10,469 matches
-
suportat să te jignească unul de douăj’ de ani. Ziceau ca și când peste vreo zece-cinșpe ani orice jignire ar fi avut un oarecare fundament. - Tu ești periculos, mă! Suna din nou destul de flatant. Venea și din faptul că eu m-am înstrăinat, eram un venetic, de câțiva ani plecat la facultate. Eram un pericol. Alte norme îmi guvernau acțiunile și gândirea. Nu mai eram în discursul lor „ăla a’ lu’profesoru’“, cum îmi spuneau până atunci, ci „ăla“. Să-mi spună „a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de-acasă; bun de povești, de palavre și de fanfaronade omerice, ba chiar și de „teorii“, proprii sau prost asimilate, și neglijându-și pentru astea treburile până la ruină; autoritar cu noi, copiii, până la nedreptate, pentru care mi l-am și Înstrăinat devreme; lăsându-ne Însă, mie și băiatului meu, ca o moștenire de familie, ceva din zbuciumul lui activ și neîncetat, ceva din nepăsarea lui boemă pentru situații și avere, ceva din gustul lui ales pentru trai bun gospodăresc, ceva, dacă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa tului, cu grilajul, piatra și coroanele de mărgele; escrocată de toți oamenii de legi cu complicitatea cărora a Înstrăinat partea de moștenire a celor doi copii Înfiați, dar ajunși oameni cum secade până azi, când Îi Întâlnesc după patruzeci de ani; șan tajată cu fotografiile ei În pielea goală; căzută la beție cruntă și dormind ziua nămiaza mare pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de viață artistă și quasi-boemă, de care uneori am abuzat, dar pe care am găsit-o de la o vreme deprimantă pentru o viață de acțiune și de faptă băr bătească, pentru care eram totuși Înzestrat. Melomania, așadar - care m-a Înstrăinat, Încă din prima tinerețe, de școală și de gândul unei cariere, dar pe care am trecut-o, ca o unică moștenire și ca un bun al familiei, fiului meu, spre a-i atenua duritatea Înțelegerii sale ingine rești -, avea să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Chopin dacă nu cunoști opera lui Baudelaire. Cei care studiază Otello de Verdi trebuie neapărat să-l studieze și pe Othello al lui Shakespeare.” Maestrul își exprimă și regretul că globalizarea a făcut ca tot mai mulți artiști să se înstrăineze de locurile natale. Sinceritatea sa ne cucerește: „Nu mai există mândria națională a marilor artiști care trebuie să rămână în Țară. Acum, dimpotrivă, trebuie să părăsești Țara ca să creezi un impact”. Îmi amintesc și cultul său pentru Enescu, prin gestul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
venea de la mormintele părinților săi. Avea nevoie de liniște sufletească, de clipe de reculegere. Un oarecare, nu merită să-i pomenesc numele, zicea: „Trebuia, imediat ce a trecut Prutul, să sărute pământul. ”Domnilor!... Patriotul venea din Basarabia, de pe sfântul pământ românesc înstrăinat cu voia guvernanților. Nu venea din altă parte. Pământul Basarabiei merită să fie sărutat, că a putut păstra ființa neamului românesc și a supravețuit, cumplitelor chinuri, deportări, masacre. și iată că Basarabia dă mari valori întregului neam Românesc. Nu întâmplător
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
spun lucruri prea clare despre mine, fiindcă, afară de ceea ce se oglindește pe un chip străin din propriile mele gânduri despre mine, nu reușesc niciodată să descifrez nimic“3. În propozițiile lui Vona, goana buimacă e ațâțată de concizie, observațiile se înstrăinează de sine, dobândind valoare exemplară fără ca măcar să știi cum și prin ce. După cum arată propoziția pe dinafară, n-ai crede-o în stare de ceea ce-ți provoacă în cap. Dar un text poate fi și metaforic, vizibil inserat în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
biserică proaspăt renovată; o fostă crescătorie de porci din epoca sovietică, un kolhoznic ce nu încetează să scrie pe adresa FSB (fost KGB), în speranța că i se va face dreptate și că averea kolhozului unde lucra nu va fi înstrăinată; un bătrân cocoșat cărând cu el o căldare cu apă și care intră fără să vrea în filmările unei agenții de publicitate, acolo unde niște rusoaice superbe pozau semi-dezbrăcate, acoperite doar de blănuri opulente, în fața unei case în ruină, foarte
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
inventivitate și dollars, dollars, do llars. Totul măsurat, evaluat, apreciat, definit în dollars. La televizor aveam impresia că nu se vorbește decât despre dollars. Și totul la scară mare - macro, mega, super. Totul copleșitor. O imensitate care te minimalizează, te înstrăinează de tine însuți. Nu, n-aș putea trăi în America lui Bellow. Și nici în Israelul lui Amos Oz. Acolo, într-adevăr, au făcut minuni. Au scos aur din piatră seacă. Dar prea multă exaltare, prea multă diversitate contrastantă a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Leandru la Fizico-matematica, iar la Poiltehnica erau Sorea Niculai, Stelianu Adrian și Tomorug Mihai, încât se refăcuse grupul de la Rădăuți, care sperau să fie iar unti și să vadă mai des, insă materiile foarte multe și orarele diferite i-au înstrăinat până au ajuns în anii terminali. A sutinut Examenul de Stat, cum se chema atunci licență, în sesiunea iunie a anului 1956. Primul său post de geolog îl primește la minele de cărbune din Sarmasag, acum în județul Sălaj, unde
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
spun, odată cu colocviul și cu medicul care nu vrea să creeze panică, că Măicuța noastră nu arată deloc bine. E cam degenerată, cam devitalizată, cam decalcifiată. Firește, nu avem de ce ne speria. De mult ne-am rupt și ne-am înstrăinat de mama care ne-a născut, într-atât încât nu mai avem de ce ne teme în ce privește ereditatea. Mama, cu lacurile, munții și urșii ei, arată prost - noi, fiii, noi toți, să batem în lemn... Noi toți, și anume: Acei care
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
viu, capacitatea de a fi metodă inflexibilă și pătrunzătoare în real.“ („Opera tovarășului Nicolae Ceaușescu - contribuție esențială la dezvoltarea teoriei și practicii revoluționare“, Luceafărul, 23 ianuarie 1988) „O cultură amorfă, placidă și edulcorată, alcătuită din arabescuri gratuite și flori sterile, înstrăinată de om și de nevoile lui, de idealurile lui cele mai înalte ar fi, indiscutabil, o denaturare și o abdicare lamentabilă de la sensurile cele mai profunde și valoroase ale acesteia. Sensurile spre care orientează și îndeamnă, în spiritul concepției profund
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin veac pe acest sfânt și frumos meleag al satului nostru Cârțișoara, Tuturor celor care cândva aci și-au trăit văleatul și tot aci și-au încredințat țărânei spre veșnică odihnă truditele lor oseminte. Precum și Tuturor celorlalți fii ai satului înstrăinați pe toate meridianele terrei de aspirații, de nevoi sau de vremuri potrivnice. Autorii Cuvânt înainte Nici-un covor, nici-un chilim nu-i mai frumos decât pământul unde trăim. Cu țesături de arături, de ierburi ce le bate vântul, cu aurul din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dragoste creștină. loc de hotărâre pe care fiecare dintre noi trebuie s-o luăm pentru a trăi o viață curată, creștinească, întemeiată pe pocăință adevărată, plăcută lui Dumnezeu... Greșesc amarnic în fața lui Dumnezeu și în defavoarea sufletelor lor, cei care se înstrăinează de acest loc sfânt, de sfânta biserică, fie că o neglijează, fie că-și fac loc de adunare în case particulare. Iubind biserica, străduindu-ne a o ține în bună rânduială cu cele necesare bunei desfășurări a slujbei de cult
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și ele? Le voi mai putea întâlni? Și dacă vor fi scoase la vânzare, pot fi ele evaluate? Există vreo sumă care să le acopere valoarea? Judecând lucrurile cu oarecare detașare, aceasta este soarta caselor părintești, moștenite de copii care, înstrăinați în toată țara și în lume, le înstrăinează. Noii proprietari preiau casa și pământul aferent, nu și duhul amintirilor care dăinuie în interiorul lor. Acestea rămân în portofoliul mnemic al celor care s-au născut și au copilărit acolo, reprezentând avuția
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dacă vor fi scoase la vânzare, pot fi ele evaluate? Există vreo sumă care să le acopere valoarea? Judecând lucrurile cu oarecare detașare, aceasta este soarta caselor părintești, moștenite de copii care, înstrăinați în toată țara și în lume, le înstrăinează. Noii proprietari preiau casa și pământul aferent, nu și duhul amintirilor care dăinuie în interiorul lor. Acestea rămân în portofoliul mnemic al celor care s-au născut și au copilărit acolo, reprezentând avuția lor de neprețuit. Apare, firesc, întrebarea: ar putea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
-l pe delicatul Ioan N. Roman, către care m-am simțit atras înainte chiar de a-l fi cunoscut, din cauza strânsei amiciții care-l lega de Virgil Cișman și cu care de altfel n-am luat atingere decât după ce se înstrăinase de Iași și se stabilise la Constanța... Pe Dim. A. Teodoru, intelectual fin, a cărui moarte accidentală, stupidă, a fost de curând comemorată în cerc destul de restrâns. Pe Const. Teodoru, în literatură C. Ghindă, spirit scânteetor, a cărui moarte violentă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spăla memoria ca puntea unei corăbii? Un val de Întrebări absurde mă asaltează Însoțindu-se cu balansul mării... Dacă paradisul inițial a fost pierdut prin cunoaștere, Înseamnă că ar putea fi recucerit prin ignoranță și amnezie? Cunoscînd lucrurile ni le Înstrăinăm? Le numim pentru a le pierde? Cucerind lumea o transformăm În ruine? Și ținînd minte totul nu-i Îngăduim să-și recapete echilibrul? Fiecare lucru deposedat de mister e o cărămidă mai puțin la templul speranței? Un lotofag e oare
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
plin de soare și mă simt ca o tulpină care pentru a se usca trebuie smulsă din pămînt. Tot trupul meu se umple atunci de amintiri, cum se umplu măslinii primăvara de sevă. Și sînt fericit că nu m-am Înstrăinat. Deasupra mea păsările zboară, țipînd de bucuria zborului, Însă eu știu că dincolo de gloria care uită se ascunde moartea. Brațele lipite de nisipul fierbinte zvîcnesc și-n loc de sînge curge parcă prin mine ceea ce Îmi amintesc. Și sînt gata
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și seva hrănitoare, și indiferența și dacă grecii au lăsat neatins pămîntul colinelor pe care și-au construit templele au făcut-o tocmai simțind că totul depinde de ce va spune marmura de deasupra. Condiția lui Anteu e să nu se Înstrăineze de pămînt. Dar după ce a atins pămîntul, el e cel care trebuie să lupte. Zeița Geea poate cel mult să-i Învioreze mereu forțele. Dacă le va folosi bine sau rău, depinde de el... Lucrurile nu-s atît de simple
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
am găsit și dintr-o dată am simțit o durere cumplită și am început să plâng după care m-am trezit. - Pare un coșmar destul de ciudat. Ai vreo explicație în legătură cu el? - Am doar un sentiment de mare tristețe și mă simt înstrăinat de mine însumi. Poate dacă teaș fi întâlnit într-o altă perioadă din viața mea nu aș fi ajuns unde am ajuns acum. Tu ești cea mai mare alinare sufletească pentru un bărbat. Îmi pare rău că nu ai avut
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
care se cereau Dietei transilvănene drepturi cetățenești pentru „israeliții din Ardeal”, aceștia se descriau ca fiind „un popor fără patrie”, care „rătăcește fără odihnă, Împrejur, ca o fantomă fără trup, printre chinuri”, ca fiind „un cetățean al unor vremuri trecute, Înstrăinat de cei vii, din partea cărora regăsește numai ură și adversitate, ca și când un mare blestem i-ar atârna deasupra capului” <endnote id=" (536, p. 285)"/>. În Moldova și Țara Românească S-ar părea că legenda „jidovului rătăcitor” nu s-a bucurat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Consiliului de Miniștri, Ion Antonescu afirma că „jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost, trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
generalul Ion Antonescu deschidea problema morilor țărănești jidanii din Moldova au în stăpânirea lor morile țărănești, doar câțiva sunt proprietari români, trebuie pusă în studiu și rezolvată chestiunea morilor țărănești. Să facem un control cu legionarii sunt în mâinile unor înstrăinați de sentimentele neamului românesc, ca și fabricile de țuică și de spirt. Din această cauză întreaga națiune românească rămâne cu făină și pâine proastă și este otrăvită cu alcool prost... trebuie să știu câte mori țărănești sunt pe suprafața țării
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
România de a comunica câte firme evreiești au fost radiate. La 4 octombrie 1940 agentul de poliție Romanescu Gheorghe face cunoscut șefului poliției, rezultatul cercetărilor, ca urmare a ordinului 8942/1940. În raport consemnează că verificând orașul nu s-a înstrăinat nici o întreprindere evreiască iar întreprinderi ungurești sau germane nu avem. La 27 octombrie 1940, W.Filderman, președintele Federației Comunităților Evreiești din România se adresează Comunității evreilor din Dorohoi cu privire la tulburările în activitatea locală, „Suntem informați că organe necompetinte săvârșesc abuzuri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]