3,455 matches
-
salvarea omenirii. Așadar, tot Biserica se ridică pentru tutelarea libertăților umane, economice, sociale, politice, morale sănătoase, pentru a zdrobi sclavia urii, a forței brutale, a egoismelor, a lăcomiilor, adică a patimilor umane; și, dacă pentru o operă de o așa însemnătate invocă colaborarea tuturor conștiințelor drepte, imaginați-vă cât de mult se bazează pe cei care sunt preoții săi. Este ceasul să fim uniți zdravăn în jurul Bisericii, ca să ne eliberăm de orice echivoc și să fim cu adevărat «o singură inimă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Becheanu, G. Missail, C. D. Atanasiu. Acei cari au combătut înființarea noii decorațiuni pentru civili au avut dreptate; de-abia realizată și decorațiile se împart cu miile, toată lumea vrea să fie decorată, toată lumea e decorată. În curând ordinul pierde orice însemnătate și seriozitate. Atât de repede a fost discreditat ordinul, încât într-o zi, pe când Calea Victoriei erea plină de-lume, un câine străbate strada în fugă, având la coadă atârnată „Steaua României“. S-a râs mult de acestă glumă a unui
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
beau șampanie“ - aluzie la fiii lui C.A. Rosetti - este ales cu 87 voturi, C.A. Rosetti, președintele Camerei, nu trece decât al optulea pe listă, cu 70 voturi. Înaintea lui, cu mai multe voturi, sunt aleși oameni fără nici o însemnătate, precum P. Cazotti și alții. Situația se desemna în Cameră; în curând C.A. Rosetti va fi pus în minoritate hotărâtă. Un incident care emoționează. La Iași este inaugurată statuia lui Ștefan cel Mare, la care solemnitate asistă și Regele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
încuragează în mersul nostru stăruitor pe calea progresului și a civilizațiunii. (Aplauze.) d. președinte al consiliului: D-lor, nu eu voi contesta ferma, nu numai dorință, ci voință a Națiunii de a da Domnului României un titlu care are o însemnătate mai pozitivă în ordinea de lucruri ce azi domnește în toată Europa. Dacă eu și cu tot ministerul m-am împotrivit până acum la proclamarea Regatului, dacă v-am rugat întotdauna să amânați această cestiune, nu este pentru că eram de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
între noi. Mândru, dar, am fost ca Domn, scump mi-a fost acest nume pe care s-a revărsat în trecut raze de glorie și de mărire; pentru viitor însă România a crezut că este necesar și conform cu întinderea, cu însemnătatea și cu puterea dobândită și manifestată prin acte neîndoielnice și cari au înălțat numele ei, de a se proclama în Regat. Nu dar pentru mine personal. Ci pentru mărirea țării Mele primesc titlul care exprimă dorința cea mai vie care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ilie, patronul Aviației, Mihai participă la festivitățile de pe Aerodromul Pipera. Împreună cu regele Carol, prințul Nicolae și alte oficialități, Mihai a luat loc pe o estradă. S-a oficiat serviciul religios de către confesorul garnizoanei, Inochentie Ștefănescu, care a vorbit apoi despre însemnătatea zilei. Au ținut discursuri gen. Lăzărescu, inspectorul general al Aviației, regele Carol al II-lea și ministrul Armatei. Regele a conferit decorații unor aviatori. Miercuri, 22 iulie. Maiestatea Sa Elena, sosită la Londra, face o declarație de presă menită să
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cursurile clasei Voievodului Mihai (Școala Palatină) pentru anul școlar 1934-1935. Mihai începea clasa a III-a de liceu. În acea zi, „s-au ținut prelegeri în legătură cu bogăția viticolă și pomicolă a țării. În aceste lecții, s-au pus în evidență însemnătatea valorificării fructelor și strugurilor noștri, ca și a acțiunei întreprinsă în legătură cu săptămâna fructelor.” (14-21 sept.). După Ziua Crucii, tradiția populară impunea începerea culesului viilor n.n. Vineri, 21 septembrie. Mihai participă alături de regele Carol și guvernul Tătărescu la deschiderea oficială a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Reginei Maria, care era ori foarte bolnavă, ori nemulțumită pentru modul cum fusese sărbătorită la împlinirea vârstei de 60 de ani. Era prezentă și sora lui Carol, Elisabeta. „Prezentă și Duduia în tribună”. Presa publică articole elogioase despre Mihai, subliniind însemnătatea evenimentului. „Noul sublocotenent al armatei române și adjutant regal onorific apare, odată cu împlinirea vârstei de 16 ani, ca un fermecător simbol de tinerețe și nobilă făgăduință creatoare, pentru destinele mereu înnoitoare ale poporului român.” „Înaintarea la gradul de sublocotenent a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
atunci), putem mai bine ca oricând să ne reculegem pentru a prețui valoarea așezământului monarhic și valoarea continuității dinastiei... Destinele neamului nostru se împletesc cu destinele Dinastiei noastre”, conchidea șeful guvernului. Mihai a răspuns cu următorul discurs: „Adânc pătruns de însemnătatea acestei zile, Vă asigur că voi urmări cu tot interesul și cu toată atențiunea lucrările Maturului Corp”, exprimându-și hotărârea „de a face tot ce-Mi stă în putință pentru a răspunde așteptărilor Țării și a răsplăti străduințele de fiecare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
colier la gât, privindu-se în oglindă, Oltea, sora mea a intrat în dormitor. A luat-o de cozi și a scos-o în ogradă, lăsând tot ce avea în mână. În sân avea ascunse alte mărunțiri, fără prea mare însemnătate. S-a rugat plângând să nu spună nimănui cele întâmplate. După masă, mama i-a povestit cumătrului Tărâță cele întâmplate. De rușine, omul a început să lăcrimeze, iar mama sa, Verona, continua să-i ia partea, motivând c-a fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
meargă să se compromită cu o pomenire nedogmatică și un câștig batjocoritor. Unde este știința teologică și unde demnitatea și conștiința pastorală? În jud. Vaslui aceeași situație: biserici goale și indeferentism sacramental cu o teamă de otrăvire și dezicere a Însemnătății Sf. Euharistii. Ne-am Încălzit ceva sufletește la o biserică din Vaslui, unde și credincioșii și slujitorii par mai conștienți de mântuirea personală și vremurile ce trăim. În timpul din urmă am vizitat și alte parohii din jud. Fălciu cu biserici
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În toată mânăstirea și călugării se strânseră Îngroziți În biblioteca cea mare. Ducele fusese foarte iubit, un stăpân bun și generos, care copleșise mânăstirea cu daruri și privilegii. Mai mult, chiar În acele timpuri când viața unui om nu avea Însemnătate, asasinarea mișelească a unui cap Încoronat era o crimă Îngrozitoare, care Îi cutremura pe supuși. Între timp, sosi un al doilea curier. Părintele Bernhard era reținut la castel de gravitatea situației, astfel că-l ruga pe stareț să se ostenească
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
acumulate în anii de studiu am putut realiza faptul că în lupta noastră pentru cucerirea înălțimilor, valorile sunt cele care trebuie să rămână ferme și neclintite, neșovăind în fața valurilor de schimbare. Valorile sunt cele care transced timpul și spațiul, oferind însemnătate existenței oricărui om. Este atât de ușor, dar în același timp atât de greu să conștientizăm cât de multe a făcut școala din noi și pentru noi.
Anii de liceu primii paşi în viaţă. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Druhuş Mihaela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1861]
-
în domeniul învățământului și al cercetării academice și universitare, dar nu mi-au asigurat aceleași bucurii pe care mi le-ar fi dat, fără întrerupere, poezia. A.B.Știm ce rol important a jucat exilul în trecut.Dar astăzi, ce însemnătate credeți că mai are vocea exilaților? În trecut, dacă ne referim la o istorie mai îndepărtată și anume la epoca pașoptistă, putem spune că exilul scriitorilor și artiștilor români în Occident a pregătit schimbarea ce-a avut loc în patria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
paginile căreia ați susținut câțiva ani la rând "Cronica cronicii literare" și, în continuare, dialogul cu Al. Protopopescu, despre scriitori și probleme literare. Cum era acea perioadă și ce nume de referință ați impus în literatură? Constanta, oraș de primă însemnătate al țării, nu e în aceeași măsură și un furnizor generos de talente. Cel puțin în literatură. Pot fi numărați pe degetele de la o mână prozatorii și poeții afirmați acolo în ultimele decenii. Stagii mai lungi sau mai scurte i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în 1994 într-un tiraj neîndestulător. Cartea a fost bine primită de către cei ce-au prins de veste că există. Au fost și excepții. În spațiul lui Creangă (Moldova, inclusiv Basarabia), cartea a fost total ignorată, iar o revistă de însemnătatea și reprezentativitatea "României literare", prin pana mult sprințarului de categorie grea Alex. Ștefănescu, a încercat chiar s-o "demoleze" într-o recenzioară greu de calificat altfel decât tendențioasă. Pregătesc, de asemenea, pentru Editura Dacia, o nouă ediție a studiului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
l-a solicitat pe N. Cornățeanu să ocupe postul de conducere al Secției de „Economie Rurală”, care era În acel timp, echivalent cu gradul de profesor universitar. Aici, timp de peste 10 ani a desfășurat o activitate foarte bogată, de mare Însemnătate pentru cunoașterea stării economice a exploatațiilor agricole mici și mari din țara noastră, propunând schimbări profunde În organizarea și activitatea acestora. În anul 1935 1936, N. Cornățeanu a primit o bursă Rockefeller prin bunăvoința marelui sociolog Dimitrie Gusti, studiind fenomenul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dimitrie Gusti să-l solicite pentru a conduce echipa de economiști la tema «Studiul economic al satelor» În anii 1929 -1931, sub egida Institutului Social Român. Se știe că aceste cercetări au stat la baza unor lucrări de sociologie de Însemnătate națională, pentru cunoașterea reală a economiei satelor. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 16 La fel ca mulți iluștri Înaintași, N. Cornățeanu a Întocmit lucrări importante pe baza studiilor efectuate În străinătate. Una dintre aceste lucrări a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
plătit, iar un om prost plătit nu poate accepta o muncă aproape gratuită. Țăranul dintotdeauna și până azi a plătit scump produsele industriale, fiind silit În alte vremi la autarhie”. Tot În lucrarea amintită el aducea idei economice de mare Însemnătate pentru progres. Așa, de exemplu, susținea ideea realistă, logică, după care salariul nu poate crește decât pe baza rentabilității. Cornățeanu considera că siguranța proprietății În orice stat este o condiție a progresului. Un rol important În evoluția tehnică pe toate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
economia agrară și contabilitatea. Considerăm interesant să enumerăm câteva titluri din cele peste 200 de materiale publicate În «Viața agricolă»: Productivitatea și rentabilitatea capitalului, Înființarea unui oficiu de contabilitate agricolă. Reforma agrară În Polonia, Programul agrar al Uniunii plugarilor elvețieni, Însemnătatea și rentabilitatea creșterii vitelor În România, Bugetul țării și agricultura, Regimul proprietății, De vorbă cu țăranul nostru, Creditul agricol, Prețul minimal la grâu, Criza și contabilitatea agricolă. Conținutul materialelor publicate de N. Cornățeanu a fost plin de miez și idei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dl.T. Zegrea „care va raporta despre activitatea sa viitoarei adunări generale a societății”. Tipografia Mitropolit Silvestru - Cernăuți. Evaluând că „presa e a patra putere în stat, Clopoțelul ca presă învățătorească crede că locul ei este de o deosebită și incontestabilă însemnătate, căci fără ea nu sar putea discuta pe larg diversele chestiuni locale care, deși mărunte, sunt de o deosebită importanță atât pentru ideea comună învățătorească cât și pentru întreg județul.” Îndemnând „Citiți și răspândiți” Clopoțelul care e pus în serviciul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
erau titluri care reflectau nu numai combativitatea celor de la Cuvântul Țărănimii, cât mai ales lupta politică a acestora cu liberalii de la cei cu... Glasul. Totuși, articole ca „Sporirea impozitului global”, urmare a modificării Legii pentru unificarea contribuțiilor directe ale populației, „Însemnătatea cooperației (tovărășiei) - de T. Cristureanu, „Singura soluție practică și liniștitoare” care cerea o lege de revizuire a averii demnitarilor dar și a așa numitelor gazete independente, unele dintre ele devenite simple organe de șantaj și îmbogățire mascată” erau direcții de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
situați pe malul stâng al Prutului și anume pe teritoriul de azi al satului Julica Nouă, numită „Genesauca”, lucru lesne de crezut, dacă cugetăm că pe acel loc se întrunesc șoselele de la Liov, Iași și Hotin, și dacă nu uităm însemnătatea strategică a acestui punct. Localitatea aceasta ar fi crescut și înflorit, de nu suferea prin războaie dese, prin năvălirea popoarelor învecinate, prin inundații și incendii. Pățaniile acestea i-au determinat pe locuitorii și negustorii acestui orășel, să-l părăsească și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Prima la noi în acest gen, ea dezbate regulat, toate problemele provinciale, sub toate raporturile, dând o perfectă imagine a vieții din ținutul de sud-vest al țării. A apărut vol.II pe anul 1938, cu articole scrise de specialiști despre însemnătatea istoric - geografică Cadrilaterului. (Din revista Orizont nr.1/1939) * Anuarul Muzeului Bucovinei, istorie, arheologie, etnografie, folclor, seria a II-a, anul I - II, 19431944, realizat la Cernăuți 1944, la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, a fost publicat de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Șemetismul bisericii ortodoxe orientale române din Ungaria și Transilvania; Mitropolia, Diacesele, Ierarhii mitropoliilor învecinate din Austro-Ungaria - inclusiv Mitropolia Bucovinei și a Dalmației , „Domița Ruxandra” de N. Cahe, nuvelă istorică reprodusă din „Convorbiri literare”, Calendarul economic pentru fiecare lună a anului, Însemnătatea târgurilor pentru fiecare lună, măsurile noi și vechi (lungime, de suprafață, de volum și greutate), catalogul cărților aflate de vânzare în Tipografia archidiecesană, printre care cărțile lui V. Petri: „Nou abecedar românesc”, „Legendar sau cărți de cetire”, „Instrucțiune pentru învățători
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]