit. Elisabeta la biserică. Orele 1-6¼ audiențe. Ora 5 D. Brătianu, care vede totul în negru. Seara scris. Luni, 6
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara ne-am întins până la ora 11½, eu foarte obosit și puțin răcit. Ora 12 la mitropolie. Duminică, 8/20 aprilie. Sfintele Paști. Ziua mea de naștere. La miezul nopții participat cu Fritz Anhalt la sărbătoarea Învierii la Mitropolie. Vânt îngrozitor. Liturghie, iar la sfârșit Te Deum pentru mine. Durat două ore și jumătate. Întors cu trăsura închisă. Primiți de Elisabeta cu buchete. Banchet în sala tronului, 60 persoane, toasturi pentru ziua mea de naștere și buchete, doamnele de asemenea de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
umedă. Înainte de amiază hotărât totul în castel cu Stöhr. Ora 12½ dejunat. După-amiază biliard, scris. Ploaie. Mică promenadă. Lumina electrică funcționează foarte bine seara. Hotărât cu Stuart și Stöhr lămpile și aplicele. Biliard până la ora 11. Zăpadă pe munți, vreme îngrozitoare, vânt rece. Pregătiri de călătorie. Cotroceni Miercuri, 1 octombrie/19 septembrie. Sinaia-București. Vreme rece, mohorâtă. Ora 10 promenadă, văzut podul și un drum. Ora 12 dejunat, aici Stuart și maiorul Ionescu. Ora 12¾ la gară, atmosferă de ninsoare, multă lume
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 7 acolo. Pe papa îl găsesc destul de bine. Mama vioaie. Carola aici. Lindheim, Schreckenseiten, Koch, Mirkwitz și Stendl aici. Ora 8 supat. Seara împreună până la ora 10½. Papa se retrage la ora 9. Sâmbătă, 11 octombrie/29 septembrie Vreme îngrozitoare, umedă și rece. Ora 8½ dejunat împreună. Înainte de amiază cu părinții. Singur pe Masa de Piatră. Ora 12½ luat masa. După-amiază cu Leopold și Carola pe Valea Rinului și la Cotul Rinului. La papa până la ora 7. Seara supeu. Prittwitz
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 11. Elisabeta destul de bine. Sâmbătă, 9/21 februarie Mohorât, umed. Ora 10½ Câmpineanu. Bălăceanu a primit banii, pleacă la Paris pentru a înmâna scrisoarea de rechemare. Ora 11½ Nacu, ministru de justiție. După-amiaza audiențe. Plimbare cu trăsura, noroi îngrozitor, umezeală, frig. Seara Radu Mihai. Ora 8 la Clubul Militar, col. Poenar despre manevrele austriece, acolo până la ora 11. Duminică, 10/22 februarie Ploaie, foarte întuneric. Ora 10 la capela episcopală. Ora 10½ înapoi. Ora 11½ D. Ghica; îmi spune
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la 1½ la 3½ și între 5 și 6½. Cu Elisabeta. Seara Young, jucat cu el biliard. Camerele au avut ședințe, au votat multe legi. Doar +5°R, complet senin. Luni, 18/30 martie +7°R, senin, foarte uscat, vânt îngrozitor dinspre est. Ora 10 R. Mihai, ora 10½ Stolojan, apoi Sturdza. După-amiază audiențe. Camerele au votat aproape în întregime bugetele. Seara biliard până la ora 10. Doar +3°R, lună plină, barometrul foarte ridicat. Marți, 19/31 martie Senin, frig, vânt
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara cu Kalinderu. Miercuri, 1 iulie/19 iunie. Sinaia-București. Vreme minunată. Înainte de amiază citit. Mică promenadă, cald. La lunch Maiorescu, care o aduce pe fiica sa. După-amiază citit și scris. Ora 4 ceva ploaie. Orele 5-6 o rupere de nori îngrozitoare, plouă prin ferestre în castel. Cantități enorme de apă. Peleșul vuiește, eu mă tem că nu pot să plec. Ora 6 cinat. Ora 7 încă mai plouă. Cu Elisabeta la gară. Ora 7¼ plec spre București. Râul Prahova enorm, în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care, în urmă cu 20 de ani, mi-a dat pașaportul pentru România. A venit să negocieze convenția comercială. Seara cu Elisabeta în grădină, senin, nici o speranță să plouă. Sandro în Rusciuc. Joi, 3 iunie/22 mai Foarte cald, secetă îngrozitoare, totul e pârjolit. Ora 11 Pherekyde, problema comercială înaintează greu. După-amiaza Nacevič, care îmi anunță vizita lui Sandro. Ora 4 Coutouly, care pleacă la Paris pentru tratatul comercial. Ora 5 Filipescu, pentru ferăstrăul cu aburi de la Galați, care trebuie mutat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
recepțiile oficiale. Întrucât avusese mari necazuri în viață, fusese adăugată de prințesa von Wied la trusoul reginei, fiica ei, în calitate de damă de companie și de cameristă. După aceea îi fusese acordat titlul de lectoră a Maiestății Sale, deși, având un îngrozitor accent german, nu citea niciodată cu glas tare; mai cumula funcțiile de trezorieră, secretară și cameristă” (Robert Scheffer, Orient regal. Cinci ani la curtea României, traducere de Rodica Pânzaru, Editura Saeculum I. O./ Editura Vestala, București, 1997, p. 12). Lätitia
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
acțiunii din perspectiva unor virtualități interne ale acesteia, potențialul mai oferă vorbitorului și expresia unei maxime detașări de cele relatate; prin potențial, vorbitorul nu-și asumă răspunderea privind adevărul celor spuse: „...Reporterul nostru special află chiar de la nenorocita victimă a îngrozitoarei drame din strada Uranus că ea nu s-ar fi sinucis de bunăvoie de nevoie...” (I.L. Caragiale) Observații: În anumite condiții sintactice, fiind rezultatul unei relații de interdependență între natura semantică a potențialului și structura sintactică a contextului în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vie expresie, este foarte bine orchestrată, orchestra nu a simțit nici o clipă că a fost pusă la caznă, cum de atâtea ori am făcut alte piese contemporane, obligatorii, din care nimeni nu a înțeles nimic și totdeauna era un chin îngrozitor. Muzica, în primul rând, cum spune și compozitorul, trebuie să fie inspirată. În al doilea rând trebuie să fie bine scrisă și nai voie să faci nimic fals, pentru că ce este fals niciodată nu va ajunge la oameni. Și nici
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
soarele răsare Cei mai mulți din ei nu scap... Cum se duc de-a rostogolul De Cotnar loviți în cap! Și tămăduit de rane Orice radical erou De rușine să se spele, Ofensiva ia din nou. III Când văzduhul clocotește De ciocnirea-ngrozitoare Ici și acolo câte unul, Cade - cade, dar nu moare. Și de-aceea cu mândrie Radicalii fruntea port Când se spune după luptă Că-s căzuți, dar nime mort! Blăstămul radicalului Blestemată fie clipa, Vladimir, când s a gândit Gândul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
marea cauză a decadenței omenirii. Asta înseamnă că și științele și artele generează vicii: pierderea inutilă a timpului, luxul, corupția gustului, scăderea virtuților militare, educația frivolă și periculoasă a copiilor. Filosofii sînt șarlatani, iar invenția tiparului este regretabilă din cauza "dezordinilor îngrozitoare" pe care le-a provocat. În final, autorul face o distincție între adevărata filosofie și știință și "mulțimea nedemnă" de ele a compilatorilor. Așadar, el nu combătea filosofia și arta ca atare, ci falsa întrebuințare a acestora în orînduirea socială
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bine și a decis că ar fi mult mai potrivit să începem cu franceza. După o vreme a spus că ar fi mai bine să combinăm studiul limbii și cunoașterea lumii, așa că am pornit să facem insectare. Casa lui era îngrozitoare. Toți pereții erau plini cu insectare. C.Ș.: Ai folosit ceva din datele lui în crearea unui personaj? A.B.: Foarte puțin, deși mă obsedează. Nu știu de unde să-l prind. Terminasem liceul și tot mă mai întâlneam cu el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Am continuat să scriu. N-am fost încântat de primul meu volum, dar experiența mi-a fost de folos. Mi-am dat seama de toate lipsurile, dar și de puterea mea de a scrie. Citeam însă imens. Era o foame îngrozitoare de literatură, o spaimă care mă îndemna să-mi ajung din urmă generația. Realizasem cât timp irosisem și acum nu mai știam ce să fac să-l recâștig. Și aici s-a dovedit de foarte mare ajutor medicina, prin această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mai întâlnisem, cum ți-am spus, pe la noi acest mod de a scrie și chiar de a gândi. Am scris și destul de ușor, eram și intimidat de confruntarea care se petrecea în mine. Mizasem enorm și îmi era o frică îngrozitoare de eșec. Acest amestec m-a făcut să privesc cu spaimă toată istoria cărții. Apoi a fost o masă rotundă foarte, foarte elogioasă, care m-a surprins. Cartea a avut însă o soartă ciudată. Am primit premiul Uniunii Scriitorilor pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Mozart. Dar scrisul poate fi și chiar este un refugiu pentru mine. C.Ș.: Unul dintre personaje, Coman, mărturisea că a existat o vreme când găsea o mare plăcere în scris, dar că între timp scrisul a devenit un chin îngrozitor, o sfâșiere. Încearcă să scrie și nu se adună. O stare a autorului, probabil. A.B.: Da. Cu personajele este așa, eu sunt ceva din fiecare sau fiecare e ceva din mine. Autorul trebuie să se transpună în fiecare, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
În lungul drum spre locul deportării. Drumul În vagoane Închise, fără hrană, fără apă, În zăpușeală sau ger era o scenă de apocalips. Echipei care sosise din țară Îndată după retragerea frontului de luptă, i se povesteau de către localnici scene Îngrozitoare organizate În special În zilele de sărbătoare de către delegații sovietici și grupuri autohtone În mare parte dintre minoritari. Față de autoritățile dezlănțuite, tineri - În special elevi - și-au manifestat dezaprobarea și mulți au plătit cu viața adeziunea lor fățișă pentru România
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și Roșca transferați ambii la Închisoarea Văcărești s-au aflat câtva vreme Împreună cu așa-zișii criminali de război - elita armatei române. Foamea, frigul, pedepsele corporale au tranformat floarea conducerii naționale În jalnice epave care Își așteptau sfârșitul. Aici În această Îngrozitoare Închisoare cei doi preoți au conoscut pe marii români - generali, academicieni, profesori universitari - personalități de mare rezonanță În cultura și conducerea țării. Toți aveau certitudinea că odată ajunși la Văcărești nu mai sunt speranțe de eliberare. Prezența alături a părintelui
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]